|
|
13 octombrie
2021: De-a due diligence!
Deși unul din principalele
argumente aduse pentru implementarea SUMAL 2 și a legislației
subsecvente a fost infringementul demarat de Comisia
Europeană pentru neaplicarea in România a EUTR, toate aceste
actualizări legislative ignoră chiar aplicarea obligațiilor
EUTR, respectiv prudența necesară privind prima punere pe piață
a lemnului. Culmea este că, acum mai mult ca niciodată, majoritatea operatorilor își doresc
să facă afaceri legale cu lemn. Legislația, confuză,
incompletă și dificil de implementat nu îi ajută în acest sens.
Creșterea prețului de achiziție a lemnului și diminuarea
resurselor pe fondul avizării amenajamentelor nu îi ajută. În schimb,
SUMAL 2 are
componente extinse pentru controlul debitării și procesării
lemnului și urmărește până la a șasea
zecimală rumegușul și grinzile din demolări.
Iar autoritatea îi și vede pe toți europenii stând la coadă să cumpere de la noi câte un nou SUMAL 2!
Obligațiile Due Diligence ce revin operatorilor care introduc pe piață lemn sau produse din lemn au fost instituite prima dată prin Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 (EUTR), cu termen de implementare 3 martie 2013. În România, în 2011 a fost emisă o hotărâre formală privind autoritățile care aplică EUTR și subiectul a intrat în uitare până în 2015, când a fost emis un ordin de ministru ambiguu privind controalele DDS.
Majoritatea controalelor Due Diligence s-au făcut în baza declarațiilor verbale ale Operatorilor (“Da, Șefu’, duc cu diligență!”) consemnate în tabelul Excel de raportare, fără o verificare scriptică a existenței procedurilor. Cel mult, s-a verificat arhivarea APV de către operatori, fără nici o referire la evaluarea și diminuarea riscurilor.
Au fost cazuri în care s-au anulat sistematic delegațiile pentru controale Due Diligence pentru că “nu știu ce fel de control este ăsta, sunt prostii”. Oricum, procentul de Operatori verificați temeinic sub acest aspect este deseori neglijabil iar numărul de controale Due Diligence efectuate în ultimii doi ani tinde asimptotic spre zero.
O dată la doi ani se trimite consiliului Europei un raport privind aplicarea EUTR, raport care – în buna tradiție europeană - conține aproape orice altceva decât cifre și situația sintetică a aplicării EUTR. Totuși, în baza acestui raport alambicat (“De ce s-au efectuat controalele care s-au efectuat?”, etc.) și a unor raportări aiuristice făcute în situația în care nimeni nu știe cât lemn se taie ilegal în țară, (vezi articolul următor) Comisia Europeană a inițiat procedura de infringement privind tăierile ilegale de arbori.
După 10 ani de făcut mai nimic în aplicarea EUTR, atât modificarea HG 497/2020 (SUMAL 2) și a actelor subsecvente cât și modificarea Legii 171/2010 privind contravențiile silvice nu fac decât să păstreze strategia sublimă în domeniul Due Diligence, adică mai nimic. Mai mult, obligația de a folosi un sistem Due Diligence a dispărut din HG 497/2020, deși au rămas contravențiile pentru neutilizarea acestuia.
Pentru implementarea cu adevărat a Due Diligence în România, considerăm necesare următoarele:
ü Elaborarea
unei Proceduri operative naționale de control la Gărzile Forestiere,
clare și concise, prin care să se prevadă obligația
verificării deținerii de către operatori a unor documente fizice
privind Due Diligence, a
obligațiilor de audit și actualizare periodică în funcție
de modificările de legislație și activitate, în conformitate cu
prevederile EUTR;
ü Instituirea
unei strategii de consultanță pentru operatorii economici și
verificare a implementării sustenabile a măsurilor dispuse, astfel
încât Manualele de proceduri Due Diligence
să fie efectiv aplicate iar în timp să se transforme din literă
moartă în preocupare constantă a operatorilor forestieri;
ü Stabilirea
unui termen de verificare tuturor operatorilor și comercianților în
activitate și a unei frecvențe a controalelor;
ü Modificarea
tabelului de raportare actual a situației controalelor DDS cu unul
fără ambiguități și repetări, sintetic, care
să cuprindă numărul operatorilor și al comercianților,
numărul celor verificați, numărul de controale, tipul de sisteme
implementate, gruparea constatărilor pe cele câteva categorii
sancționate și orientarea la nivel central a modificărilor
legislative și a verificărilor
în funcție de acest feed-back clar.