LEGE nr. 333
din 8 iulie 2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi
protecţia persoanelor - REPUBLICARE*)
Forma sintetică
la data 20-Feb-2018. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte
Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci
inregistrate ale Wolters Kluwer.
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
(1)Paza şi protecţia sunt
activităţi desfăşurate prin forţe şi mijloace
specifice, în scopul asigurării siguranţei obiectivelor, bunurilor
şi valorilor împotriva oricăror acţiuni ilicite care
lezează dreptul de proprietate, existenţa materială a acestora,
precum şi a protejării persoanelor împotriva oricăror acte
ostile care le pot periclita viaţa, integritatea fizică sau
sănătatea.
(2)Paza şi protecţia se
realizează prin forţe şi mijloace militare sau civile, de
către instituţiile specializate ale autorităţilor
administraţiei publice, sau în regim privat, de către proprietarii
sau deţinătorii obiectivelor, bunurilor sau valorilor, precum şi
de către societăţile specializate de pază şi protecţie.
Art. 1
(1) Paza obiectivelor, bunurilor, şi valorilor şi protecţia
persoanelor prin forţe şi mijloace civile se realizează cu
sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Inspectoratului
General al Poliţiei Române şi al unităţilor subordonate,
care urmăresc respectarea prevederilor legale în acest domeniu de
activitate.
(2) Paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor şi protecţia
persoanelor prin forţe şi mijloace militare se realizează cu
sprijinul şi sub coordonarea, îndrumarea şi controlul Inspectoratului
General al Jandarmeriei Române şi al unităţilor subordonate, care
urmăresc respectarea prevederilor legale în acest domeniu de activitate.
(3) Prevederile prezentelor norme metodologice nu se aplică
activităţilor privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi
persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter special
aparţinând structurilor şi instituţiilor din cadrul sistemului
de apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională, care se asigură în conformitate cu
reglementările stabilite în cadrul acestora.
(1)Ministerele şi celelalte
organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale,
regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale,
institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile
reglementate de Legea nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii
care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege
unităţi, sunt obligate să asigure paza acestora.
Art. 2
(1) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia
persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare,
denumită în continuare Lege, unităţile prevăzute la art. 2
alin. (1) din Lege, denumite în continuare unităţi indiferent de
natura capitalului social, forma de organizare ori asociere, modul de
deţinere a bunurilor ori valorilor, trebuie să adopte măsuri de
securitate în formele prevăzute de Lege, completate cu măsuri
procedurale.
(2) Cerinţele minimale de securitate, pe zone funcţionale şi
categorii de unităţi, sunt prevăzute în anexa nr. 1.
(3) Adoptarea măsurilor de securitate prevăzute la alin. (1) se
realizează în conformitate cu analiza de risc efectuată de unitate,
prin structuri de specialitate sau prin experţi abilitaţi, care
deţin competenţe profesionale dobândite pentru ocupaţia de
evaluator de risc la securitatea fizică.
(4) Până la aprobarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia
de evaluator de risc la securitatea fizică şi, ulterior, pentru o
perioadă de 6 luni de la data emiterii deciziei de aprobare a acestuia,
analizele de risc pot fi elaborate de specialişti cu o vechime mai mare de
5 ani în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică.
(5) Abrogat
Art. 1
(1) Conducătorii unităţilor deţinătoare de bunuri
şi valori au obligaţia de a identifica şi stabili zonele
funcţionale, corespunzător activităţii
desfăşurate, şi de a adopta măsuri necesare asigurării
protecţiei vieţii, integrităţii persoanelor şi
siguranţei valorilor.
(2) Zonele funcţionale pentru care este necesară adoptarea unor
măsuri de securitate sunt:
a) zona de acces în unitate şi zona perimetrală;
b) zona de tranzacţionare;
c) zona de depozitare;
d) zona de expunere;
e) zona de transfer;
f) zona de procesare;
g) zona echipamentelor de securitate;
h) zona de tranzacţii cu automate bancare.
i) alte zone cu regim de securitate ridicat;
Art. 2
(1) Prin zona de acces în unitate se înţelege locul amenajat cu elemente
de închidere nestructurale destinate intrării sau ieşirii
persoanelor. Căile de acces pot fi dedicate clienţilor,
angajaţilor, transferului valorilor sau mixte. Zona perimetrală
reprezintă limita fizică a construcţiei, constituită din
elemente fixe sau mobile, cum ar fi: pereţi, vitraje sau ferestre.
(2) Zona de tranzacţionare reprezintă spaţiul în care operatorii
manipulează valorile monetare sau bunurile în relaţia cu
clienţii.
(3) Zona de depozitare reprezintă spaţiul special amenajat pentru
păstrarea în siguranţă a valorilor monetare ori a bunurilor.
(4) Zona de expunere reprezintă spaţiul amenajat pentru prezentarea
către public, în condiţii de siguranţă, a bunurilor sau
valorilor.
(5) Zona de transfer reprezintă spaţiile prin care se
vehiculează valorile între locul de depozitare şi alte zone
interioare sau exterioare în cazul transportului.
(6) Zona de procesare reprezintă spaţiul special destinat şi
amenajat pentru prelucrarea, numărarea şi pregătirea pentru
depozitare, alimentarea automatelor bancare sau transport al valorilor
monetare.
(7) Zona echipamentelor de securitate reprezintă spaţiul
restricţionat accesului persoanelor neautorizate, destinat
amplasării, funcţionării sau monitorizării unor astfel de
echipamente.
(8) Zona de tranzacţii cu automate bancare reprezintă spaţiul în
care clienţii pot face operaţiuni cu numerar prin intermediul unui
automat bancar, care nu presupune existenţa unui operator.
(9) Alte zone cu regim de securitate ridicat reprezintă spaţiile care
necesită restricţii sau protecţie specială datorită
valorilor de protejat ori a activităţii.
Art. 3
(1) Structura subsistemului de alarmare la efracţie este
alcătuită din: centrala de alarmă cu tastaturile de operare,
elementele de detecţie, echipamentele de avertizare şi semnalizare
şi alte componente specifice acestui tip de aplicaţii. Rolul
funcţional al subsistemului este de a detecta pătrunderea în
spaţiile protejate a persoanelor neautorizate, de a sesiza stările de
pericol din unitate şi, după caz, de a îngreuna consumarea actului
infracţional.
(2) Subsistemul de control al accesului cuprinde unitatea centrală, care
gestionează punctele de control, unităţile de comandă,
cititoarele, încuietorile sau dispozitivele electromagnetice de acţionare
a uşilor, şi are rolul de restricţionară a accesului
neautorizat în spaţiile protejate.
(3) Subsistemul de televiziune cu circuit închis are în componenţă
camerele video, echipamentele de multiplexare, stocare şi posibilitatea de
vizualizare a imaginilor preluate, în vederea
observării/recunoaşterii/identificării persoanelor.
Art. 4
Beneficiarii sistemelor avizate sunt obligaţi să încheie contracte de
întreţinere periodică cu societăţi licenţiate, care
să ateste funcţionarea sistemului conform parametrilor tehnici.
Art. 5
(1) Protecţia mecanofizică cuprinde elementele care asigură
delimitarea fizică în scopul protejării vieţii şi
integrităţii personalului operator sau restricţionării
accesului neautorizat la valori.
(2) Gradul de siguranţă/rezistenţă al elementelor de
protecţie mecanofizice utilizate în unităţi se stabileşte
proporţional cu cuantumul valorilor protejate şi nivelul de risc
determinat, recomandându-se alegerea unei clase de nivel mediu, definită
de standardele europene/naţionale de profil.
Art. 6
(1) În afara programului de lucru, expunerea bunurilor şi valorilor prin
intermediul unor suprafeţe vitrate exterioare este permisă doar în
situaţia în care suprafaţa vitrată prezintă
rezistenţă la atacuri manuale sau se află în imobile asigurate
cu posturi de pază fizică.
(2) Uşile şi ferestrele exterioare trebuie să aibă
încuietori de siguranţă pentru a se asigura întârzierea
pătrunderii neautorizate în spaţiul unităţii, cu
excepţia obiectivelor în care este instituită paza fizică
şi a celor cu program permanent.
(3) Operaţiunile cu numerar în zonele de tranzacţionare la
unităţile financiar-bancare se pot efectua în spaţii amenajate,
în care personalul este separat de clienţi prin elemente de protecţie
rezistente la acţiunea armelor de foc şi sertar de preluare
indirectă a valorilor, sau prevăzute cu seifuri/dulapuri de casierie
cu deschidere temporizată ori prin maşini de reciclare a numerarului.
(4) Pentru seifurile de depozitare valori monetare care sunt prevăzute cu
deschidere temporizată, programarea întârzierii la deschidere se face cu
timp de cel puţin 5 minute. Sunt exceptate seifurile amplasate în zone de
depozitare cu acces temporizat pentru un interval de timp de cel puţin 5
minute, precum şi seifurile utilizate suplimentar măsurilor stabilite
prin analiza de risc.
(41) Dulapurile de casierie aflate în spaţiile funcţionale
deschise se utilizează prin programarea unor timpi de deschidere de
minimum 5 minute, pentru sertarul de depozitare a numerarului.
(5) Automatele bancare, respectiv distribuitoarele automate de numerar,
maşinile de schimb valutar, maşinile de reciclat numerar şi
distribuitoarele de numerar destinate casierilor, se prevăd cu seifuri
certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie
determinată şi se ancorează conform instrucţiunilor
producătorului. Pot fi utilizate şi alte soluţii tehnice
certificate cu rezultate similare sau superioare dacă se face dovada
caracterului similar sau superior al acestora. în mod similar,
seifurile/dulapurile de casierie cu temporizare trebuie să fie
certificate, cu nivel de rezistenţă la efracţie determinat
şi se ancorează conform instrucţiunilor producătorului.
Art. 7
Abrogat
Art. 8
Cerinţele minime pentru unităţile de interes strategic şi
obiectivele aparţinând infrastructurilor critice sunt următoarele:
a) sistemul de alarmare la efracţie va asigura detecţie
perimetrală la nivelul gardului de protecţie a obiectivului, pentru
semnalarea pătrunderii neautorizate către personalul de pază
aflat în serviciu;
b) obiectivul se protejează prin asigurarea pazei fizice.
Art. 81
Unităţile şi instituţiile de interes public trebuie să
prevadă sisteme de supraveghere video pe căile de acces, holuri
şi alte zone cu risc ridicat, detecţie a efracţiei pe zonele de
expunere sau depozitare valori şi control acces, prin personal sau
echipamente.
Art. 9
(1) Din punctul de vedere al măsurilor de siguranţă,
instituţiile de creditare din categoria băncilor trebuie să
respecte prezentele cerinţe minimale de securitate.
(2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să asigure
protejarea căilor de acces în unitate, suprafeţelor vitrate
exterioare, camerei tehnice şi a spaţiilor cu valori şi
asigură semnalarea stărilor de pericol în zonele de lucru cu
clienţii şi în spaţiile cu valori.
(3) Subsistemul de detecţie a efracţiei se programează cu
partiţii (arii virtuale) distincte pentru spaţiile cu valori, pentru
a permite activarea inclusiv pe timpul programului şi utilizarea numai de
către personalul autorizat al unităţii.
(4) În situaţia existenţei pazei umane permanente, se
programează partiţii pentru efectuarea serviciului de pază:
uşa de acces, traseele de patrulare interioare şi accesul la grupul
sanitar.
(5) În cazul în care nu există pază fizică permanentă,
sistemul de alarmare se conectează la un dispecerat de monitorizare
şi intervenţie.
(6) Zonele de depozitare se protejează prin folosirea detectorilor cu
principii diferite de funcţionare.
(7) Personalul de conducere şi cel din zonele de tranzacţionare trebuie
să dispună de elemente de semnalare a stării de pericol la
ameninţare, care transmit alarma în mod silenţios.
(8) Pentru situaţiile de jaf se prevede un buton de panică, conectat
pe zonă programată cu avertizare sonoră, care se va acţiona
imediat după părăsirea locului faptei de către autor
şi realizează semnalizarea optică în exteriorul
unităţii a stadiului producerii evenimentului.
(9) Sistemele de alarmare la efracţie aferente spaţiilor de
depozitare a valorilor monetare trebuie să asigure programarea codurilor
de armare/dezarmare cu semnalarea stării de pericol la distanţă
în caz de ameninţare. Intervalele pentru dezactivarea temporizată se
stabilesc de beneficiar. întârzierea pătrunderii în aceste spaţii se
poate realiza şi prin intermediul sistemului de control acces.
(10) Subsistemul de control al accesului trebuie să asigure
restricţionarea accesului neautorizat cel puţin în spaţiile de
manipulare a valorilor şi echipamentelor de securitate.
(11) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure
preluarea de imagini din zona de acces, atât din exterior, cât şi din
interior, zona de lucru cu publicul, traseele de vehiculare şi acces în
spaţiul de depozitare a valorilor, asigurând Stocarea imaginilor pe o
perioadă de 20 de zile.
(12) Imaginile înregistrate în zona de acces trebuie să asigure
identificarea persoanelor, iar pentru celelalte zone să permită
recunoaşterea.
(13) Pentru asigurarea protecţiei mecanofizice a sediilor
instituţiilor de creditare trebuie să se utilizeze elemente
certificate pentru cel puţin clasa minimă de rezistenţă
recomandată de standardele europene sau naţionale din domeniu,
după cum urmează:
a) uşile exterioare destinate transferului de valori trebuie să
prezinte rezistenţă la efracţie şi să fie
prevăzute cu sistemul de control al deschiderii din interior;
b) la unităţile cu personal redus, expuse riscurilor de jaf, poate fi
asigurat un acces controlat.
Art. 10
(1) Instituţiile de creditare din categoria organizaţiilor
cooperatiste şi instituţiile financiare nebancare ce derulează
activităţi cu numerar au obligaţia de a asigura securitatea
personalului şi a valorilor monetare pe timpul manipulării,
depozitării şi transportului.
(2) Cerinţele pentru sistemele de securitate destinate acestor
unităţi sunt similare cu cele prevăzute la art. 9, cu
excepţia celor menţionate la alin. (8)-(12) şi alin. (13) lit.
b).
Art. 11
(1) Societăţile comerciale care au ca obiect de activitate schimbul
valutar au obligaţia implementării prezentelor cerinţe minimale
de securitate la punctele de schimb valutar.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure
semnalizarea şi transmiterea la distanţă a stărilor de
pericol, a pătrunderii prin efracţie în spaţiul protejat şi
a forţării seifului.
(3) Subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure
preluarea imaginilor din zona clienţilor şi a seifului, precum
şi stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile
înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară
recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor.
(4) Este obligatorie conectarea sistemului de alarmare la un dispecerat de
monitorizare, în cazul în care nu există instituită paza fizică
permanentă.
(5) Pereţii, uşa şi ghişeul compartimentului casierului
trebuie să asigure protecţia la acţiunea armelor de foc şi
preluarea indirectă a valorilor, iar valorile monetare se
păstrează şi se depozitează conform plafoanelor stabilite,
în seifuri certificate, cu grad de rezistenţă la efracţie
determinat, ancorate conform instrucţiunilor producătorului.
(6) Accesul pe timpul programului de lucru în unităţi care au
spaţiu de lucru cu publicul este permis prin controlul deschiderii
uşii din interior, iar operaţiunile cu numerar se efectuează în
condiţii de siguranţă, cu uşa ghişeului închisă
şi asigurată.
(7) Punctele de schimb valutar din incinta spaţiilor comerciale pot
funcţiona fără amenajarea compartimentului blindat, cu
condiţia folosirii seifului/dulapului de casierie cu temporizare şi a
avertizării corespunzătoare.
Art. 12
(1) Asigurarea securităţii personalului, valorilor şi a
bunurilor deţinute de casele de amanet, unităţile profilate pe
activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase ori
magazinele de comercializare a armelor şi muniţiilor se
realizează prin adoptarea prezentelor cerinţe minimale de securitate.
(2) Cerinţele pentru sistemele de alarmare destinate acestor
unităţi sunt similare cu cele prevăzute la art. 11 alin.
(2)-(4).
(3) Valorile monetare şi/sau bunurile amanetate ori deţinute cu orice
titlu se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de
rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform
cerinţelor producătorului.
(4) Bunurile destinate comercializării se expun pe timpul programului în
spaţii delimitate prin vitraje şi elemente rezistente la atacuri
manuale şi asigurate cu încuietori.
Art. 13
(1) Măsurile de securitate destinate furnizorilor de servicii poştale
trebuie să fie conforme cu prezentele cerinţe minimale de securitate.
(2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să protejeze
căile de acces în unitate şi spaţiile cu valori şi
semnalează stările de pericol în zonele de lucru cu clienţii
şi în spaţiile de depozitare a valorilor.
(3) Abrogat
(4) La unităţile din localităţile urbane trebuie să se
asigure preluarea imaginilor din zona clienţilor şi a seifului prin
subsistemul de televiziune cu circuit închis, precum şi stocarea
imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate vor avea
calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul
clienţilor.
(5) În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au
pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva
efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor
şi intervenţie.
(6) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în
seifuri, case de bani sau dulapuri de securitate certificate, cu clasă de
rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform
cerinţelor producătorului, după caz.
(7) Abrogat
Art. 14
(1) În staţiile de comercializare a carburanţilor/combustibililor se
asigură prezentele cerinţe minime de securitate.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure
sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi se
protejează spaţiile cu valori.
(3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure
preluarea de imagini din zonele de lucru cu numerar, de depozitare şi de
la pompele de distribuţie, asigurând stocarea acestora pe o perioadă
de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea
necesară identificării numerelor autovehiculelor în zona pompelor,
respectiv recunoaşterii persoanelor care acced în spaţiul
staţiei.
(4) În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au
pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva
efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor.
(5) Staţiile cu program permanent şi cele amplasate la periferia
localităţii sau în zone izolate se dotează cu seif de
depozitare, în care se pot introduce valori fără deschiderea
uşii seifului, certificat, cu clasă de rezistenţă la
efracţie determinată, care trebuie ancorat de pardoseală ori
perete, conform instrucţiunilor producătorului. Cheile seifului nu se
ţin de către personalul de serviciu, aspect adus la
cunoştinţa clienţilor prin afişarea semnalizării
respective.
Art. 15
(1) În spaţiile comerciale cu suprafeţe mai mari de 500 m2
măsurile de securitate adoptate trebuie să corespundă
prezentelor cerinţe minimale de securitate.
(2) Subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să asigure protejarea
căilor de acces, a zonelor cu valori, locurilor de depozitare şi
sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor.
(3) Prin subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să se preia
imagini din zonele caselor de marcat, intrărilor şi ieşirilor,
spaţiilor de procesare, depozitare şi de transfer al valorilor,
precum şi din spaţiile amenajate pentru parcare. Imaginile
înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară
recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor şi se
stochează pe o perioadă de 20 de zile.
(4) Pentru menţinerea ordinii interioare, pe perioada programului de lucru
este obligatorie asigurarea pazei fizice.
Art. 16
(1) În sălile şi incintele de exploatare a jocurilor de noroc cu
achitarea premiilor pe loc, exceptând spaţiile în care
funcţionează mai puţin de 3 aparate slot-machine sau cele pentru
bingo în sistem TV, precum şi în spaţiile în care se
desfăşoară activităţi conexe, care presupun încasarea
taxelor de joc, achitarea premiilor sau depozitarea fondurilor de
câştiguri, se asigură prezentele cerinţe minimale de securitate.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure
sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi protejarea
spaţiilor cu valori.
(3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure
preluarea de imagini din zonele de casierie, de depozitare a valorilor şi
exteriorul intrării în unitate, asigurând stocarea imaginilor pe o
perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă
calitatea necesară pentru recunoaşterea persoanelor care acced în
spaţiul respectiv.
(4) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în
seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie
determinată, ancorate conform instrucţiunilor producătorului.
(5) În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au
pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva
efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor
şi intervenţie.
Art. 17
(1) Casieriile furnizorilor de utilităţi se amenajează pentru a
se asigura securitatea persoanelor şi a valorilor manipulate şi
depozitate.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure
sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi protejarea
spaţiilor cu valori.
(3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure
preluarea de imagini din zonele de intrare, de lucru cu numerar, de depozitare
a valorilor, asigurând stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile.
Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară pentru
recunoaşterea persoanelor care acced în spaţiul respectiv.
(4) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în
seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie
determinată, fixate conform instrucţiunilor producătorului.
(5) Operaţiunile cu numerar se desfăşoară potrivit
cerinţelor prevăzute la art. 6 alin. (3).
(6) În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au
pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva
efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor
şi intervenţie.
Art. 18
(1) Pentru asigurarea securităţii automatelor destinate
tranzacţiilor cu numerar, indiferent de locul de amplasare, se vor
respecta prezentele cerinţe minimale cu privire la securitatea
electronică şi protecţia mecanofizică.
(2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să semnaleze
deschiderea neautorizată a uşilor automatului bancar şi
acţiunea de forţare a acestuia.
(3) Automatele bancare destinate tranzacţiilor cu numerar din sediile
bancare trebuie să fie supravegheate video în zona clienţilor şi
în zona destinată alimentării.
(4) Sistemul de detecţie a efracţiei destinat protejării
automatelor de tranzacţii cu numerar aflate în exteriorul sediilor bancare
trebuie să fie conectat la un dispecerat de monitorizare avizat.
(5) Operaţiunile de alimentare sau retragere a numerarului din automate se
efectuează fără prezenţa în proximitatea acestora a
persoanelor neautorizate.
(6) Automatele de plăţi sau alte terminale care acumulează
şi depozitează numerar pe timpul nopţii se asigură prin
fixarea de suporturi imobile.
Art. 19
(1) Pentru centrele de procesare a numerarului, măsurile de securitate vor
cuprinde, suplimentar faţă de măsurile prevăzute la art. 9,
paza fizică înarmată, protecţia mecanofizică şi
supravegherea electronică perimetrală a imobilului şi
obiectivului.
(2) Pentru casierii furnizori şi servicii de utilităţi, puncte
colectare ori depozitare numerar, cu plafon de peste 10.000 euro sau
echivalent, măsurile de securitate cuprind mijloace de protecţie
mecanofizică a personalului şi valorilor şi sisteme de supraveghere
video, semnalizare ameninţare, detecţie a efracţiei cu conectare
la dispecerat de monitorizare.
(2)Persoanele fizice pot apela pentru
protecţia personală la serviciile unor societăţi
specializate de pază şi protecţie, în condiţiile prezentei
legi.
(1)În funcţie de
importanţa, specificul şi valoarea bunurilor pe care le deţin,
conducătorii unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), cu
sprijinul de specialitate al poliţiei, pentru sistemele civile de
pază, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc
modalităţi concrete de organizare şi de executare a pazei, după
caz, cu efective de jandarmi, pază cu poliţişti locali,
pază proprie sau pază prin societăţi specializate.
(2)Unităţile grupate pe un
anumit spaţiu pot organiza, cu avizul poliţiei, paza în comun cu
poliţişti locali, pază proprie sau prin societăţile
specializate de pază. Conducătorii acestor unităţi
stabilesc forma de pază, obligaţiile şi răspunderile
fiecărui beneficiar, inclusiv cele privind întocmirea planului de
pază.
(3)La unităţile unde nu
este posibilă realizarea unui sistem de pază organizat,
conducătorii acestora sunt obligaţi să execute împrejmuiri,
grilaje, obloane, încuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de
alarmă sau alte asemenea mijloace necesare asigurării pazei şi
integrităţii bunurilor.
(4)Protecţia demnitarilor români
şi a celor străini pe timpul şederii în România, a familiilor
acestora, paza sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora se
asigură de Serviciul de Protecţie şi Pază, conform
atribuţiilor prevăzute în legea specială de organizare şi
funcţionare a acestuia.
(5)Protecţia magistraţilor,
a poliţiştilor şi jandarmilor, precum şi a membrilor de
familie ai acestora, în cazurile în care viaţa, integritatea
corporală sau avutul acestor persoane sunt supuse unor
ameninţări, se asigură de Ministerul Afacerilor Interne,
potrivit legii.
Art. 3
(1) Pentru unităţile care îşi desfăşoară
activitatea printr-o reţea formată din subunităţi sau
puncte de lucru distribuite teritorial, responsabilitatea asigurării
măsurilor de securitate în întreaga reţea revine conducerii
unităţii centrale.
(2) Organizarea în comun a pazei se poate efectua, cu avizul poliţiei, în
situaţiile în care unităţile funcţionează în
acelaşi imobil, perimetru sau spaţiu alăturat, caz în care
obligaţia asigurării măsurilor de securitate revine
conducătorilor unităţilor care deţin cota de proprietate
ori folosinţă majoritară sau administratorului obiectivului, cu
consultarea celorlalţi deţinători.
(3) Pentru asigurarea pazei, ordinii şi siguranţei localurilor
publice, hotelurilor, motelurilor, campingurilor, cluburilor, pensiunilor,
discotecilor şi altor locuri de distracţie sau de agrement,
administratorii acestora au obligaţia de a folosi personal de pază
calificat şi atestat, potrivit legii.
(4) Unităţile care îşi desfăşoară activitatea în
aceeaşi incintă, imobil sau perimetru, pot adopta în comun
măsurile de securitate prevăzute de lege, astfel:
a) dacă toate se încadrează în aceeaşi categorie de cerinţe
minimale, se vor conforma împreună acestora; adoptarea măsurilor
şi reprezentarea în faţa autorităţilor se asigură de
către conducătorul stabilit de comun acord;
b) dacă se încadrează în categorii cu cerinţe minimale de
securitate diferite sau una dintre ele nu are cerinţe minimale de
securitate, se vor adopta în comun cerinţele corespunzătoare celei
mai stricte categorii; adoptarea măsurilor şi reprezentarea în
faţa autorităţilor se asigură de către
conducătorul unităţii care are cele mai stricte cerinţe de
securitate.
(5) Pentru unităţile care îşi desfăşoară
activitatea în conformitate cu prevederile alin. (4), analiza de risc şi
proiectul sistemului de alarmare pot fi realizate pentru întreaga incintă,
imobil sau perimetru.
Art. 4
(1) Conducătorii unităţilor care deţin sau operează cu
bunuri, valori sau numerar au obligaţia implementări: unor
măsuri eficiente în scopul asigurării protecţiei personalului
şi a valorilor pe timpul manipulării, procesării,
depozitării sau transportului şi descurajării
săvârşirii infracţiunilor contra patrimoniului, precum şi
în scopul acordării sprijinului necesar organelor judiciare în vederea
identificării făptuitorilor.
(2) La obiectivele cu program permanent în care pe timpul nopţii îşi
desfăşoară activitatea un singur angajat, conducătorii
unităţilor au obligaţia de amenajare şi folosire a
ghişeelor care să asigure protecţia la atacuri manuale asupra
casierului sau să instituie post de pază fizică.
(3) În situaţia unităţilor la care activitatea de procesare,
depozitare şi transport de valori este externalizată, obligaţia
pentru adoptarea acestor măsuri de securitate revine prestatorului
licenţiat al acestor servicii.
Răspunderea pentru luarea
măsurilor de asigurare a pazei bunurilor şi valorilor deţinute
cu orice titlu revine conducătorilor unităţilor prevăzute
la art. 2 alin. (1).
(1)Paza se organizează şi
se efectuează potrivit planului de pază, întocmit de unitatea ale
cărei bunuri sau valori se păzesc, cu avizul de specialitate al poliţiei.
Acest aviz este obligatoriu pentru fiecare caz de modificare a planului de
pază.
(2)Pentru unităţile la care
paza se asigură cu efective de jandarmi, avizul poliţiei nu este
obligatoriu.
Art. 5
(1) Planul de pază este documentul în baza căruia se organizează
paza şi se întocmeşte cu respectarea prevederilor art. 5 din Lege.
(2) În situaţii excepţionale, pentru asigurarea provizorie a
protecţiei unităţii, pe o perioadă de maximum 7 zile pot fi
instituite măsuri de pază care nu necesită întocmirea planului
de pază şi avizarea acestuia.
(3) Planul de pază se depune la structura de poliţie organizată
la nivelul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se
află obiectivul, denumită în continuare unitate de poliţie
competentă teritorial, cu cel puţin 24 de ore înainte de instituirea
pazei potrivit contractului de prestări de servicii ori deciziei
conducerii, în cazul pazei proprii.
(4) Actualizarea planului de pază se face numai în situaţia
modificării suprafeţei, topografiei obiectivului, a dispozitivului de
pază, a regulilor de acces ori la schimbarea prestatorului, prin intermediul
unor acte adiţionale.
Art. 6
În situaţia în care măsurile de securitate a obiectivului, adoptate
de conducerea unităţii ca rezultat al analizei de risc la securitatea
fizică, prevăd utilizarea numai a mijloacelor mecanofizice şi a
sistemelor tehnice de alarmare, monitorizare şi intervenţie,
fără a se institui pază cu personal uman, nu se întocmeşte
plan de pază.
Art. 7
(1) În cazul în care are loc schimbarea furnizorului serviciilor de pază
sau al serviciilor de monitorizare şi intervenţie, fostul furnizor
este obligat, la solicitarea scrisă a beneficiarului, să asigure
prestarea serviciilor, contra cost, conform prevederilor contractuale,
până ce noul furnizor va realiza instituirea serviciului de pază sau
conectarea în întregime a sistemelor tehnice de alarmare ale
unităţii, dar nu mai mult de 30 de zile de la data comunicării
deciziei de reziliere a contractului.
(2) În cazul în care furnizorul serviciilor de pază sau al serviciilor de
monitorizare şi intervenţie nu mai poate derula contractele încheiate
cu un beneficiar ca urmare a deciziei autorităţii competente de
anulare a licenţei de funcţionare sau de respingere a
solicitării de reînnoire a licenţei de funcţionare, precum
şi în cazul încetării activităţii ca urmare a
desfiinţării acestuia, beneficiarul poate contracta, pe o
perioadă de maximum 30 de zile, serviciile unei alte societăţi
specializate care va respecta în mod corespunzător prevederile planului de
pază iniţial.
(3)Prin planul de pază se
stabilesc în principal: caracteristicile obiectivului păzit, în zona
respectivă, numărul de posturi şi amplasarea acestora, necesarul
de personal pentru pază, amenajările, instalaţiile şi
mijloacele tehnice de pază şi de alarmare, consemnul posturilor,
legătura şi cooperarea cu alte organe cu atribuţii de pază
a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor şi modul de
acţiune în diferite situaţii. De asemenea, vor fi prevăzute
şi regulile de acces, potrivit dispoziţiilor conducătorului
unităţii, precum şi documentele specifice serviciului de
pază.
Art. 8
(1) Unitatea de poliţie competentă teritorial analizează planul
de pază şi acordă avizul de specialitate în cel mult 30 de zile
de la data înregistrării solicitării.
(2) Avizul de specialitate se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiţii:
a) planul de pază conţine toate datele şi informaţiile
prevăzute la art. 5 alin. (3) din Lege;
b) beneficiarul face dovada dreptului de proprietate sau de folosinţă
asupra obiectivului ce urmează a fi asigurat cu pază;
c) există un contract de prestări de servicii încheiat cu respectarea
prevederilor legale şi în termen de valabilitate cu o societate
specializată de pază şi protecţie ce deţine
licenţă de funcţionare valabilă, în cazul în care paza se
efectuează prin astfel de societăţi;
d) analiza de risc la securitatea fizică a fost efectuată potrivit
prezentelor norme metodologice.
(3) În situaţia existenţei unui litigiu privind dreptul de
proprietate sau de folosinţă asupra obiectivului, se acordă aviz
de specialitate pentru planul de pază depus de beneficiarul care face
dovada înscrierii acestor drepturi în registrul de carte funciară şi
prezintă documente care atestă dreptul de proprietate sau de
folosinţă.
(31) În situaţia existenţei unui litigiu privind
reprezentarea legală a persoanei juridice, se acordă aviz de
specialitate pentru planul de pază depus de beneficiarul înscris în
registrul comerţului.
(32) În situaţiile de la alin. (3) şi (31),
regulile privind accesul în obiectiv sunt cele prevăzute în planul de
pază avizat anterior apariţiei litigiului sau se stabilesc în comun
de părţi.
(4) Avizul poliţiei pentru planul de pază se retrage când nu mai sunt
îndeplinite cumulativ condiţiile care au stat la baza acordării, caz
în care beneficiarul şi prestatorul aplică măsurile de
restabilire a situaţiei legale.
Art. 9
(1) Planurile de pază a căilor ferate, pădurilor, terenurilor
forestiere, fondurilor de vânătoare şi de pescuit, parcurilor de
extracţie sau depozitare şi a echipamentelor, instalaţiilor
şi construcţiilor aferente, conductelor pentru transportul
hidrocarburilor şi al produselor petroliere, sistemelor de irigaţii,
a reţelelor telefonice şi de transport al energiei electrice, infrastructurilor
rutiere şi a altor obiective specifice se adaptează caracteristicilor
funcţionale ale acestora.
(2) Planurile de pază destinate unor obiective care depăşesc
limitele unei unităţi administrativ-teritoriale se avizează de
unitatea de poliţie competentă teritorial pe raza căreia se
află sediul punctului de lucru, după ce această unitate de
poliţie va consulta celelalte unităţi de poliţie, urmând ca
avizul să fie notificat şi unităţilor respective.
Art. 10
(1) Documentele specifice executării şi evidenţierii serviciului
de pază prin forţe şi mijloace civile şi modelele acestora
sunt cuprinse în anexa nr. 2.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se înregistrează la prestator
şi se vizează spre neschimbare de beneficiar, iar după
completare prestatorul asigură păstrarea acestora pe o durată de
minimum 2 ani. În cazul instituirii pazei proprii, documentele se
înregistrează şi se păstrează de către unitate.
(3) Controlul modului în care sunt consemnate activităţile
desfăşurate în documentele specifice executării şi
evidenţierii serviciului de pază revine şefului de obiectiv, în
cazul efectuării pazei prin societăţi specializate de pază
şi protecţie, sau şefului formaţiunii, pentru paza proprie.
Art. 1
În efectuarea serviciului de pază, personalul este obligat să
consemneze, potrivit atribuţiilor care îi revin, activităţile
desfăşurate, folosind următoarele documente:
a) registrul buletinul posturilor;
b) registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului, folosit la
fiecare post de pază;
c) registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului înarmat,
folosit în posturile prevăzute cu pază înarmată;
d) registrul de evidenţă a accesului persoanelor;
e) registrul de evidenţă a accesului autovehiculelor, dacă este
cazul;
f) registrul de evidenţă a accesului pe căile ferate uzinale,
dacă este cazul;
g) registrul de evidenţă a mişcării armamentului
păstrat la camera de armament;
h) registrul de control;
i) registrul de evenimente;
j) registrul special pentru păstrarea evidenţei contractelor de
prestări de servicii.
Art. 2
În situaţia utilizării sistemului de televiziune cu circuit închis
pentru înregistrarea accesului autovehiculelor, registrul prevăzut la art.
1 lit. e) nu este obligatoriu. Perioada de stocare a imaginilor înregistrate
este similară perioadei de păstrare a registrului.
Art. 3
Conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare are
obligaţia să înfiinţeze şi să completeze registrul
special pentru păstrarea evidenţei contractelor, conform modelului
prevăzut în anexa nr. 2k).
Art. 4
Societăţile specializate în sisteme de alarmare şi beneficiarii
au obligaţia înfiinţării, completării şi păstrării
la obiectiv a jurnalului de service al sistemului de alarmare împotriva
efracţiei, utilizând modelul prevăzut în anexa nr. 2l).
Art. 5
Modelele documentelor specifice folosite în serviciul de pază sunt
prevăzute în anexele nr. 2a)-2l).
Art. 6
Anexele nr. 2a)-2l) fac parte integrantă din prezenta anexă.
- Model -
Registrul buletinul posturilor
ORGANIZAREA serviciului de pază în ziua de ........... la obiectivul
......................
Nr. crt. |
Numărul şi felul
postului |
Orele de executare a serviciului |
Numele şi prenumele
personalului de pază care execută serviciul în post |
Semnătură |
|
La intrarea în post |
La ieşirea din post |
||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
- Model -
Registru de procese-verbale de predare-primire a serviciului
PROCES-VERBAL
Încheiat astăzi, .................., ora ........., la postul nr.
........... din obiectivul ...................... .
Noi, agenţii de pază ...................... şi
......................, am procedat primul la predarea şi secundul la
primirea postului după cum urmează:
......................................................
Am predat, ........................ |
Am primit, ........................ |
- Model -
Registru de procese-verbale de predare-primire a serviciului înarmat
PROCES-VERBAL
Încheiat astăzi, .................., ora ........., la postul nr.
........... de la obiectivul ...................... .
Noi, agenţii de pază ...................... şi
......................, am procedat primul la predarea şi secundul la
primirea postului după cum urmează:
......................................................
S-a predat arma ..........., model ..........., seria ....... nr. ...........,
cu ........... cartuşe şi accesoriile aferente.
Menţiuni cu privire la starea tehnică a armamentului şi muniţiei:
Am predat, ........................ |
Am primit, ........................ |
- Model -
REGISTRU DE EVIDENŢĂ a accesului persoanelor la obiectivul
......................
Nr. crt. |
Numele şi prenumele |
Seria şi numărul
actului de identitate |
Destinaţia |
Ora sosirii |
Ora plecării |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
REGISTRU DE EVIDENŢĂ a accesului autovehiculelor la obiectivul
......................
Nr. crt. |
Nr. auto |
Numele şi prenumele
conducătorului auto sau delegatului |
Seria şi numărul
actului de identitate |
Destinaţia |
Ora sosirii |
Ora plecării |
Nr. avizului sau facturii |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
REGISTRU DE EVIDENŢĂ a accesului pe căile ferate uzinale la
obiectivul ......................
Nr. crt. |
Ora sosirii |
Specificaţia din scrisoarea
de trăsură |
Numărul vagonului/vagoanelor |
Existenţa sigiliului şi
starea |
Numărul şi seria
scrisorii de trăsură |
Ora plecării |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
REGISTRU DE EVIDENŢĂ a mişcării armamentului
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:
N - numele şi prenumele;
O - obiectivul la care se află armamentul.
Nr. crt. |
Denumirea şi seria armei |
Nr. de cartuşe alocate |
Data şi ora primirii |
N |
Semnătura de primire |
Data şi ora restituirii |
N |
Semnătura persoanei
căreia i se restituie |
O |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
REGISTRU DE CONTROL la obiectivul ......................
Nr. crt. |
Data şi ora controlului |
Numele, prenumele şi
funcţia |
Constatări |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
Registru de evenimente
RAPORT DE EVENIMENT
Nr. .......... din .....................
Subsemnatul (Subsemnaţii), ...................... (numele şi
prenumele) ......................, în calitate de .................... (agent
de pază, controlor de acces etc.), aflat (aflaţi) în serviciul de
pază la ...................... (societatea comercială,
instituţia), postul nr. ........... am constatat că:
Astăzi, ................., la ora ..........., numitul (numiţii)
......................................, a (au) fost surprins (surprinşi)
în timp ce ...................... (se vor descrie fapta comisa, bunurile
recuperate şi măsurile luate în legătura cu acestea).
Cazul a fost sesizat la ...................... (se vor indica instituţia
şi persoana sesizată).
Semnătura
......................
- Model -
REGISTRU SPECIAL pentru păstrarea evidentei contractelor de prestări
de servicii la S.C. .....................
Semnificaţia coloanei D din tabelul de mai jos este următoarea:
D - data încetării raporturilor contractuale şi motivul.
Nr. crt. |
Data şi numărul
contractului de prestări de servicii |
Obiectul contractului (pază,
gardă de corp, transport de valori) |
Durata contractului |
Beneficiarul (denumirea şi
adresa) |
Numărul de posturi
prevăzute pe schimburi |
Număr de personal de
pază alocat |
D |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
REGISTRU SPECIAL pentru păstrarea evidenţei contractelor la S.C.
.....................
Nr. crt. |
Data şi numărul
contractului de prestări de servicii |
Obiectul contractului
(proiectare, instalare, întreţinere) |
Obiectul de activitate şi
adresa obiectivului |
Beneficiarul (denumirea şi
adresa) |
Subsisteme componente
(antiefracţie, TVCI, control acces) |
Avizul poliţiei |
Nr. şi data documentului de
efectuare a recepţiei de către reprezentantul poliţiei |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
JURNAL DE SERVICE al sistemului de alarmare împotriva efracţiei de la S.C.
.....................
Obiectivul
................................ |
Adresa
...................... |
Proiectant
S.C. ......................... |
Instalator
S.C. ..................... |
Licenţa
................./T/............... |
Licenţa
.........../T/................. |
Personalul
care a realizat instalarea şi punerea în funcţie: |
|
1.
............................................., |
Aviz
poliţie ........... din .................. |
2.
............................................., |
Aviz
poliţie ........... din .................. |
Personalul
care realizează întreţinerea: |
|
1.
............................................., |
Aviz
poliţie ........... din .................. |
2.
............................................., |
Aviz
poliţie ........... din .................. |
Modalitatea
de sesizare a evenimentelor: |
telefon
........... |
|
Beneficiarul |
Societatea licenţiată
care asigură întreţinerea sistemului de alarmare împotriva
efracţiei |
|||||||
Nr. crt. |
Data şi ora sesizării |
Evenimentul tehnic |
Persoana care a sesizat
evenimentul |
Semnătura |
Data şi ora
intervenţiei |
Societatea care realizează
intervenţia tehnică |
Numele şi prenumele
persoanelor care realizează intervenţia, nr. avizelor poliţiei |
Mod de remediere |
Semnătura |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
(4)În cazul unităţilor în
care paza se asigură cu efective ale jandarmeriei, ale
societăţilor specializate de pază şi protecţie, ale
poliţiştilor locali sau combinat, întocmirea planului de pază se
face de către conducătorii unităţilor beneficiare
împreună cu comandanţii/şefii acestor efective.
(5)Documentele specifice necesare
executării şi evidenţei serviciului de pază, cu
excepţia celui executat cu efective de jandarmii, şi modelele
acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
SECŢIUNEA 1: Paza cu efective de jandarmi
(1)Paza obiectivelor de
importanţă deosebită pentru apărarea ţării,
activitatea statului, economie, ştiinţă, cultură şi
artă, ale unor instituţii din domeniul financiar-bancar, a
localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agenţii şi
reprezentanţe economice străine, a sediilor unor organizaţii
internaţionale, precum şi a transporturilor valorilor deosebite sau
speciale se asigură cu efective de jandarmi.
(2)Paza cu efective de jandarmi se
poate asigura şi la sediile unor organisme internaţionale care
desfăşoară activităţi pe teritoriul ţării,
la cererea expresă a acestora, adresată Guvernului României.
(3)Unităţile bugetare
şi sediile misiunilor diplomatice, precum şi unităţile de
interes strategic care deţin instalaţii ori obiective de o
deosebită importanţă naţională, beneficiare de
pază cu efective de jandarmi, care sunt exceptate de la plată, se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(4)Obiectivele de
importanţă deosebită care nu sunt asigurate cu pază
militară în timp de pace şi se iau în pază, la mobilizare, de
către Jandarmeria Română se stabilesc, din timp de pace, prin hotărâre
a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi se aprobă,
la declararea mobilizării, prin hotărâre a Guvernului.
(5)Obiectivele şi valorile prevăzute
la alin. (1) şi (2), precum şi personalul, mijloacele materiale
şi financiare necesare asigurării pazei cu efective de jandarmi se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(6)La solicitarea persoanelor fizice
sau juridice, în situaţii care nu suferă amânare, la propunerea
comandantului Jandarmeriei Române, ministrul afacerilor interne poate aproba
asigurarea temporară a pazei cu efective de jandarmi a unor obiective,
bunuri, valori şi transporturi speciale, altele decât cele prevăzute
la alin. (1) şi (2).
(7)Prin situaţii care nu suferă
amânare se înţelege stările de fapt caracterizate prin tensiuni
interne, acte de dezordine şi tulburarea gravă a ordinii publice,
dezastre, furturi frecvente din proprietatea publică sau privată,
care impun luarea de îndată sub pază cu efective de jandarmi a unor
obiective, amplasamente, suprafeţe de teren, altele decât cele
prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi situaţiile în care
organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii
publice şi siguranţei naţionale, în caz de pericol iminent, solicită
expres această intervenţie.
(8)Paza cu efective de jandarmi,
aprobată în condiţiile alin. (6), se ridică după încetarea
situaţiei deosebite care a impus instituirea acesteia.
(9)Ridicarea pazei cu efective de
jandarmi se realizează, de regulă, prin hotărâre a Guvernului,
în cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), respectiv prin ordin al
ministrului afacerilor interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei
Române, în toate situaţiile în care beneficiarii pazei, indiferent de
modalitatea prin care a fost instituită aceasta, nu respectă
obligaţiile prevăzute de lege sau cele contractuale, refuză
încheierea ori reactualizarea contractului.
(10)Ridicarea pazei
de la obiectivele asigurate cu efective de jandarmi se poate face în termen de
60 de zile de la atenţionarea în scris a conducătorilor acestora,
prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea comandantului
Jandarmeriei Române.
(11)În situaţia
în care unităţile cărora li s-a prevăzut prin acte
normative asigurarea pazei cu efective de jandarmi îşi schimbă,
îşi restrâng sau îşi încetează activitatea ori renunţă
la această formă de pază, prin hotărâre a Guvernului de
ridicare a pazei, se vor stabili şi modalităţile de
redistribuire a efectivelor disponibilizate şi a alocaţiilor bugetare
aprobate în acest sens.
(12)Instalarea pazei
se va face numai după asigurarea de către beneficiarul serviciului de
pază a condiţiilor stabilite prin contractul încheiat cu unitatea de
jandarmi şi prin planul de pază întocmit.
(1)Unităţile care
beneficiază de pază cu efective de jandarmi încheie contracte de
prestări de servicii cu unităţile de jandarmi, la nivelul
eşalonului care are organ financiar propriu.
(2)Serviciul de pază cu efective
de jandarmi se efectuează contra cost, pe baza tarifelor stabilite de
Ministerul Afacerilor Interne, potrivit legii.
(3)Serviciul de pază se poate
efectua şi în condiţiile în care, în contrapartidă, beneficiarul
prestărilor de servicii oferă, la rândul său, bunuri sau
servicii, dacă acestea sunt necesare Jandarmeriei Române.
(4)Condiţiile efectuării
serviciului de pază, conform alin. (3), se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi.
(5)Veniturile realizate din paza şi prestarea altor servicii,
organizate şi executate, potrivit legii, de unităţile de
jandarmi, se varsă integral la bugetul de stat.
(la
data 08-Nov-2015 Art. 7, alin. (5) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de
Art. I din Legea
257/2015 )
(1)Paza cu efective de jandarmi se
organizează şi se execută potrivit planului de pază, cu
respectarea prevederilor art. 5.
(2)Efectivele de jandarmi care
asigură paza la obiective cu grad sporit de dificultate vor beneficia de
aceleaşi sporuri pentru condiţii periculoase,
vătămătoare sau grele de muncă, după caz, ca şi
personalul din obiectivul respectiv.
În unităţile unde,
concomitent cu paza asigurată cu efective de jandarmi,
funcţionează şi paza proprie, cu poliţişti locali sau
prin societăţi specializate de pază şi protecţie,
acestea se vor integra, din punct de vedere operativ, în sistemul unic de
pază realizat şi condus de către jandarmerie.
Art. 11
(1) Achiziţia şi instalarea sistemelor electronice de securitate a
obiectivelor, bunurilor şi valorilor a căror pază şi
protecţie se execută cu efective de jandarmi se realizează de
către beneficiar, potrivit legii.
(2) Sistemele electronice de securitate ale obiectivelor păzite cu
efective de jandarmi se conectează la dispeceratele de monitorizare ale
Jandarmeriei Române.
Art. 12
(1) Paza, protecţia şi intervenţia cu efective de jandarmi se
organizează şi se efectuează potrivit planului de pază
şi protecţie, întocmit de către conducătorii
unităţilor beneficiare împreună cu unitatea de jandarmi care
asigură efectivele pentru pază şi protecţie, după
efectuarea analizei de risc de către o comisie numită de
comandantul/şeful unităţii de jandarmi.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) este formată din ofiţeri
specialişti, cu atribuţii în domeniu, din cadrul unităţii
care are în administrare obiectivele, bunurile şi valorile sau
asigură efectivele destinate pazei şi protecţiei, şi
comandanţii/şefii structurilor de pază şi protecţie;
la lucrările comisiei participă şi reprezentanţii
beneficiarului, cu respectarea prevederilor legale pe linia protecţiei
informaţiilor clasificate.
Art. 13
(1) Formele, modalităţile şi procedeele de pază şi
protecţie se stabilesc de către comandantul/şeful
unităţii, de comun acord cu conducătorul unităţii
beneficiare, în funcţie de executarea recunoaşterii şi a
analizei de risc executate la obiectiv.
(2) Intervenţia cu efective de jandarmi se execută la obiectivele din
competenţă, conform planului de intervenţie şi cooperare
întocmit de către unitatea de jandarmi competentă teritorial.
(3) Dispozitivele de protecţie fizică la obiectivele cu
activităţi nucleare se stabilesc în conformitate cu normele
metodologice prevăzute de Comisia Naţională pentru Controlul
Activităţilor Nucleare.
(4) În cazul unităţilor în care paza, protecţia şi
intervenţia cu efective de jandarmi se asigură în comun cu
societăţi specializate de pază şi protecţie sau
servicii publice specializate, întocmirea planului de pază şi
protecţie se face de către conducătorii unităţilor
beneficiare împreună cu unitatea de jandarmi şi şefii acestor
efective.
(5) În situaţia în care o instituţie funcţionează în mai
multe imobile, paza şi protecţia cu efective de jandarmi se
asigură la sediul social al acesteia, iar la celelalte sedii, numai
dacă sunt nominalizate într-un act normativ similar celui care a
determinat instituirea pazei.
Art. 14
(1) Controlul efectivelor care asigură paza, protecţia şi
intervenţia la obiectivele a căror pază este asigurată cu
jandarmi revine Jandarmeriei Române.
(2) Controlul efectivelor care asigură paza şi protecţia
obiectivelor cu activităţi nucleare, în sistem integrat de pază
şi protecţie unic condus de forţele de jandarmi, se execută
trimestrial de către Jandarmeria Română şi personalul desemnat
de beneficiar, conform unui plan comun de control.
Art. 15
La încheierea contractelor de prestări de servicii cu unităţile
Jandarmeriei Române pentru paza şi protecţia obiectivelor, bunurilor
şi valorilor, precum şi a transporturilor cu caracter special,
beneficiarii serviciilor de pază şi protecţie
prevăzuţi la art. 6 alin. (1) din Lege au obligaţia de a
prezenta documentele solicitate de către unitatea de jandarmi necesare
instituirii pazei.
Art. 16
(1) Personalul beneficiarului care însoţeşte transportul de bunuri
şi valori asigurat prin efective de jandarmi, inclusiv conducătorul
auto, se include în compunerea echipajului şi se subordonează
şefului echipajului.
(2) Transporturile de materii explozive, radioactive sau nucleare pot
staţiona numai în afara localităţilor, în parcări ori în
alte locuri special amenajate, cu înştiinţarea prealabilă a
unităţii de jandarmi şi a unităţii competente
teritorial a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
SECŢIUNEA 2: Paza cu poliţişti locali şi paza
proprie
Paza bunurilor şi a valorilor
deţinute de persoane fizice sau juridice se poate asigura, în
condiţiile legii, şi prin Corpul gardienilor publici*),
conform Legii nr. 26/1993
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Corpului
gardienilor publici**).
*) Corpul
gardienilor publici, reglementat prin Legea nr. 26/1993,
s-a reorganizat succesiv în Poliţia Comunitară prin Legea nr. 371/2004
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei
Comunitare, iar aceasta în poliţia locală prin Legea poliţiei
locale nr. 155/2010,
cu modificările ulterioare.
**) Această
lege a fost abrogată prin Legea nr. 371/2004
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei
Comunitare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878
din 27 septembrie 2004, cu modificările şi completările
ulterioare. Legea nr. 371/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, a fost
abrogată, cu excepţia art. 20 şi 21 referitoare la serviciile
publice destinate asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean,
prin Legea poliţiei locale nr. 155/2010,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 488 din 15 iulie
2010, cu modificările ulterioare.
Paza proprie se organizează
în raport cu natura obiectivelor, a bunurilor şi valorilor ce urmează
a fi păzite, cu amplasarea, întinderea şi vulnerabilitatea pe care le
prezintă unele unităţi şi locuri din incinta acestora, cu
numărul de schimburi în care se desfăşoară activitatea,
punctele de acces şi cu alte criterii specifice.
(1)Paza proprie se realizează cu
personal calificat, angajat al unităţii beneficiare, conform legii.
(2)În funcţie de numărul
personalului de pază, conducerea unităţii va numi un şef de
serviciu sau un împuternicit care să asigure selecţia, încadrarea,
echiparea, dotarea cu armament şi mijloace de protecţie, precum
şi pentru instruirea, planificarea şi controlul acestuia.
(3)La unităţile unde
numărul posturilor de pază este de peste 20, structura de conducere
necesară este formată din şeful serviciului de pază şi
şeful de tură.
(4)La celelalte unităţi
unde numărul de paznici este sub 20, activităţile specifice de
pază se îndeplinesc de către un împuternicit al conducerii unităţii.
(5)Şeful serviciului de
pază sau împuternicitul cu paza se subordonează direct conducerii
unităţii şi stabileşte împreună cu aceasta măsurile
cele mai eficiente de pază.
(1)Personalul de pază proprie se
compune din paznici, portari, controlori de acces sau alte persoane stabilite
de conducerea unităţii, din persoanele desemnate să asigure
instruirea, controlul şi coordonarea activităţii de pază.
Se asimilează personalului de pază şi persoanele care
cumulează atribuţiile de pază cu alte atribuţii de serviciu.
(2)Personalul din paza proprie se
dotează cu uniforme, echipament de protecţie şi însemne
distinctive, pe care le poartă pe timpul executării serviciului.
(1)Cu avizul poliţiei,
personalul din paza proprie a unităţilor poate fi dotat cu arme de
foc, bastoane din cauciuc sau tip tomfe, sprayuri lacrimogene şi alte
mijloace, în raport cu importanţa obiectivelor, a bunurilor şi
valorilor păzite.
(2)La unităţile unde
funcţionează paza proprie şi paza cu efective de jandarmi,
dotarea cu arme de foc, avizarea, instruirea şi controlul personalului de
pază se efectuează de către unitatea de jandarmi care
coordonează sistemul unic de pază.
Art. 17
(1) Paza bunurilor şi a valorilor deţinute de autorităţile
sau instituţiile publice locale ori judeţene se poate asigura şi
cu personal contractual angajat al poliţiei locale sau al direcţiilor
şi serviciilor judeţene de pază, cu respectarea prevederilor
legale referitoare la angajarea, calificarea şi atestarea acestor
categorii de personal, precum şi la îndeplinirea atribuţiilor de
serviciu ori la instituirea documentelor specifice.
(2) Controlul respectării prevederilor legale în acest domeniu de
activitate se realizează de către primar, reprezentanţii
acestuia sau de conducerea poliţiei locale ori, după caz, de
către conducerea serviciilor publice destinate asigurării pazei
obiectivelor de interes judeţean.
(3) Poliţia locală sau serviciile publice destinate asigurării
pazei obiectivelor de interes judeţean asigură servicii de pază
a obiectivelor, bunurilor şi valorilor ori a transporturilor de valori la
obiectivele, bunurile şi valorile stabilite prin hotărâre a
consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv
a consiliului judeţean.
Art. 18
Conducerea unităţii beneficiare a serviciilor de pază prin
intermediul poliţiei locale sau serviciilor publice destinate
asigurării pazei obiectivelor de interes judeţean are obligaţia
de a notifica unitatea de poliţie competentă teritorial cu privire la
instituirea sau renunţarea la această formă de pază.
Art. 19
Paza proprie a obiectivelor, bunurilor sau valorilor aflate în patrimoniul
unităţilor se organizează şi se execută cu personal de
pază calificat şi atestat potrivit legii, aflat în raporturi de
muncă sau de serviciu cu respectiva unitate.
Art. 20
(1) Angajatorul are obligaţia de a echipa personalul de pază cu
uniformă, echipament de protecţie, însemne distinctive şi ecuson
de identificare, precum şi de a asigura portul acestora în timpul
executării serviciului.
(2) Personalul de pază are obligaţia ca pe timpul executării serviciului
să poarte uniforma de serviciu, echipamentul de protecţie, însemnele
distinctive şi ecusonul de identificare.
(3) Descrierea uniformei de serviciu, echipamentului de protecţie,
însemnelor distinctive şi a ecusonului de identificare constituie anexă
la planul de pază.
(4) Uniforma de serviciu, echipamentul de protecţie şi însemnele
distinctive se stabilesc de fiecare conducător de unitate, cu respectarea
prevederilor prevăzute în anexa nr. 3.
(5) Nu se pot adopta însemne, uniforme, legitimaţii, accesorii de
echipament sau denumiri similare ori asemănătoare cu cele ale
autorităţilor publice ale organismelor internaţionale la care
România este parte.
Art. 1
(1) Uniformele de serviciu sau de protecţie se stabilesc de către
fiecare angajator, astfel încât, prin croială şi culoare, acestea
să nu prezinte o asemănare evidentă cu articolele de echipament
ale autorităţilor publice, de natură să creeze confuzii.
(2) Descrierea articolelor de echipament este cuprinsă în anexa la planul
de pază al unităţii şi se aprobă de unitatea de
poliţie competentă odată cu avizarea acestuia.
(3) Orice modificare ulterioară a articolelor de echipament este
supusă aprobării poliţiei prin refacerea anexei la planul de
pază.
(4) Pe articolul de îmbrăcăminte care se poartă la exterior se
inscripţionează vizibil, pe partea din faţă şi pe cea
din spate, cuvântul «PAZĂ» sau «SECURITY». Aceeaşi
inscripţionare se aplică şi pe coifură.
Art. 2
Articolele de echipament care alcătuiesc uniforma de serviciu şi
echipamentul de protecţie sunt următoarele:
A) uniforma de serviciu:
1. coifură:
- şapcă;
- şepcuţă;
- căciulă;
- beretă (basc);
- fes;
2. îmbrăcăminte:
- sacou;
- bluzon;
- geacă;
- vestă;
- bluză de protecţie împotriva frigului;
- pantalon;
- îmbrăcăminte groasă (scurte matlasate sau îmblănite,
hanorace, impermeabile de ploaie, şube, haine de piele etc.);
3. lenjerie:
- cămaşă;
- cămaşă-bluză cu mânecă lungă sau scurtă;
- tricou;
4. încălţăminte:
- pantofi;
- bocanci;
- ghete;
5. echipament divers:
- cravată;
- fular;
- centură;
- curea;
B) echipamentul de protecţie:
- combinezon;
- salopete;
- cizme de cauciuc.
SECŢIUNEA 3: Paza în mediul rural
Unităţile situate pe
teritoriul localităţilor rurale îşi organizează paza
conform prevederilor prezentei legi.
Persoanele fizice sau juridice
care deţin, cu orice titlu, terenuri agricole îşi pot organiza, în
asociere sau individual, pază de câmp, prin una dintre formele de
pază prevăzute de lege.
Paza căilor ferate, a
pădurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vânătoare
şi de pescuit, a conductelor pentru transportul hidrocarburilor şi al
produselor petroliere, a sistemelor de irigaţii, a reţelelor telefonice
şi de transport al energiei electrice se asigură de către
operatorii economici de profil, în formele prevăzute de lege.
(1)În localităţile rurale
se organizează paza comunală.
(2)Primarul este obligat să ia
măsuri pentru a asigura paza bunurilor publice şi ale
cetăţenilor şi răspunde pentru întocmirea planului de
pază a comunei.
(3)Întocmirea planului de pază,
instruirea şi controlul personalului de pază din
localităţile rurale se efectuează de către organele locale
de poliţie sau de structurile implicate în activitatea de pază.
(4)Modalităţile de
efectuare a pazei în mediul rural se stabilesc prin hotărâre a consiliului
local, după consultarea prealabila a locuitorilor, în formele
prevăzute de lege.
(5)Plata serviciilor de pază în
mediul rural, precum şi procurarea de echipamente de protecţie,
însemne şi mijloace de apărare sau utilitare, necesare bunei
executări a serviciului de pază, se asigură din bugetul local.
Pentru plata serviciilor de pază, consiliile locale pot institui taxe
speciale, conform legii.
Art. 21
(1) Prin paza în mediul rural se asigură paza bunurilor aflate în domeniul
public sau privat al unităţii administrative, precum şi a celor
aparţinând cetăţenilor acesteia.
(2) Serviciu] de pază se realizează prin instituirea unor posturi
fixe şi/sau patrule mobile pe raza administrativ-teritorială a
comunei, cu personal de pază propriu al primăriei, calificat şi
atestat, cu personal al poliţiei locale sau agenţi din cadrul
societăţilor specializate de pază şi protecţie.
Art. 22
(1) Planul de pază al comunei cuprinde următoarele capitole:
teritoriul, populaţia, căile de acces, obiectivele de interes local,
instalaţiile şi mijloacele tehnice de pază şi de alarmare
ale acestora, echipamentele de supraveghere video a căilor de acces,
dispozitivul de pază prevăzut, echipamente de supraveghere video,
consemnul general şi particular, dotarea cu uniformă, însemne
distinctive, mijloace de comunicaţii şi autoapărare. Acesta se
întocmeşte anterior instituirii formei de pază şi se
actualizează în funcţie de modificările survenite.
(2) Prin dispozitivul de pază se stabileşte numărul de posturi
fixe şi itinerarele de patrulare, perioada în care acestea
funcţionează şi efectivele necesare.
(3) În situaţia în care paza se asigură cu personal al poliţiei
locale, planul de pază se întocmeşte de către şeful acestei
structuri, cu sprijinul de specialitate al unităţii de poliţie
competente teritorial, şi se aprobă de primar.
(4) Pentru executarea şi evidenţierea serviciului de pază în
mediul rural se instituie şi se utilizează documentele specifice
prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 1
În efectuarea serviciului de pază, personalul este obligat să
consemneze, potrivit atribuţiilor care îi revin, activităţile
desfăşurate, folosind următoarele documente:
a) registrul buletinul posturilor;
b) registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului, folosit la
fiecare post de pază;
c) registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului înarmat,
folosit în posturile prevăzute cu pază înarmată;
d) registrul de evidenţă a accesului persoanelor;
e) registrul de evidenţă a accesului autovehiculelor, dacă este
cazul;
f) registrul de evidenţă a accesului pe căile ferate uzinale,
dacă este cazul;
g) registrul de evidenţă a mişcării armamentului
păstrat la camera de armament;
h) registrul de control;
i) registrul de evenimente;
j) registrul special pentru păstrarea evidenţei contractelor de
prestări de servicii.
Art. 2
În situaţia utilizării sistemului de televiziune cu circuit închis
pentru înregistrarea accesului autovehiculelor, registrul prevăzut la art.
1 lit. e) nu este obligatoriu. Perioada de stocare a imaginilor înregistrate
este similară perioadei de păstrare a registrului.
Art. 3
Conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare are
obligaţia să înfiinţeze şi să completeze registrul
special pentru păstrarea evidenţei contractelor, conform modelului
prevăzut în anexa nr. 2k).
Art. 4
Societăţile specializate în sisteme de alarmare şi beneficiarii
au obligaţia înfiinţării, completării şi
păstrării la obiectiv a jurnalului de service al sistemului de
alarmare împotriva efracţiei, utilizând modelul prevăzut în anexa nr.
2l).
Art. 5
Modelele documentelor specifice folosite în serviciul de pază sunt
prevăzute în anexele nr. 2a)-2l).
Art. 6
Anexele nr. 2a)-2l) fac parte integrantă din prezenta anexă.
- Model -
Registrul buletinul posturilor
ORGANIZAREA serviciului de pază în ziua de ........... la obiectivul
......................
Nr. crt. |
Numărul şi felul
postului |
Orele de executare a serviciului |
Numele şi prenumele
personalului de pază care execută serviciul în post |
Semnătură |
|
La intrarea în post |
La ieşirea din post |
||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
- Model -
Registru de procese-verbale de predare-primire a serviciului
PROCES-VERBAL
Încheiat astăzi, .................., ora ........., la postul nr.
........... din obiectivul ...................... .
Noi, agenţii de pază ...................... şi
......................, am procedat primul la predarea şi secundul la
primirea postului după cum urmează:
......................................................
Am predat, ........................ |
Am primit, ........................ |
- Model -
Registru de procese-verbale de predare-primire a serviciului înarmat
PROCES-VERBAL
Încheiat astăzi, .................., ora ........., la postul nr.
........... de la obiectivul ...................... .
Noi, agenţii de pază ...................... şi
......................, am procedat primul la predarea şi secundul la
primirea postului după cum urmează:
......................................................
S-a predat arma ..........., model ..........., seria ....... nr. ...........,
cu ........... cartuşe şi accesoriile aferente.
Menţiuni cu privire la starea tehnică a armamentului şi
muniţiei:
Am predat, ........................ |
Am primit, ........................ |
- Model -
REGISTRU DE EVIDENŢĂ a accesului persoanelor la obiectivul
......................
Nr. crt. |
Numele şi prenumele |
Seria şi numărul
actului de identitate |
Destinaţia |
Ora sosirii |
Ora plecării |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
REGISTRU DE EVIDENŢĂ a accesului autovehiculelor la obiectivul
......................
Nr. crt. |
Nr. auto |
Numele şi prenumele
conducătorului auto sau delegatului |
Seria şi numărul
actului de identitate |
Destinaţia |
Ora sosirii |
Ora plecării |
Nr. avizului sau facturii |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
REGISTRU DE EVIDENŢĂ a accesului pe căile ferate uzinale la
obiectivul ......................
Nr. crt. |
Ora sosirii |
Specificaţia din scrisoarea
de trăsură |
Numărul vagonului/vagoanelor |
Existenţa sigiliului şi
starea |
Numărul şi seria
scrisorii de trăsură |
Ora plecării |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
REGISTRU DE EVIDENŢĂ a mişcării armamentului
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:
N - numele şi prenumele;
O - obiectivul la care se află armamentul.
Nr. crt. |
Denumirea şi seria armei |
Nr. de cartuşe alocate |
Data şi ora primirii |
N |
Semnătura de primire |
Data şi ora restituirii |
N |
Semnătura persoanei
căreia i se restituie |
O |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
REGISTRU DE CONTROL la obiectivul ......................
Nr. crt. |
Data şi ora controlului |
Numele, prenumele şi
funcţia |
Constatări |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
Registru de evenimente
RAPORT DE EVENIMENT
Nr. .......... din .....................
Subsemnatul (Subsemnaţii), ...................... (numele şi
prenumele) ......................, în calitate de .................... (agent
de pază, controlor de acces etc.), aflat (aflaţi) în serviciul de
pază la ...................... (societatea comercială,
instituţia), postul nr. ........... am constatat că:
Astăzi, ................., la ora ..........., numitul (numiţii)
......................................, a (au) fost surprins (surprinşi)
în timp ce ...................... (se vor descrie fapta comisa, bunurile
recuperate şi măsurile luate în legătura cu acestea).
Cazul a fost sesizat la ...................... (se vor indica instituţia
şi persoana sesizată).
Semnătura
......................
- Model -
REGISTRU SPECIAL pentru păstrarea evidentei contractelor de prestări
de servicii la S.C. .....................
Semnificaţia coloanei D din tabelul de mai jos este următoarea:
D - data încetării raporturilor contractuale şi motivul.
Nr. crt. |
Data şi numărul
contractului de prestări de servicii |
Obiectul contractului (pază,
gardă de corp, transport de valori) |
Durata contractului |
Beneficiarul (denumirea şi
adresa) |
Numărul de posturi
prevăzute pe schimburi |
Număr de personal de
pază alocat |
D |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
REGISTRU SPECIAL pentru păstrarea evidenţei contractelor la S.C.
.....................
Nr. crt. |
Data şi numărul
contractului de prestări de servicii |
Obiectul contractului
(proiectare, instalare, întreţinere) |
Obiectul de activitate şi
adresa obiectivului |
Beneficiarul (denumirea şi
adresa) |
Subsisteme componente
(antiefracţie, TVCI, control acces) |
Avizul poliţiei |
Nr. şi data documentului de
efectuare a recepţiei de către reprezentantul poliţiei |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
JURNAL DE SERVICE al sistemului de alarmare împotriva efracţiei de la S.C.
.....................
Obiectivul
................................ |
Adresa
...................... |
Proiectant
S.C. ......................... |
Instalator
S.C. ..................... |
Licenţa
................./T/............... |
Licenţa
.........../T/................. |
Personalul
care a realizat instalarea şi punerea în funcţie: |
|
1. ............................................., |
Aviz
poliţie ........... din .................. |
2.
............................................., |
Aviz
poliţie ........... din .................. |
Personalul
care realizează întreţinerea: |
|
1. ............................................., |
Aviz
poliţie ........... din .................. |
2.
............................................., |
Aviz
poliţie ........... din .................. |
Modalitatea
de sesizare a evenimentelor: |
telefon
........... |
|
Beneficiarul |
Societatea licenţiată
care asigură întreţinerea sistemului de alarmare împotriva
efracţiei |
|||||||
Nr. crt. |
Data şi ora sesizării |
Evenimentul tehnic |
Persoana care a sesizat
evenimentul |
Semnătura |
Data şi ora
intervenţiei |
Societatea care realizează
intervenţia tehnică |
Numele şi prenumele
persoanelor care realizează intervenţia, nr. avizelor poliţiei |
Mod de remediere |
Semnătura |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
SECŢIUNEA 4: Paza şi protecţia prin
societăţi specializate
(1)Societăţile specializate
de pază şi protecţie sunt societăţi reglementate de
Legea nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
private care se constituie şi funcţionează potrivit
legislaţiei comerciale şi prevederilor prezentei legi, având ca
obiect de activitate paza obiectivelor, bunurilor sau valorilor, paza
transporturilor de bunuri şi valori, în condiţii de maximă
siguranţă a acestora, precum şi protecţia persoanelor.
(2)Societăţile specializate
de pază şi protecţie funcţionează în baza
licenţei eliberate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, cu
avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii, pentru cel puţin
unul dintre obiectele de activitate prevăzute la alin. (4), care poate fi
reînnoită la fiecare 3 ani. Retragerea avizului prealabil al Serviciului
Român de Informaţii poate constitui temei pentru anularea licenţei de
funcţionare.
(3)Pentru obţinerea licenţei de
funcţionare este necesară întrunirea următoarelor condiţii:
a)prezentarea regulamentului de
organizare şi funcţionare a societăţii;
b)prezentarea listei cu mijloacele
materiale, tehnice, de transport, de comunicaţii, cu mijloacele
audiovideo, aparatura de recunoaştere şi identificare, sistemele de
alarmă împotriva efracţiei, sistemele de cronometrare şi
numărare, cu centrele de supraveghere şi dispeceratele, tehnica de
calcul şi softul utilizat, cu armamentul şi alte mijloace tehnice
care vor face parte din dotarea societăţii, în funcţie de
obiectul de activitate;
c)prezentarea dovezilor de
înregistrare cu denumirea societăţii şi a însemnelor distinctive
înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci;
d)prezentarea notificării prin
care se încunoştinţează consiliul judeţean sau, după
caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti despre faptul că
societatea va avea sediul social în zona de responsabilitate a acestora;
e)prezentarea dovezii de achitare a
taxei pentru obţinerea licenţei de funcţionare;
f)prezentarea atestatului
profesional pentru persoanele care execută activităţi de
pază şi protecţie.
(4)Societăţile specializate de pază
şi protecţie pot avea unul sau mai multe dintre următoarele
obiecte de activitate:
a)servicii de pază a
obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi servicii de
consultanţă în domeniu;
b)servicii de pază a
transporturilor de bunuri şi valori, precum şi servicii de
consultanţă în domeniu;
c)servicii de protecţie
personală specializată, denumită gardă de corp, şi
servicii de consultanţă în domeniu.
(5)Prin servicii de pază se înţelege:
a)paza proprietăţii
împotriva accesului neautorizat sau a ocupării abuzive;
b)paza proprietăţii
împotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum şi a altor
acţiuni producătoare de pagube materiale;
c)detectarea substanţelor,
armelor, explozibililor sau a materialelor de orice natură care pot
provoca o pagubă;
d)paza proprietăţii
intelectuale;
f)furnizarea către
autorităţile competente a informaţiilor legate de incidentele
apărute în timpul activităţii de pază.
(6)Prin servicii de pază a transporturilor de
bunuri şi valori se înţelege:
a)organizarea şi asigurarea
pazei transportului terestru, pe apă sau aerian al unor bunuri de
importanţă deosebită, valori sau al oricărui alt obiect pe
care beneficiarul serviciului îl denumeşte astfel;
b)organizarea şi asigurarea
pazei transportului unor date şi informaţii, indiferent de suportul
pe care acestea se află şi de modalitatea aleasă pentru
transmitere;
c)organizarea şi asigurarea,
potrivit legislaţiei în vigoare, a protejării mijloacelor de
comunicaţii;
d)organizarea şi asigurarea
transportului pentru persoanele care solicită să fie transportate în condiţii
de maximă siguranţă;
e)furnizarea către
autorităţile competente a datelor despre incidentele apărute în
timpul activităţii de transport.
(7)Prin serviciu de protecţie specializată a
persoanei - gardă de corp - se înţelege:
a)protejarea vieţii şi
integrităţii corporale a persoanei aflate sub protecţie;
b)protejarea persoanei aflate sub
protecţie împotriva hărţuirii, pedepsită de lege;
c)protejarea persoanei aflate sub
protecţie în timpul transportului;
d)furnizarea către autorităţile
competente a informaţiilor legate de incidentele apărute în timpul
activităţii de protecţie.
(8)Prin serviciu de consultanţă se
înţelege:
a)asistenţă cu privire la
activităţile care fac obiectul prevederilor alin. (5)-(7);
b)întocmirea de analize,
evaluări şi rapoarte asupra riscurilor la adresa
securităţii persoanei, proprietăţii sau mediului.
(9)Conducătorul
societăţii specializate de pază şi protecţie trebuie
să obţină avizul inspectoratului de poliţie judeţean
sau al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti,
după caz, în a cărei rază teritorială îşi are sediul
societatea respectivă.
(10)Unitatea de
poliţie competentă poate acorda avizul persoanei prevăzute la
alin. (9), care are cetăţenie română sau cetăţenia
unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spaţiului
Economic European, a împlinit vârsta de 21 de ani, posedă pregătire
corespunzătoare atribuţiilor ce îi revin, este cunoscută ca
având o bună conduită cetăţenească şi nu a
suferit condamnări pentru infracţiuni săvârşite cu
intenţie.
(1)Personalului din
societăţile specializate de pază şi protecţie îi este
interzis să culeagă date şi informaţii.
(2)În situaţia în care
intră în posesia unor date şi informaţii care vizează
siguranţa naţională, personalul menţionat la alin. (1) are
obligaţia să informeze, de îndată, autorităţile
competente cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.
(1)Conducătorii
societăţilor specializate de pază şi protecţie sunt
obligaţi să asigure respectarea prevederilor legale şi a
regulamentelor proprii în organizarea şi funcţionarea acestei forme
de pază, în angajarea, pregătirea şi controlul personalului,
portul uniformei şi al însemnelor distinctive, precum şi în dotarea
cu mijloace de intervenţie şi apărare individuală, conform
legii.
(2)Plata serviciilor de pază
şi protecţie prestate de către societăţile
specializate se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii.
(3)Societăţile specializate
de pază şi protecţie au obligaţia de a păstra
evidenţa contractelor în registre speciale.
(4)Societăţile specializate
de pază şi protecţie nu pot adopta însemne, uniforme,
legitimaţii, accesorii de echipament sau denumiri identice,
asemănătoare sau de natură să conducă la confuzii
între acestea, precum şi cu cele ale autorităţilor publice ori
ale organismelor internaţionale la care România este parte.
(5)Modelul echipamentului
personalului de pază şi protecţie se stabileşte prin
hotărâre a Guvernului şi se inscripţionează cu denumirea
şi sigla societăţii, aprobate cu ocazia acordării
licenţei. Pe autovehiculele din dotarea societăţilor specializate
se inscripţionează numai denumirea, sigla, obiectul de activitate
pentru care s-a emis licenţă de către poliţie şi
numerele de telefon ale societăţii. Montarea şi folosirea de
mijloace de semnalizare luminoasă sau acustică pe autovehiculele societăţilor
de pază şi protecţie sunt interzise.
(6)Societăţile specializate
de pază şi protecţie se pot asocia cu societăţi sau
firme străine de profil, cu respectarea prevederilor legii.
Art. 23
Societăţile specializate de pază şi protecţie sunt
societăţi comerciale care au înscris ca obiect principal de
activitate codul CAEN 8010, un sediu înregistrat şi autorizat pentru
organizarea administrativă şi coordonarea operativă a
personalului angajat şi care au dobândit dreptul de a presta serviciile
prevăzute de Lege, conform licenţei acordate de Inspectoratul General
al Poliţiei Române, cu avizul prealabil al Serviciului Român de
Informaţii.
Art. 24
În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin conducător al unei
societăţi specializate de pază şi protecţie se
înţelege administratorul societăţii comerciale,
preşedintele consiliului de administraţie sau directorul general ori
executiv cu atribuţii în coordonarea operativă a personalului de
pază.
Art. 25
(1) În vederea obţinerii licenţei de funcţionare pentru a
desfăşura activităţi de pază şi protecţie,
reprezentantul legal al societăţii trebuie să depună la
inspectoratul de poliţie judeţean competent sau la Direcţia
Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pe bază de
opis, următoarele documente:
a) cererea de acordare a licenţei de funcţionare, datată şi
înregistrată la societate;
b) regulamentul de organizare şi funcţionare, întocmit cu respectarea
modelului pus la dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei
Române, adaptat specificului societăţii;
c) lista prevăzută la art. 20 alin. (3) lit. b) din Lege;
d) copie certificată de pe dovada eliberată de Oficiul de Stat pentru
Invenţii şi Mărci, referitoare la înregistrarea denumirii
societăţii şi a însemnelor distinctive;
e) copie certificată de pe notificarea prin care se
încunoştinţează consiliul judeţean sau, după caz, Consiliul
General al Municipiului Bucureşti despre faptul că societatea are
sediul social în zona de responsabilitate a acestora;
f) certificatul de înregistrare şi certificatul constatator, eliberate de
oficiul registrului comerţului cu toate menţiunile înscrise
şi/referitoare la situaţia societăţii comerciale;
g) documente privind dovada existenţei sediului înregistrat şi
autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea
operativă a personalului angajat;
h) copii certificate de pe atestatele profesionale pentru persoanele care
urmează să execute activităţi de pază şi
protecţie, în situaţia în care societatea are angajate astfel de
persoane;
i) documente privind dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la
art. 20 alin. (10) din Lege de către conducătorul
societăţii;
j) dovada achitării taxei pentru obţinerea licenţei de
funcţionare prevăzute la art. 20 alin. (3) lit. e) din Lege.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. i), necesare acordării
avizului prevăzut la art. 20 alin. (9) din Lege, sunt următoarele:
a) copii certificate de pe actul de identitate sau alte documente ce fac dovada
cetăţeniei şi a vârstei;
b) abrogat
c) curriculum vitae elaborat potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului
nr. 1.021/2004
pentru aprobarea modelului comun european de curriculum vitae;
d) copie a diplomei de licenţă - profilul ştiinţe juridice
sau a actului de calificare cu recunoaştere naţională necesar
pentru practicarea ocupaţiilor «manager de securitate» sau «manager
servicii private de securitate».
(3) Documentele prevăzute la alin. (1) şi (2), depuse în copie
certificată, se prezintă însoţite de documentele originale, care
după confruntare se restituie reprezentantului legal.
(4) Persoanele juridice străine care solicită obţinerea
licenţei de funcţionare pentru a desfăşura
activităţi de pază şi protecţie trebuie să
depună documente similare celor prevăzute la alin. (1)-(3), traduse
şi legalizate.
Art. 26
(1) După depunerea tuturor documentelor prevăzute la art. 25,
unitatea de poliţie competentă verifică existenţa avizului
prealabil al Serviciului Român de Informaţii, îndeplinirea
condiţiilor referitoare la buna conduită cetăţenească
a conducătorului societăţii, existenţa sediului înregistrat
şi autorizat pentru organizarea administrativă şi coordonarea
operativă a personalului angajat şi întocmeşte un raport cu
propuneri corespunzătoare, pe care îl înaintează, împreună cu
întreaga documentaţie, Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Raportul unităţii de poliţie se transmite Inspectoratului
General al Poliţiei Române în format letric, iar restul documentaţiei
se transmite în format electronic.
(2) Avizul prealabil al Serviciului Român de Informaţii se eliberează
la cererea inspectoratelor de poliţie judeţene, respectiv a
Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în
cursul procedurii de verificare a îndeplinirii condiţiilor de acordare a
licenţei. Neacordarea avizului de către Serviciul Român de Informaţii
nu se motivează în situaţia în care este fundamentată pe date
şi informaţii ce privesc siguranţa naţională a
României.
(3) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei referitoare la buna
conduită cetăţenească, organele de poliţie competente
efectuează investigaţii şi verificări la domiciliu sau
reşedinţă, locurile de muncă anterioare, precum şi în
evidenţele poliţiei sau ale altor instituţii. Prin buna
conduită cetăţenească se înţelege comportamentul
conform normelor de convieţuire socială, care nu aduce atingere
valorilor sociale ocrotite de lege şi care nu lezează drepturile
şi interesele celorlalţi membri ai comunităţii cu care un
anumit individ interacţionează la un moment dat.
Art. 27
(1) Avizul prevăzut la art. 20 alin. (9) din Lege se acordă în
situaţia în care sunt îndeplinite cumulativ toate condiţiile
prevăzute de Lege, numai împreună cu licenţa de funcţionare
prevăzută la art. 20 alin. (2) din Lege sau ulterior obţinerii
acesteia. Avizul îşi încetează valabilitatea în momentul pierderii
calităţii de conducător al societăţii specializate de
pază şi protecţie sau neîndeplinirii oricăreia dintre
condiţiile care au stat la baza acordării acestuia.
(2) Licenţa prevăzută la art. 20 alin. (2) din Lege se
acordă în situaţia în care sunt îndeplinite cumulativ toate
condiţiile prevăzute de Lege, are valabilitate de 3 ani de la data
emiterii şi poate fi reînnoită la fiecare 3 ani, numai în intervalul
de valabilitate.
(3) Societăţile comerciale care au deţinut licenţă
şi nu au obţinut reînnoirea acesteia pot solicita eliberarea unei noi
licenţe urmând procedura de licenţiere iniţială,
făcând dovada că nu mai activează în domeniu şi că
îndeplinesc condiţiile de licenţiere.
(4) După eliberarea licenţei de funcţionare, Inspectoratul
General al Poliţiei Române înscrie datele de identificare şi contact
ale societăţii comerciale în evidenţa informatizată
constituită potrivit art. 62 alin. (7) din Lege, denumită în
continuare Registrul naţional al societăţilor licenţiate,
accesibil publicului pe pagina web a Poliţiei Române.
Art. 28
(1) Reînnoirea licenţelor de funcţionare a societăţilor
specializate de pază şi protecţie se solicită cu cel
puţin 90 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate.
(2) În vederea reînnoirii licenţei de funcţionare, reprezentantul
legal al societăţii specializate de pază şi protecţie
are obligaţia depunerii în termenul prevăzut de alin. (1) la
inspectoratul de poliţie judeţean sau, după caz, la
Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe
raza căruia/căreia îşi are sediul social a următoarelor
documente:
a) cererea de reînnoire;
b) licenţa în original;
c) certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comerţului cu
situaţia la zi a societăţii comerciale, în formă
extinsă;
d) abrogat
e) certificatul de înregistrare a mărcii la Oficiul de Stat pentru
Invenţii şi Mărci eliberat societăţii pentru clasele
corespondente activităţilor licenţiate, aflat în perioada de
valabilitate;
f) declaraţie pe propria răspundere cu privire la contractele în
derulare, personalul angajat şi atestat şi dotarea
tehnico-materială a societăţii, conform modelului postat pe
site-ul poliţiei.
Art. 29
Inspectoratul General al Poliţiei Române acordă reînnoirea
licenţei dacă societatea îndeplineşte cumulativ următoarele
condiţii:
a) are ca obiect principal de activitate pază şi protecţie
şi se află în funcţiune;
b) funcţionează la sediile declarate şi înregistrate;
c) conducătorul societăţii specializate de pază şi
protecţie este avizat şi îndeplineşte în continuare
condiţiile prevăzute în art. 20 alin. (10) din Lege;
d) deţine mijloacele tehnico-materiale în vederea
desfăşurării activităţii pentru care a fost
licenţiată;
e) personalul de pază angajat este calificat şi atestat profesional,
cu excepţia celui angajat în condiţiile art. 41 alin. (2);
f) este respectat termenul de depunere a documentaţiei complete pentru
solicitarea reînnoirii licenţei;
g) se menţine avizul Serviciului Român de Informaţii;
h) conducătorul societăţii a pus la dispoziţia organelor de
poliţie competente documentele, datele şi informaţiile
solicitate de acestea în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Lege
sau de prezentele norme metodologice;
i) abrogat
Art. 291
(1) Neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute la art. 29
determină emiterea de către Inspectoratul General al Poliţiei
Române a deciziei privind respingerea solicitării de reînnoire a
licenţei de funcţionare a societăţii specializate de
pază.
(2) Decizia se comunică societăţii specializate de pază
şi protecţie în cauză, inspectoratului de poliţie judeţean
sau, după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului
Bucureşti, precum şi Serviciului Român de Informaţii şi
oficiului registrului comerţului pe raza căruia
funcţionează societatea şi se publică pe pagina web a
Poliţiei Române.
(3) Decizia poate fi contestată în condiţiile Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004,
cu modificările şi completările ulterioare.
(4) În termen de trei zile lucrătoare de la primirea deciziei de
respingere a solicitării de reînnoire a licenţei de funcţionare,
conducătorul societăţii specializate de pază este obligat
să notifice beneficiarii cu privire la aceasta.
Art. 30
Societăţile specializate de pază şi protecţie pot
presta serviciile licenţiate dacă conducătorul
societăţii deţine avizul poliţiei, iar personalul folosit
este calificat şi atestat profesional pentru activităţile
respective.
Art. 31
(1) Conducătorii societăţilor specializate de pază şi
protecţie au obligaţia de a asigura desfăşurarea
activităţii societăţilor specializate de pază şi
protecţie în sediile principale sau secundare, înregistrate la oficiul
registrului comerţului şi notificate organelor de poliţie
competente teritorial.
(2) Conducătorul societăţii specializate de pază şi
protecţie are obligaţia de a comunica în termen de 15 zile
inspectoratului de poliţie judeţean sau Direcţiei Generale de
Poliţie a Municipiului Bucureşti, după caz, pe raza
căruia/căreia aceasta îşi are sediul social, orice modificare
privind schimbarea adresei sediilor principale sau secundare, a datelor de
contact sau a altor date legate de organizarea şi funcţionarea
societăţii.
(3) Semestrial, până la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie,
conducerea societăţii are obligaţia să informeze, în scris,
inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generală de
Poliţie a Municipiului Bucureşti despre activităţile
desfăşurate, conform modelului publicat pe pagina web a
Inspectoratului General al Poliţiei Române. Pentru punctele de lucru,
informarea se depune la inspectoratul de poliţie judeţean sau
Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe
raza căruia/căreia s-au desfăşurat activităţile
respective.
Art. 32
Conducătorii societăţilor specializate de pază şi
protecţie au obligaţia de a înfiinţa un registru special,
după modelul prevăzut în anexa nr. 2j), în care consemnează în
ordine cronologică contractele de prestări de servicii, în termen de
5 zile de la data încheierii acestora.
Art. 33
(1) Pentru verificarea modului de efectuare a serviciului de către
personalul de pază, conducătorul societăţii trebuie să
asigure controlul acestora prin personal anume desemnat.
(2) Paza obiectivului asigurat cu un dispozitiv format din mai mult de 5
posturi de pază este coordonată de către un şef de
tură pe schimb, care efectuează instruirea şi repartizarea în
posturi a personalului de pază, preluând atribuţiile unui post de
pază în caz de nevoie.
(3) Pentru fiecare obiectiv asigurat cu pază şi protecţie
printr-o societate specializată, conducătorul societăţii
specializate trebuie să desemneze un şef de obiectiv care să
asigure relaţionarea permanentă cu beneficiarul serviciilor de
pază şi să dispună măsuri de eficientizare a
serviciului prestat, precum şi controlul personalului din subordine.
(4) Verificarea modului de efectuare a serviciului de pază se
realizează zilnic, cel puţin o dată pe schimb, de către
personalul cu atribuţii de control anume desemnat, consemnându-se despre
aceasta în registrul de control.
(5) Şeful de tură sau de obiectiv, după caz, execută
instruirea agenţilor de pază cu prevederile consemnelor generale
şi particulare şi răspunde de modul de executare a serviciului
de către aceştia.
Art. 34
(1) În vederea evidenţierii executării serviciului de pază, conducătorul
societăţii specializate de pază şi protecţie are
obligaţia de a asigura documentele necesare specifice prevăzute în
anexa nr. 2, iar şeful de obiectiv, de a verifica completarea
corespunzătoare a acestora.
(2) Toate evenimentele produse în obiectivele asigurate de societatea
specializată de pază şi protecţie se înregistrează
şi se analizează lunar de conducerea societăţii.
Art. 35
(1) Planul de protecţie reprezintă documentul operativ, avizat de
poliţie, în baza căruia se desfăşoară
activităţile specifice de gardă de corp.
(2) Planul de protecţie se întocmeşte de conducerea
societăţii specializate de pază şi protecţie cu
consultarea beneficiarului şi se depune, spre avizare, la inspectoratul de
poliţie judeţean sau la Direcţia Generală de Poliţie a
Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia are domiciliul sau
reşedinţa persoana căreia i se asigură protecţie, cu 5
zile înainte de începerea activităţii contractate.
(3) Prin planul de protecţie se stabilesc în principal datele de
identificare ale persoanei căreia i se asigură protecţia, date
privind ameninţările posibile şi necesitatea protecţiei,
dispozitivul de protecţie, limitele traseelor de deplasare, mijloacele de
transport folosite, personalul abilitat care execută
activităţile de protecţie, consemnul general şi particular
al personalului gardă de corp, modul de acţiune în diferite
situaţii, legătura şi cooperarea cu autorităţile cu
atribuţii în domeniu.
Art. 36
(1) Copia procesului-verbal prin care se constată şi se
sancţionează nerespectarea prevederilor art. 24, 40, art. 411
alin. (2) şi art. 42 din Lege se înaintează de către organul din
care face parte agentul constatator, în termen de 5 zile, inspectoratului de
poliţie judeţean sau, după caz, Direcţiei Generale de
Poliţie a Municipiului Bucureşti în a cărui/cărei rază
teritorială se află sediul social al societăţii
specializate de pază şi protecţie.
(2) Unităţile de poliţie prevăzute la alin. (1) ţin
evidenţa proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi
de aplicare a sancţiunilor devenite titlu executoriu şi a
hotărârilor judecătoreşti prin care au fost soluţionate
plângerile contravenţionale, în vederea aplicării măsurilor
prevăzute la art. 60-62 din Lege, şi au obligaţia de a se sesiza
din oficiu cu privire la incidenţa acestor norme legale.
(3) Suspendarea dreptului de a încheia noi contracte şi de a angaja
personal pentru executarea acestora se dispune prin dispoziţie a
şefului inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz,
a directorului general al Direcţiei Generale de Poliţie a
Municipiului Bucureşti, pe raza căruia/căreia persoana
juridică îşi are sediul social, pe baza unui referat motivat în care
sunt menţionate faptele constatate şi prevederile legale
încălcate, precum şi durata de suspendare propusă, în
funcţie de gravitatea faptelor comise.
(4) După dispunerea măsurii, aceasta se comunică
societăţii în cauză, Inspectoratului General al Poliţiei
Române, Serviciului Român de Informaţii şi Inspectoratului Teritorial
de Muncă, precizându-se în mod clar durata suspendării, data de la
care intervine măsura, precum şi obligaţiile ce revin
conducătorului societăţii în această perioadă.
(5) Măsura suspendării se publică pe pagina web a
Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Art. 37
(1) Anularea licenţei de funcţionare a societăţii
specializate de pază şi protecţie, în cazurile prevăzute la
art. 62 alin. (1) din Lege sau ca urmare a retragerii avizului prealabil al
Serviciului Român de Informaţii, se dispune de către Inspectoratul General
al Poliţiei Române sau, după caz, de către instanţa de
judecată.
(2) Inspectoratul de poliţie judeţean sau Direcţia Generală
de Poliţie a Municipiului Bucureşti, după caz,
sesizat/sesizată de săvârşirea uneia dintre faptele care atrag
anularea licenţei, în termen de 15 zile de la sesizare, efectuează
cercetări şi stabileşte împrejurările comiterii faptei.
(3) Actul de constatare a situaţiei care atrage anularea licenţei,
documentele care au stat la baza constatării, originalul licenţei de
funcţionare şi raportul unităţii de poliţie privind propunerea
de anulare a licenţei se înaintează Inspectoratului General al
Poliţiei Române, care se pronunţă în termen de 10 zile de la
data sesizării.
(4) În cazurile prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. c) şi d) din
Lege, anularea licenţei se dispune după rămânerea
definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare a
făptuitorului.
(5) Măsura anulării licenţei se comunică
societăţii specializate de pază şi protecţie în
cauză, inspectoratului de poliţie judeţean sau Direcţiei
Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti care a făcut
propunerea, Serviciului Român de Informaţii, precum şi oficiului
registrului comerţului pe raza căruia funcţionează
societatea, pentru înscrierea menţiunii.
(6) Măsura anulării licenţei de funcţionare poate fi
atacată în justiţie, potrivit legii, de către societatea
sancţionată, iar până la rămânerea definitivă a
hotărârii judecătoreşti societatea specializată de
pază şi protecţie beneficiază de toate drepturile privind
încheierea de contracte de servicii şi angajarea de personal.
(7) Măsura anulării licenţei de funcţionare a
societăţii specializate de pază şi protecţie se
publică pe pagina web a Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Art. 38
(1) La cererea conducătorului societăţii specializate, precum
şi în situaţia în care licenţa nu este reînnoită,
Inspectoratul General al Poliţiei Române actualizează în mod
corespunzător informaţiile din Registrul naţional al
societăţilor licenţiate.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se depune la inspectoratul de
poliţie judeţean, respectiv la Direcţia Generală de
Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza căruia/căreia
societatea specializată de pază şi protecţie îşi are
sediul social sau la Inspectoratul General al Poliţiei Române,
împreună cu originalul licenţei.
Art. 39
În situaţia pierderii, distrugerii sau furtului licenţei de
funcţionare, organele de poliţie eliberează, la cerere, un
duplicat al acesteia.
Art. 40
Modelul licenţei de funcţionare este prevăzut în anexa nr. 4.
Art. 1
În efectuarea serviciului de pază, personalul este obligat să
consemneze, potrivit atribuţiilor care îi revin, activităţile
desfăşurate, folosind următoarele documente:
a) registrul buletinul posturilor;
b) registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului, folosit la
fiecare post de pază;
c) registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului înarmat,
folosit în posturile prevăzute cu pază înarmată;
d) registrul de evidenţă a accesului persoanelor;
e) registrul de evidenţă a accesului autovehiculelor, dacă este
cazul;
f) registrul de evidenţă a accesului pe căile ferate uzinale,
dacă este cazul;
g) registrul de evidenţă a mişcării armamentului
păstrat la camera de armament;
h) registrul de control;
i) registrul de evenimente;
j) registrul special pentru păstrarea evidenţei contractelor de
prestări de servicii.
Art. 2
În situaţia utilizării sistemului de televiziune cu circuit închis
pentru înregistrarea accesului autovehiculelor, registrul prevăzut la art.
1 lit. e) nu este obligatoriu. Perioada de stocare a imaginilor înregistrate
este similară perioadei de păstrare a registrului.
Art. 3
Conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare are
obligaţia să înfiinţeze şi să completeze registrul
special pentru păstrarea evidenţei contractelor, conform modelului
prevăzut în anexa nr. 2k).
Art. 4
Societăţile specializate în sisteme de alarmare şi beneficiarii
au obligaţia înfiinţării, completării şi
păstrării la obiectiv a jurnalului de service al sistemului de
alarmare împotriva efracţiei, utilizând modelul prevăzut în anexa nr.
2l).
Art. 5
Modelele documentelor specifice folosite în serviciul de pază sunt
prevăzute în anexele nr. 2a)-2l).
Art. 6
Anexele nr. 2a)-2l) fac parte integrantă din prezenta anexă.
- Model -
Registrul buletinul posturilor
ORGANIZAREA serviciului de pază în ziua de ........... la obiectivul
......................
Nr. crt. |
Numărul şi felul
postului |
Orele de executare a serviciului |
Numele şi prenumele
personalului de pază care execută serviciul în post |
Semnătură |
|
La intrarea în post |
La ieşirea din post |
||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
- Model -
Registru de procese-verbale de predare-primire a serviciului
PROCES-VERBAL
Încheiat astăzi, .................., ora ........., la postul nr.
........... din obiectivul ...................... .
Noi, agenţii de pază ...................... şi
......................, am procedat primul la predarea şi secundul la
primirea postului după cum urmează:
......................................................
Am predat, ........................ |
Am primit, ........................ |
- Model -
Registru de procese-verbale de predare-primire a serviciului înarmat
PROCES-VERBAL
Încheiat astăzi, .................., ora ........., la postul nr.
........... de la obiectivul ...................... .
Noi, agenţii de pază ...................... şi
......................, am procedat primul la predarea şi secundul la
primirea postului după cum urmează:
......................................................
S-a predat arma ..........., model ..........., seria ....... nr. ...........,
cu ........... cartuşe şi accesoriile aferente.
Menţiuni cu privire la starea tehnică a armamentului şi muniţiei:
Am predat, ........................ |
Am primit, ........................ |
- Model -
REGISTRU DE EVIDENŢĂ a accesului persoanelor la obiectivul
......................
Nr. crt. |
Numele şi prenumele |
Seria şi numărul
actului de identitate |
Destinaţia |
Ora sosirii |
Ora plecării |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
REGISTRU DE EVIDENŢĂ a accesului autovehiculelor la obiectivul
......................
Nr. crt. |
Nr. auto |
Numele şi prenumele
conducătorului auto sau delegatului |
Seria şi numărul
actului de identitate |
Destinaţia |
Ora sosirii |
Ora plecării |
Nr. avizului sau facturii |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
REGISTRU DE EVIDENŢĂ a accesului pe căile ferate uzinale la
obiectivul ......................
Nr. crt. |
Ora sosirii |
Specificaţia din scrisoarea
de trăsură |
Numărul vagonului/vagoanelor |
Existenţa sigiliului şi
starea |
Numărul şi seria
scrisorii de trăsură |
Ora plecării |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
REGISTRU DE EVIDENŢĂ a mişcării armamentului
Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:
N - numele şi prenumele;
O - obiectivul la care se află armamentul.
Nr. crt. |
Denumirea şi seria armei |
Nr. de cartuşe alocate |
Data şi ora primirii |
N |
Semnătura de primire |
Data şi ora restituirii |
N |
Semnătura persoanei
căreia i se restituie |
O |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
REGISTRU DE CONTROL la obiectivul ......................
Nr. crt. |
Data şi ora controlului |
Numele, prenumele şi
funcţia |
Constatări |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
Registru de evenimente
RAPORT DE EVENIMENT
Nr. .......... din .....................
Subsemnatul (Subsemnaţii), ...................... (numele şi
prenumele) ......................, în calitate de .................... (agent
de pază, controlor de acces etc.), aflat (aflaţi) în serviciul de
pază la ...................... (societatea comercială,
instituţia), postul nr. ........... am constatat că:
Astăzi, ................., la ora ..........., numitul (numiţii)
......................................, a (au) fost surprins (surprinşi)
în timp ce ...................... (se vor descrie fapta comisa, bunurile
recuperate şi măsurile luate în legătura cu acestea).
Cazul a fost sesizat la ...................... (se vor indica instituţia
şi persoana sesizată).
Semnătura
......................
- Model -
REGISTRU SPECIAL pentru păstrarea evidentei contractelor de prestări
de servicii la S.C. .....................
Semnificaţia coloanei D din tabelul de mai jos este următoarea:
D - data încetării raporturilor contractuale şi motivul.
Nr. crt. |
Data şi numărul
contractului de prestări de servicii |
Obiectul contractului (pază,
gardă de corp, transport de valori) |
Durata contractului |
Beneficiarul (denumirea şi
adresa) |
Numărul de posturi
prevăzute pe schimburi |
Număr de personal de
pază alocat |
D |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
REGISTRU SPECIAL pentru păstrarea evidenţei contractelor la S.C.
.....................
Nr. crt. |
Data şi numărul
contractului de prestări de servicii |
Obiectul contractului
(proiectare, instalare, întreţinere) |
Obiectul de activitate şi
adresa obiectivului |
Beneficiarul (denumirea şi
adresa) |
Subsisteme componente
(antiefracţie, TVCI, control acces) |
Avizul poliţiei |
Nr. şi data documentului de
efectuare a recepţiei de către reprezentantul poliţiei |
Observaţii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
- Model -
JURNAL DE SERVICE al sistemului de alarmare împotriva efracţiei de la S.C.
.....................
Obiectivul
................................ |
Adresa
...................... |
Proiectant
S.C. ......................... |
Instalator
S.C. ..................... |
Licenţa
................./T/............... |
Licenţa
.........../T/................. |
Personalul
care a realizat instalarea şi punerea în funcţie: |
|
1.
............................................., |
Aviz
poliţie ........... din .................. |
2.
............................................., |
Aviz
poliţie ........... din .................. |
Personalul
care realizează întreţinerea: |
|
1.
............................................., |
Aviz
poliţie ........... din .................. |
2.
............................................., |
Aviz
poliţie ........... din .................. |
Modalitatea
de sesizare a evenimentelor: |
telefon
........... |
|
Beneficiarul |
Societatea licenţiată
care asigură întreţinerea sistemului de alarmare împotriva
efracţiei |
|||||||
Nr. crt. |
Data şi ora sesizării |
Evenimentul tehnic |
Persoana care a sesizat
evenimentul |
Semnătura |
Data şi ora
intervenţiei |
Societatea care realizează
intervenţia tehnică |
Numele şi prenumele
persoanelor care realizează intervenţia, nr. avizelor poliţiei |
Mod de remediere |
Semnătura |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
ROMÂNIA MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI
ŞI INTERNELOR INSPECTORATUL GENERAL AL
POLIŢIEI ROMÂNE DIRECŢIA DE ORDINE
PUBLICĂ LICENŢĂ DE
FUNCŢIONARE Nr. ............. din
.......................... |
||
DIRECTOR L.S. |
Loc timbru sec |
Perioadă
de valabilitate .................... |
(1)Garda de corp se asigură de
către societăţile specializate de pază şi
protecţie care au primit licenţă în acest scop, numai prin
personal special atestat.
(2)Persoanele fizice pot angaja
gardă de corp numai pe bază de contract încheiat cu
societăţile specializate de pază şi protecţie
prevăzute la alin. (1).
Personalul care execută
serviciul de gardă de corp este obligat ca în activităţile
desfăşurate să respecte legile în vigoare şi să nu
lezeze în vreun fel drepturile şi libertăţile
cetăţenilor.
CAPITOLUL III: Paza transporturilor bunurilor şi valorilor,
precum şi a transporturilor cu caracter special
(1)Paza transporturilor bunurilor
şi valorilor, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri sau
alte înscrisuri de valoare, metale şi pietre preţioase, se
asigură cu mijloace de transport anume destinate şi se
realizează, după caz, cu jandarmi, personal propriu sau al unei
societăţi specializate de pază şi protecţie,
înarmaţi cu arme de foc, în condiţiile legii.
(2)Paza transporturilor produselor cu
caracter special, care constau în: arme, muniţii, tehnică de
luptă, materii explozive, stupefiante, substanţe toxice, materiale
nucleare sau alte materii radioactive ori alte materii sau substanţe
periculoase, se efectuează cu mijloace de transport anume destinate
şi se asigură cu efective de jandarmi, cu excepţia celor
organizate şi executate cu efective ale Ministerului Apărării
Naţionale.
(3)Paza transporturilor bunurilor
şi valorilor sau a produselor cu caracter special, aflate în tranzit pe
teritoriul României, pe calea ferată ori rutieră, se asigură cu
efective de jandarmi.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), paza transporturilor
produselor cu caracter special, care constau în maximum 25 de arme sau 30.000
de cartuşe, se poate asigura şi de către armurierii
autorizaţi, cu mijloace de transport anume destinate şi personal
propriu de pază, atestat şi înarmat cu arme de foc letale.
(la
data 29-Mar-2015 Art. 24, alin. (3) din capitolul III completat de Art. 1 din Legea
56/2015 )
(1)Paza transporturilor de bunuri
şi valori sau a celor cu caracter special se organizează şi se
execută potrivit prevederilor planului de pază, întocmit de unitatea
ale cărei bunuri sau valori se transportă împreună cu unitatea
prestatoare, cu avizul poliţiei, care este obligatoriu şi în cazul
modificării acestuia. Acest aviz nu este necesar în cazul unităţilor
la care paza transportului se asigură cu efective de jandarmi sau cu cele
aparţinând unor instituţii cu atribuţii în domeniul
apărării şi siguranţei naţionale.
(2)Prin planul de pază se
stabilesc în principal: bunurile şi valorile de transportat,
condiţiile de mediu adecvate naturii bunurilor şi valorilor care se
transportă, situaţia operativă, durata transportului, mijloacele
de transport folosite, variantele de transport, dispozitivul de pază,
consemnul general şi particular pentru personalul implicat, dotarea cu
mijloace tehnice şi de autoapărare, modul de acţiune în diferite
situaţii, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
(3)De regulă, transporturile de
bunuri sau valori ori transporturile produselor cu caracter special se
efectuează pe timp de zi.
(4)Indiferent de natura
transportului, paza acestuia se va asigura de cel puţin o persoană
înarmată, în cadrul localităţii, şi de minimum două,
în afara acesteia.
(5)Efectivele necesare pazei
transporturilor bunurilor şi valorilor, precum şi a celor speciale,
prevăzute la art. 24, se stabilesc de comun acord, de către
conducătorul unităţii care asigură electivele de pază
şi cel al unităţii beneficiare, prin planul de pază şi
prin contract.
(6)Pentru efectivele care asigură paza
transporturilor bunurilor şi valorilor, inclusiv a celor cu caracter
special prevăzute la art. 24 alin. (2), beneficiarii vor asigura,
după caz, condiţii corespunzătoare pentru executarea
serviciului, astfel:
a)compartiment de serviciu sau
vagoane tip corp de gardă, pentru transportul pe calea ferată;
b)autovehicule blindate,
semiblindate sau special amenajate, pentru transportul valorilor sau produselor
speciale, precum şi pentru echipajele care asigură paza acestora;
c)compartimente special amenajate
sau rezervate, pentru transporturi navale sau aeriene.
(7)Bunurile şi valorile
prevăzute la art. 24 se asigură la o societate de asigurări de
către beneficiarul contractului de transport ori de către
transportator, după caz, potrivit înţelegerii dintre părţi.
(1)Mijloacele auto destinate
transportului bunurilor şi valorilor sau celui cu caracter special,
prevăzute la art. 24, se dotează cu dispozitive tehnice de pază,
alarmare, monitorizare, localizare şi supraveghere, destinate să
asigure securitatea persoanelor însoţitoare, a bunurilor, a valorilor
şi produselor speciale transportate, şi se echipează cu
tehnică de comunicaţii radio pe frecvenţele aprobate conform
legii.
(2)În cazul transporturilor bunurilor
şi valorilor constând în valori ştiinţifice, tehnice, de cultură
şi artă sau al celor cu caracter special prevăzute la art. 24
alin. (2), conducătorul unităţii asigură cel puţin un
echipaj de însoţire pentru paza şi protecţia bunurilor sau a
valorilor respective.
(3)Transportatorii de bunuri sau
valori au obligaţia monitorizării permanente a derulării
transporturilor şi sesizării de urgenţă a poliţiei în
caz de pericol.
(4)Cerinţele minime pe care
trebuie să le îndeplinească mijloacele de transport prevăzute la
art. 24 alin. (1) şi (2), pentru protecţia personalului
însoţitor şi a valorilor transportate, se stabilesc prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
prevederi din capitolul IV (Norme Metodologice din
2012) la data 29-Jan-2016 pentru capitolul III
Art. 55
(1) Transportul bunurilor şi valorilor, constând în sume de bani, titluri
de credite, cecuri sau alte înscrisuri de valoare, bijuterii, metale şi
pietre preţioase, se efectuează cu mijloace de transport anume
destinate.
(2) Prin mijloace de transport anume destinate se înţelege:
a) autovehicule blindate şi semiblindate care, prin construcţie,
dotare şi exploatare, au rolul de a asigura rezistenţa la
acţiunea armelor de foc pentru protecţia personalului însoţitor
şi rezistenţa la efracţie a compartimentului de valori;
b) autovehicule special amenajate având compartimentul de valori rezistent la
efracţie, fixat de caroserie şi prevăzut cu încuietori
acţionate din panoul de control al conducătorului auto.
Art. 56
(1) Autovehiculele blindate sunt autovehicule care au protecţie prin
blindaj pentru compartimentele destinate personalului şi valorilor. Aceste
autospeciale trebuie atestate de un certificat emis de un organism abilitat
şi acreditat în acest sens, în care se menţionează clasele de
rezistenţă la acţiunea armelor de foc, având cel puţin FB 3
pentru blindaj, respectiv BR3 pentru geamuri, iar clasa de rezistenţă
la efracţie a compartimentului de valori de cel puţin clasă de
rezistenţă RC 3, conform standardelor europene aplicabile.
(2) Autovehiculele semiblindate au protecţie prin blindaj pentru
compartimentele destinate personalului, având clasele de rezistenţă
sub clasele prevăzute la alin. (1), atestate de un certificat emis de un
organism abilitat şi acreditat în acest sens.
(3) Compartimentul de valori al autovehiculelor blindate şi semiblindate
este prevăzut cu o singură uşă, care este asigurată cu
închidere centralizată a maşinii şi cu două încuietori
mecanice sigure.
(4) Abrogat
Art. 57
(1) Derularea transporturilor bunurilor şi valorilor se realizează cu
respectarea următoarelor cerinţe minime:
a) transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare de
peste 500.000 euro ori echivalentul în lei se asigură cu mijloace de
transport blindate şi se realizează, după caz, cu jandarmi sau
agenţi ai unei societăţi specializate de pază şi
protecţie, înarmaţi cu arme de foc letale, în condiţiile legii;
b) transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare
cuprinsă între 150.000 şi 500.000 euro ori echivalentul în lei se
asigură cu mijloace de transport blindate sau semiblindate şi se
realizează, după caz, cu jandarmi ori agenţi ai unei
societăţi specializate de pază şi protecţie,
înarmaţi cu arme de foc letale, în condiţiile legii;
c) transporturile bunurilor şi valorilor în cuantum sau cu o valoare
cuprinsă între 10.000 şi 150.000 euro ori echivalentul în lei se
asigură cu mijloace de transport blindate, semiblindate sau special
amenajate, însoţite cu personal de pază propriu calificat şi
atestat ori agenţi ai unei societăţi specializate de pază
şi protecţie, înarmaţi cu arme de foc, în condiţiile legii.
(2) Pentru bunurile şi valorile în cuantum de sub 10.000 euro sau
echivalentul în lei nu este obligatorie organizarea transportului de valori, în
condiţiile legii.
(3) Pentru acoperirea riscurilor la pierdere, furt sau distrugere a valorilor
transportate, transportatorul ori beneficiarul contractului de transport,
potrivit înţelegerii dintre părţi, trebuie să
deţină poliţă de asigurare valabilă în raport cu
bunurile sau valorile transportate.
Art. 58
(1) Planul de pază a transporturilor bunurilor şi valorilor, precum
şi a transporturilor cu caracter special cuprinde în anexă varianta
de transport: în localitate, judeţ ori interjudeţean şi durata
acestuia.
(2) Adresele sediilor la/de la care se predau/preiau bunurile sau valorile
monetare şi itinerarele se stabilesc şi se consemnează în
documente de către responsabilul transportului şi se comunică
echipajului la instructajul efectuat înainte de plecarea în cursă.
Art. 59
(1) Planul de pază al transportului cuprinde elementele prevăzute la
art. 26 alin. (2) din Lege şi se depune la unitatea teritorială de
poliţie, cu cel puţin 15 zile înainte de data începerii
activităţii de transport.
(2) Actualizarea planului de pază al transportului se face numai în
situaţia modificării dispozitivului de pază sau a regulilor de
efectuare a pazei, precum şi în cazul schimbării prestatorului ori a
autovehiculelor prevăzute în planul de pază.
(3) În cazul indisponibilităţii temporare a unui prestator,
beneficiarul poate contracta serviciile de transport de valori de la o
altă societate licenţiată care va respecta în mod
corespunzător prevederile planului de pază iniţial. Dacă
prelungirea indisponibilităţii durează mai mult de 24 de ore se
va proceda la actualizarea planului de pază conform alin. (2).
Art. 60
(1) Unitatea de poliţie competentă teritorial analizează planul
de pază al transporturilor şi acordă avizul de specialitate în
cel mult 15 zile de la data înregistrării solicitării.
(2) Avizul poliţiei pentru planul de pază se retrage când nu mai sunt
îndeplinite condiţiile care au stat la baza acordării.
Art. 61
(1) În vederea asigurării securităţii personalului şi a
valorilor transportate, autovehiculele blindate şi semiblindate se
echipează cu dispozitive tehnice de pază, localizare şi
supraveghere, precum şi sisteme de alarmare şi de comunicaţii
care să asigure legătura cu dispeceratul de monitorizare şi
alertarea poliţiei sau jandarmeriei, după caz.
(2) Autovehiculele special amenajate se dotează cu dispozitive tehnice de
pază şi alarmare pe compartimentul de valori, precum şi cu
mijloace de comunicaţii, iar sistemul de alarmă se conectează la
un centru de monitorizare şi intervenţie avizat de poliţie.
(3) Prin monitorizare se înţelege posibilitatea tehnică de stabilire,
în orice moment, a poziţiei autospecialei şi a direcţiei de
deplasare şi de semnalare a stării de pericol în caz de necesitate,
precum şi de înregistrare a parametrilor vectorilor de deplasare.
(4) Monitorizarea şi localizarea autovehiculelor de transport blindate
şi semiblindate se fac prin dispecerat cu operator care deserveşte o
platformă tehnică special destinată.
Art. 62
Pentru protecţia bancnotelor transportate pot fi folosite soluţii
alternative care asigură posibilitatea de neutralizare a acestora în caz
de efracţie sau la deschidere neautorizată şi descurajarea
agresării personalului însoţitor.
Art. 63
(1) Personalul care asigură paza transportului de valori se dotează
cu arme de foc şi, după caz, cu bastoane din cauciuc sau tip tomfe,
spray-uri iritant-lacrimogene, precum şi mijloace de protecţie
individuală.
(2) Mijloacele din dotarea efectivă se stabilesc în funcţie de
bunurile şi valorile transportate, prin planul de pază.
(3) Membrii echipajului unui vehicul care nu este blindat, dar care este
amenajat şi utilizat pentru transportul bancnotelor, bijuteriilor sau
metalelor preţioase se dotează cu mijloace de protecţie
individuală, de autoapărare şi intervenţie.
Art. 64
În cazul transporturilor produselor cu caracter special efectuate cu 3 sau mai
multe autovehicule de transport, precum şi în cazul transporturilor de
materii nucleare ori radioactive, unităţile de jandarmi pun la
dispoziţie, contra cost, autovehicule inscripţionate şi dotate
cu mijloace de semnalizare acustică şi luminoasă.
Art. 65
(1) Vagoanele care transportă produse cu caracter special se dotează
cu dispozitive tehnice de pază şi alarmare conectate la vagonul corp
de gardă.
(2) Vagonul corp de gardă trebuie să asigure condiţii de
siguranţă şi dotare pentru odihnă, igienă,
încălzire, iluminare, servirea mesei, depozitarea armamentului,
muniţiei şi mijloacelor de protecţie şi intervenţie.
(3) Navele de transport al produselor cu caracter special şi cele
destinate transportului efectivelor de jandarmi se prevăd cu sisteme de
localizare, echipamente de navigaţie pe timp de noapte cu radar,
sondă cu ultrasunete, dispozitive optice în infraroşu, dispozitive
acustice de semnalizare.
(4) Navele destinate transportului efectivelor de jandarmi trebuie să
asigure viteze de deplasare mai mari decât cele ale eşalonului de
transport.
Art. 66
(1) Transportul valorilor monetare aparţinând unităţilor se
poate efectua fără utilizarea mijloacelor de transport, în mod
excepţional, numai pentru valorile prevăzute la art. 57 alin. (1)
lit. c), atunci când nu este posibilă realizarea acestuia cu mijloacele de
transport prevăzute de lege, în următoarele cazuri:
a) valorile monetare sunt transferate în acelaşi imobil sau complex
comercial;
b) locurile de depozitare sau distribuire sunt situate la o distanţă
de până la 300 metri.
(2) Pentru efectuarea transportului valorilor în condiţiile prevăzute
la alin. (1) se asigură protecţia persoanei cu personal de pază
dotat cu mijloace de protecţie şi autoapărare sau folosirea
genţilor securizate de transport certificate, prevăzute cu sisteme de
neutralizare a bancnotelor.
(3) Pentru protecţia factorilor poştali aflaţi în serviciul de
distribuire a unor sume de bani, conducerea companiei are obligaţia
să asigure dotarea necesară care să prevină sustragerea bancnotelor
deţinute, prin sistemele prevăzute la alin. (2) sau alte măsuri
similare pentru descurajarea agresiunilor asupra personalului de serviciu.
CAPITOLUL IV: Sisteme tehnice de protecţie şi de
alarmare împotriva efracţiei
SECŢIUNEA 1: Mijloace de protecţie şi de alarmare
împotriva efracţiei
(1)Conducătorii
unităţilor care deţin bunuri, valori, suporturi de stocare a
documentelor, a datelor şi informaţiilor cu caracter secret de stat
sunt obligaţi să asigure paza, mijloacele mecano-fizice de
protecţie şi sistemele de alarmare împotriva efracţiei în
locurile de păstrare, depozitare şi manipulare a acestora, precum
şi în locurile unde se desfăşoară activităţi care
au un asemenea caracter.
(2)Proiectele sistemelor de alarmare
se avizează de Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului
Bucureşti ori de inspectoratul de poliţie judeţean pe raza
căruia se află obiectivul, sub aspectul respectării
cerinţelor minime de securitate împotriva efracţiei.
(3)Elementele de protecţie mecano-fizice
încorporate imobilelor destinate păstrării, depozitării şi
manipulării bunurilor şi valorilor de orice fel trebuie să fie
rezistente la efracţie, corespunzător gradului de siguranţă
impus de caracteristicile obiectivului păzit, în conformitate cu
cerinţele tehnice stabilite prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.
(4)În sensul prezentei legi, prin
elemente de protecţie mecano-fizice se înţelege: ziduri, plase,
blindaje, case de fier, seifuri, dulapuri metalice, geamuri şi folie de
protecţie, grilaje, uşi şi încuietori.
(5)În sensul prezentei legi, prin
sistem de alarmare împotriva efracţiei se înţelege ansamblul de
echipamente electronice care poate fi compus din centrală de comandă
şi semnalizare optică şi acustică, detectoare, butoane
şi pedale de panică, control de acces şi televiziune cu circuit
închis cu posibilităţi de înregistrare şi stocare a imaginilor
şi datelor, corespunzător gradului de siguranţă impus de
caracteristicile obiectivului păzit.
(6)Instalarea, modificarea, inclusiv
punerea în funcţiune a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se
avizează şi se controlează potrivit prevederilor alin. (2).
(7)Proiectele sistemelor de alarmare
împotriva efracţiei se întocmesc în mod obligatoriu pentru obiectivele
care sunt supuse avizării poliţiei, iar elaborarea acestora se face
cu respectarea cerinţelor tehnice minime stabilite prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
În proiectele de execuţie a
construcţiilor destinate producerii, păstrării sau deţinerii
unor bunuri ori valori importante sau a lucrărilor de modernizare,
modificare şi transformare a acestora trebuie să se prevadă
construirea sau introducerea mijloacelor de protecţie mecano-fizice
şi instalarea sistemelor tehnice de pază şi alarmare împotriva
efracţiei.
Beneficiarii, conducătorii
şi personalul societăţilor specializate în domeniul sistemelor
de alarmare şi al mijloacelor de protecţie mecano-fizice sunt
obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor
referitoare la sistemele instalate sau avute în întreţinere.
Clasificarea sistemelor de
alarmare împotriva efracţiei se face în raport cu importanţa
bunurilor şi a valorilor ce urmează a fi apărate şi cu
categoria de importanţă a construcţiei de către
societăţile de asigurare.
Art. 67
(1) Asocierea măsurilor şi a mijloacelor de siguranţă prin
introducerea mijloacelor mecanofizice de protecţie şi a sistemelor de
detecţie, supraveghere şi alarmare se face în baza analizei de risc
la efracţie, elaborată în condiţiile art. 2.
(2) Deţinătorul sistemelor de supraveghere are obligaţia
afişării în unitate a unor semne de avertizare cu privire la
existenţa acestora.
(3) Conducătorii unităţilor au obligaţia folosirii
mijloacelor de protecţie mecanofizică şi a echipamentelor
componente ale sistemelor de alarmare care sunt certificate conform
standardelor europene sau naţionale în vigoare de către organisme
acreditate din ţară ori din statele membre ale Uniunii Europene sau
ale Spaţiului Economic European.
(4) Beneficiarul subsistemului de televiziune cu circuit închis are
obligaţia punerii la dispoziţia organelor judiciare, la solicitarea
scrisă a acestora, a înregistrărilor video şi/sau audio în care
este surprinsă săvârşirea unor fapte de natură penală.
Art. 68
(1) Sunt supuse avizării poliţiei proiectele sistemelor de alarmare
destinate următoarelor categorii de obiective:
a) unităţi de interes strategic şi obiective aparţinând
infrastructurilor critice;
b) unităţi sau instituţii de interes public;
c) instituţii de creditare, unităţi poştale, puncte de
schimb valutar, case de amanet, unităţi profilate pe
activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase;
d) magazine de arme şi muniţii;
e) staţii de comercializare a carburanţilor/combustibililor;
f) săli de exploatare a jocurilor de noroc;
g) centre de procesare;
h) casierii furnizori şi servicii de utilităţi, puncte de
colectare ori de depozitare numerar cu plafon de peste 10.000 euro sau
echivalent;
i) abrogat
j) depozite în care se află bunuri cu o valoare mai mare de 10.000 euro
sau echivalent.
k) abrogat.
(2) Proiectarea, instalarea, modificarea, monitorizarea, întreţinerea
şi utilizarea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei se fac cu
respectarea normelor tehnice prevăzute în anexa nr. 7.
Art. 69
(1) Proiectul sistemului de alarmare se depune de către beneficiar spre
avizare la inspectoratele judeţene de poliţie ori la Direcţia
Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza
cărora/căreia se află obiectivul, înainte de începerea
lucrărilor de execuţie.
(11) Unităţile aflate în una dintre situaţiile
prevăzute de art. 3 alin. (4) pot depune spre avizare un proiect comun al
sistemului de alarmare pe care îl exploatează împreună.
(2) Avizul proiectului se acordă de personalul de specialitate al
poliţiei, în termen de 15 zile de la depunere, în următoarele
situaţii:
a) sunt îndeplinite cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 1;
b) componenţa, calitatea şi funcţionalitatea sistemelor
asigură detecţia pătrunderii neautorizate, supravegherea şi
înregistrarea video, precum şi transmiterea la distanţă a
semnalelor tehnice şi de alarmare;
c) proiectul sistemului de alarmare a fost elaborat cu respectarea
condiţiilor prevăzute în anexa nr. 7.
Art. 70
(1) Proiectele sistemelor de alarmare se elaborează de personalul tehnic
al societăţilor specializate în domeniul sistemelor de alarmare
împotriva efracţiei, cu competenţe profesionale specifice, cu
respectarea cerinţelor din prezentele norme metodologice şi a
normativelor tehnice specifice.
(2) La întocmirea proiectului, personalul tehnic de specialitate este obligat
să prevadă doar componente ale sistemelor de alarmare care sunt
certificate în conformitate cu standardele naţionale sau europene de
profil şi în concordanţă cu gradul de siguranţă impus
de caracteristicile obiectivului protejat.
(3) Proiectantul sistemului de securitate răspunde pentru respectarea
prezentelor norme metodologice în faza de proiect, iar societatea care
instalează sistemul de securitate este răspunzătoare de
implementarea şi respectarea proiectului de execuţie.
(4) Orice modificare în faza de instalare a sistemului de securitate se face
după consultarea proiectantului sistemului de securitate, iar ulterior
punerii în funcţiune a sistemului, după consultarea unui proiectant
autorizat.
Art. 71
(1) Modificarea sistemului prin suplimentarea de echipamente ori înlocuirea de
componente, care nu afectează cerinţele iniţiale, se
materializează prin actualizarea proiectului cu fişe modificatoare
ori prin completarea manuală pe proiectul existent, în cazul unor
modificări minore, certificate de proiectant.
(2) Modificările prevăzute la alin. (1) nu sunt supuse avizului
poliţiei.
(3) Modificarea configuraţiei sistemului în sensul eliminării sau
înlocuirii unor componente cu funcţii diferite faţă de cele
prevăzute în proiectul avizat de către poliţie atrage pierderea
valabilităţii avizului.
Art. 72
Participarea specialistului poliţiei la punerea în funcţiune a
sistemelor de alarmare se face la cererea beneficiarului, pentru
aplicaţiile avizate.
Art. 73
(1) Elementele de protecţie mecanofizică destinate asigurării
securităţii la efracţie a valorilor pot fi folosite dacă
acestea deţin documente de certificare a conformităţii cu
standardele europene sau naţionale de profil, care să ateste clasa de
rezistenţă la efracţie la atac manual ori de
rezistenţă la acţiunea armelor de foc.
(2) Nivelul de rezistenţă al acestor produse se aliniază în
funcţie de valorile protejate, conform anexei nr. 1.
Art. 1
(1) Conducătorii unităţilor deţinătoare de bunuri
şi valori au obligaţia de a identifica şi stabili zonele
funcţionale, corespunzător activităţii
desfăşurate, şi de a adopta măsuri necesare asigurării
protecţiei vieţii, integrităţii persoanelor şi
siguranţei valorilor.
(2) Zonele funcţionale pentru care este necesară adoptarea unor
măsuri de securitate sunt:
a) zona de acces în unitate şi zona perimetrală;
b) zona de tranzacţionare;
c) zona de depozitare;
d) zona de expunere;
e) zona de transfer;
f) zona de procesare;
g) zona echipamentelor de securitate;
h) zona de tranzacţii cu automate bancare.
Art. 2
(1) Prin zona de acces în unitate se înţelege locul amenajat cu elemente
de închidere nestructurale destinate intrării sau ieşirii
persoanelor. Căile de acces pot fi dedicate clienţilor,
angajaţilor, transferului valorilor sau mixte. Zona perimetrală
reprezintă limita fizică a construcţiei, constituită din
elemente fixe sau mobile, cum ar fi: pereţi, vitraje sau ferestre.
(2) Zona de tranzacţionare reprezintă spaţiul în care operatorii
manipulează valorile monetare sau bunurile în relaţia cu
clienţii.
(3) Zona de depozitare reprezintă spaţiul special amenajat pentru
păstrarea în siguranţă a valorilor monetare ori a bunurilor.
(4) Zona de expunere reprezintă spaţiul amenajat pentru prezentarea
către public, în condiţii de siguranţă, a bunurilor sau
valorilor.
(5) Zona de transfer reprezintă spaţiile prin care se vehiculează
valorile între locul de depozitare şi alte zone interioare sau exterioare
în cazul transportului.
(6) Zona de procesare reprezintă spaţiul special destinat şi
amenajat pentru prelucrarea, numărarea şi pregătirea pentru
depozitare, alimentarea automatelor bancare sau transport al valorilor
monetare.
(7) Zona echipamentelor de securitate reprezintă spaţiul
restricţionat accesului persoanelor neautorizate, destinat
amplasării, funcţionării sau monitorizării unor astfel de
echipamente.
(8) Zona de tranzacţii cu automate bancare reprezintă spaţiul în
care clienţii pot face operaţiuni cu numerar prin intermediul unui
automat bancar, care nu presupune existenţa unui operator.
Art. 3
(1) Structura subsistemului de alarmare la efracţie este
alcătuită din: centrala de alarmă cu tastaturile de operare,
elementele de detecţie, echipamentele de avertizare şi semnalizare
şi alte componente specifice acestui tip de aplicaţii. Rolul
funcţional al subsistemului este de a detecta pătrunderea în
spaţiile protejate a persoanelor neautorizate şi de a sesiza
stările de pericol din unitate.
(2) Subsistemul de control al accesului cuprinde unitatea centrală, care
gestionează punctele de control, unităţile de comandă,
cititoarele, încuietorile sau dispozitivele electromagnetice de acţionare
a uşilor, şi are rolul de restricţionară a accesului
neautorizat în spaţiile protejate.
(3) Subsistemul de televiziune cu circuit închis are în componenţă
camerele video, echipamentele de multiplexare, stocare şi posibilitatea de
vizualizare a imaginilor preluate, în vederea
observării/recunoaşterii/identificării persoanelor.
Art. 4
Beneficiarii sistemelor avizate sunt obligaţi să încheie contracte de
întreţinere periodică cu societăţi licenţiate, care
să ateste funcţionarea sistemului conform parametrilor tehnici.
Art. 5
(1) Protecţia mecanofizică cuprinde elementele care asigură
delimitarea fizică în scopul protejării vieţii şi
integrităţii personalului operator sau restricţionării
accesului neautorizat la valori.
(2) Gradul de siguranţă/rezistenţă al elementelor de
protecţie mecanofizice utilizate în unităţi se stabileşte
proporţional cu cuantumul valorilor protejate şi nivelul de risc
determinat, recomandându-se alegerea unei clase de nivel mediu, definită
de standardele europene/naţionale de profil.
Art. 6
(1) Suprafeţele vitrate exterioare până la o înălţime de 3
metri trebuie să asigure rezistenţa la atacuri manuale, conform
standardelor europene sau naţionale în domeniu, iar cele cu ferestre vor
fi prevăzute cu gratii metalice care să asigure întârzierea
pătrunderii în unitate ori se vor realiza cu deschidere limitată de
maximum 10 cm.
(2) Uşile exterioare trebuie să fie rezistente la atacuri manuale, în
scopul întârzierii pătrunderii în unitate, având cel puţin clasa 1 de
rezistenţă prevăzută de standardul european sau
naţional în vigoare.
(3) Operaţiunile cu numerar în zonele de tranzacţionare la
unităţile financiar-bancare se pot efectua în spaţii amenajate,
în care personalul este separat de clienţi prin elemente de protecţie
rezistente la acţiunea armelor de foc şi sertar de preluare
indirectă a valorilor, sau prevăzute cu seifuri/dulapuri de casierie
cu deschidere temporizată ori prin maşini de reciclare a numerarului.
(4) Seifurile/Dulapurile de casierie cu temporizare se utilizează prin
programarea unor timpi de deschidere de minimum 10 minute pentru sertarul de
depozitare a numerarului.
(5) Automatele bancare, respectiv distribuitoarele automate de numerar,
maşinile de schimb valutar, maşinile de reciclare a numerarului,
şi maşinile, cum ar fi distribuitoarele de numerar destinate
casierilor, se prevăd cu seifuri certificate, cu clasă de
rezistenţă la efracţie determinată, şi se
ancorează conform instrucţiunilor producătorului. În mod
similar, seifurile/dulapurile de casierie cu temporizare trebuie să fie
certificate, cu nivel de rezistenţă la efracţie determinat,
şi se ancorează conform instrucţiunilor producătorului.
Art. 7
Unităţile care nu efectuează operaţiuni cu numerar nu au
obligaţia încadrării în cerinţele minime stabilite.
Art. 8
Cerinţele minime pentru unităţile de interes strategic şi
obiectivele aparţinând infrastructurilor critice sunt următoarele:
a) sistemul de alarmare la efracţie va asigura detecţie
perimetrală la nivelul gardului de protecţie a obiectivului, pentru
semnalarea pătrunderii neautorizate către personalul de pază
aflat în serviciu;
b) obiectivul se protejează prin asigurarea pazei fizice.
Art. 9
(1) Din punctul de vedere al măsurilor de siguranţă, instituţiile
de creditare din categoria băncilor trebuie să respecte prezentele
cerinţe minimale de securitate.
(2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să asigure
protejarea căilor de acces în unitate, suprafeţelor vitrate
exterioare, camerei tehnice şi a spaţiilor cu valori şi
asigură semnalarea stărilor de pericol în zonele de lucru cu
clienţii şi în spaţiile cu valori.
(3) Subsistemul de detecţie a efracţiei se programează cu
partiţii (arii virtuale) distincte pentru spaţiile cu valori, pentru
a permite activarea inclusiv pe timpul programului şi utilizarea numai de
către personalul autorizat al unităţii.
(4) În situaţia existenţei pazei umane permanente, se
programează partiţii pentru efectuarea serviciului de pază:
uşa de acces, traseele de patrulare interioare şi accesul la grupul
sanitar.
(5) În cazul în care nu există pază fizică permanentă,
sistemul de alarmare se conectează la un dispecerat de monitorizare
şi intervenţie.
(6) Zonele de depozitare se protejează prin folosirea detectorilor cu
principii diferite de funcţionare.
(7) Personalul de conducere şi cel din zonele de tranzacţionare
trebuie să dispună de elemente de semnalare a stării de pericol
la ameninţare, care transmit alarma în mod silenţios.
(8) Pentru situaţiile de jaf se prevede un buton de panică, conectat
pe zonă programată cu avertizare sonoră, care se va acţiona
imediat după părăsirea locului faptei de către autor
şi realizează semnalizarea optică în exteriorul unităţii
a stadiului producerii evenimentului.
(9) Sistemele de alarmare la efracţie aferente spaţiilor de
depozitare a valorilor monetare trebuie să asigure dezactivarea
temporizată şi folosirea codurilor de armare/dezarmare cu semnalarea
stării de pericol (coduri duress) la distanţă în caz de
ameninţare.
(10) Subsistemul de control al accesului trebuie să asigure
restricţionarea accesului neautorizat cel puţin în spaţiile de
manipulare a valorilor şi echipamentelor de securitate.
(11) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure
preluarea de imagini din zona de acces, atât din exterior, cât şi din
interior, zona de lucru cu publicul, traseele de vehiculare şi acces în
spaţiul de depozitare a valorilor, asigurând Stocarea imaginilor pe o
perioadă de 20 de zile.
(12) Imaginile înregistrate în zona de acces trebuie să asigure
identificarea persoanelor, iar pentru celelalte zone să permită
recunoaşterea.
(13) Pentru asigurarea protecţiei mecanofizice a sediilor
instituţiilor de creditare trebuie să se utilizeze elemente
certificate pentru cel puţin clasa minimă de rezistenţă
recomandată de standardele europene sau naţionale din domeniu,
după cum urmează:
a) uşile exterioare destinate transferului de valori trebuie să
prezinte rezistenţă la efracţie şi să fie
prevăzute cu sistemul de control al deschiderii din interior;
b) la unităţile cu personal redus, expuse riscurilor de jaf, poate fi
asigurat un acces controlat.
Art. 10
(1) Instituţiile de creditare din categoria organizaţiilor
cooperatiste şi instituţiile financiare nebancare ce derulează
activităţi cu numerar au obligaţia de a asigura securitatea
personalului şi a valorilor monetare pe timpul manipulării,
depozitării şi transportului.
(2) Cerinţele pentru sistemele de securitate destinate acestor
unităţi sunt similare cu cele prevăzute la art. 9, cu
excepţia celor menţionate la alin. (8)-(12) şi alin. (13) lit.
b).
Art. 11
(1) Societăţile comerciale care au ca obiect de activitate schimbul
valutar au obligaţia implementării prezentelor cerinţe minimale
de securitate la punctele de schimb valutar.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure
semnalizarea şi transmiterea la distanţă a stărilor de
pericol, a pătrunderii prin efracţie în spaţiul protejat şi
a forţării seifului.
(3) Subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure
preluarea imaginilor din zona clienţilor şi a seifului, precum
şi stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile
înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară
recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor.
(4) Este obligatorie conectarea sistemului de alarmare la un dispecerat de
monitorizare, în cazul în care nu există instituită paza fizică
permanentă.
(5) Pereţii, uşa şi ghişeul compartimentului casierului
trebuie să asigure protecţia la acţiunea armelor de foc şi
preluarea indirectă a valorilor, iar valorile monetare se
păstrează şi se depozitează conform plafoanelor stabilite,
în seifuri certificate, cu grad de rezistenţă la efracţie
determinat, ancorate conform instrucţiunilor producătorului.
(6) Accesul pe timpul programului de lucru în unităţi care au
spaţiu de lucru cu publicul este permis prin controlul deschiderii
uşii din interior, iar operaţiunile cu numerar se efectuează în
condiţii de siguranţă, cu uşa ghişeului închisă
şi asigurată.
(7) Punctele de schimb valutar din incinta spaţiilor comerciale pot
funcţiona fără amenajarea compartimentului blindat, cu
condiţia folosirii seifului/dulapului de casierie cu temporizare şi a
avertizării corespunzătoare.
Art. 12
(1) Asigurarea securităţii personalului, valorilor şi a
bunurilor deţinute de casele de amanet, unităţile profilate pe
activităţi cu bijuterii din metale sau pietre preţioase ori
magazinele de comercializare a armelor şi muniţiilor se
realizează prin adoptarea prezentelor cerinţe minimale de securitate.
(2) Cerinţele pentru sistemele de alarmare destinate acestor
unităţi sunt similare cu cele prevăzute la art. 11 alin.
(2)-(4).
(3) Valorile monetare şi/sau bunurile amanetate ori deţinute cu orice
titlu se depozitează în seifuri certificate, cu clasă de
rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform
cerinţelor producătorului.
(4) Bunurile destinate comercializării se expun pe timpul programului în
spaţii delimitate prin vitraje şi elemente rezistente la atacuri
manuale şi asigurate cu încuietori.
Art. 13
(1) Măsurile de securitate destinate unităţilor poştale
trebuie să fie conforme cu prezentele cerinţe minimale de securitate.
(2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să protejeze
căile de acces în unitate şi spaţiile cu valori şi
semnalează stările de pericol în zonele de lucru cu clienţii
şi în spaţiile de depozitare a valorilor.
(3) Subsistemul de control al accesului trebuie să asigure
restricţionarea accesului neautorizat cel puţin în spaţiile de
depozitare a valorilor şi, după caz, în cele de manipulare.
(4) La unităţile din localităţile urbane trebuie să se
asigure preluarea imaginilor din zona clienţilor şi a seifului prin
subsistemul de televiziune cu circuit închis, precum şi stocarea
imaginilor pe o perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate vor avea
calitatea necesară recunoaşterii persoanelor din spaţiul
clienţilor.
(5) În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au
pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva
efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor
şi intervenţie.
(6) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în
seifuri, case de bani sau dulapuri de securitate certificate, cu clasă de
rezistenţă la efracţie determinată, ancorate conform
cerinţelor producătorului, după caz.
(7) Ghişeele pentru operaţiuni cu numerar se dotează cu
seifuri/dulapuri de casierie cu temporizare, programate conform
precizărilor prevăzute la art. 6 alin. (4), cu excepţia celor
din mediul rural.
Art. 14
(1) În staţiile de comercializare a carburanţilor/combustibililor se
asigură prezentele cerinţe minime de securitate.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure
sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi se
protejează spaţiile cu valori.
(3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure
preluarea de imagini din zonele de lucru cu numerar, de depozitare şi de
la pompele de distribuţie, asigurând stocarea acestora pe o perioadă
de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea
necesară identificării numerelor autovehiculelor în zona pompelor,
respectiv recunoaşterii persoanelor care acced în spaţiul
staţiei.
(4) În situaţia în care obiectivele din această categorie nu au
pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva
efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor.
(5) Staţiile cu program permanent şi cele amplasate la periferia
localităţii sau în zone izolate se dotează cu seif de
depozitare, în care se pot introduce valori fără deschiderea
uşii seifului, certificat, cu clasă de rezistenţă la
efracţie determinată, care trebuie ancorat de pardoseală ori
perete, conform instrucţiunilor producătorului. Cheile seifului nu se
ţin de către personalul de serviciu, aspect adus la cunoştinţa
clienţilor prin afişarea semnalizării respective.
Art. 15
(1) În spaţiile comerciale cu suprafeţe mai mari de 500 m2
măsurile de securitate adoptate trebuie să corespundă
prezentelor cerinţe minimale de securitate.
(2) Subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să asigure protejarea
căilor de acces, a zonelor cu valori, locurilor de depozitare şi
sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor.
(3) Prin subsistemul de televiziune cu circuit închis trebuie să se preia
imagini din zonele caselor de marcat, intrărilor şi ieşirilor,
spaţiilor de procesare, depozitare şi de transfer al valorilor,
precum şi din spaţiile amenajate pentru parcare. Imaginile
înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară
recunoaşterii persoanelor din spaţiul clienţilor.
(4) Pentru menţinerea ordinii interioare, pe perioada programului de lucru
este obligatorie asigurarea pazei fizice.
Art. 16
(1) În sălile şi incintele de exploatare a jocurilor de noroc cu
achitarea premiilor pe loc, exceptând spaţiile în care
funcţionează mai puţin de 3 aparate slot-machine sau cele pentru
bingo în sistem TV, precum şi în spaţiile în care se
desfăşoară activităţi conexe, care presupun încasarea
taxelor de joc, achitarea premiilor sau depozitarea fondurilor de
câştiguri, se asigură prezentele cerinţe minimale de securitate.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure
sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi protejarea
spaţiilor cu valori.
(3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure
preluarea de imagini din zonele de casierie, de depozitare a valorilor şi
exteriorul intrării în unitate, asigurând stocarea imaginilor pe o
perioadă de 20 de zile. Imaginile înregistrate trebuie să aibă
calitatea necesară pentru recunoaşterea persoanelor care acced în
spaţiul respectiv.
(4) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în
seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie
determinată, ancorate conform instrucţiunilor producătorului.
(5) În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au
pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva
efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor
şi intervenţie.
Art. 17
(1) Casieriile furnizorilor de utilităţi se amenajează pentru a
se asigura securitatea persoanelor şi a valorilor manipulate şi
depozitate.
(2) Prin subsistemul de alarmare la efracţie trebuie să se asigure
sesizarea stărilor de pericol la adresa persoanelor şi protejarea
spaţiilor cu valori.
(3) Echipamentele de televiziune cu circuit închis trebuie să asigure
preluarea de imagini din zonele de intrare, de lucru cu numerar, de depozitare
a valorilor, asigurând stocarea imaginilor pe o perioadă de 20 de zile.
Imaginile înregistrate trebuie să aibă calitatea necesară pentru
recunoaşterea persoanelor care acced în spaţiul respectiv.
(4) Valorile monetare sau de altă natură se depozitează în
seifuri certificate, cu clasă de rezistenţă la efracţie
determinată, fixate conform instrucţiunilor producătorului.
(5) Operaţiunile cu numerar se desfăşoară potrivit
cerinţelor prevăzute la art. 6 alin. (3).
(6) În situaţia în care obiectivele din această gamă nu au
pază fizică permanentă, sistemul de alarmare împotriva
efracţiei se conectează la un dispecerat de monitorizare a alarmelor
şi intervenţie.
Art. 18
(1) Pentru asigurarea securităţii automatelor destinate
tranzacţiilor cu numerar, indiferent de locul de amplasare, se vor
respecta prezentele cerinţe minimale cu privire la securitatea
electronică şi protecţia mecanofizică.
(2) Subsistemul de detecţie a efracţiei trebuie să semnaleze
deschiderea neautorizată a uşilor automatului bancar şi
acţiunea de forţare a acestuia.
(3) Automatele bancare destinate tranzacţiilor cu numerar din sediile
bancare trebuie să fie supravegheate video în zona clienţilor şi
în zona destinată alimentării.
(4) Sistemul de detecţie a efracţiei destinat protejării
automatelor de tranzacţii cu numerar aflate în exteriorul sediilor bancare
trebuie să fie conectat la un dispecerat de monitorizare avizat.
(5) Operaţiunile de alimentare sau retragere a numerarului din automate se
efectuează după asigurarea uşilor de acces în incintele în care
funcţionează, fără prezenţa persoanelor neautorizate.
Art. 19
Pentru centrele de procesare a numerarului, măsurile de securitate vor
cuprinde, suplimentar faţă de măsurile prevăzute la art. 9,
paza fizică înarmată, protecţia mecanofizică şi
supravegherea electronică perimetrală a imobilului şi
obiectivului.
Art. 1
Prezentele norme tehnice se aplică cu ocazia proiectării,
instalării, modificării, monitorizării şi întreţinerii
sistemelor de alarmare împotriva efracţiei de către personalul
societăţilor licenţiate şi pe timpul utilizării de
către beneficiar.
Art. 2
Configuraţia sistemelor de protecţie mecanofizice şi de alarmare
împotriva efracţiei se stabileşte în baza analizei de risc şi a
cerinţelor minimale de securitate prevăzute în anexa nr. 1 la normele
metodologice.
Art. 3
Proiectarea aplicaţiilor cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei
se realizează în scopul asigurării detecţiei şi
semnalizării pătrunderii neautorizate, restricţionării
accesului, supravegherii video şi înregistrării imaginilor din zonele
de interes, precum şi al transmiterii semnalelor către dispeceratele
de monitorizare.
Art. 4
(1) Pentru obţinerea avizului poliţiei, beneficiarul va depune
cererea şi proiectul sistemului tehnic la unitatea de poliţie
competentă.
(2) Cererea de solicitare a beneficiarului va cuprinde adresa obiectivului
vizat, numărul de telefon/fax, obiectul de activitate, termenul de
realizare şi societatea care execută lucrarea.
Art. 5
(1) Proiectul instalaţiei sistemului de alarmare în caz de efracţie
se elaborează cu respectarea normativelor pentru instalaţiile de
curenţi slabi şi a structurii-cadru prevăzute în prezentele
norme tehnice, urmărindu-se ca din caracteristicile proiectării,
instalării, funcţionării şi întreţinerii sistemelor de
alarmă în caz de efracţie să rezulte aplicaţii cu sisteme
care generează un număr minim de alarme false.
(2) Aplicaţiile cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei se
prevăd în funcţie de natura şi caracteristicile spaţiului
în care se realizează instalarea şi de obligaţia de a fi
conectate sau neconectate la un dispecerat de monitorizare, cu respectarea
standardelor europene şi naţionale de profil ori a altor
reglementări tehnice din statele membre ale Uniunii Europene, Turcia sau
state membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb care oferă un
nivel echivalent de siguranţă.
(3) Structura-cadru a proiectului tehnic este următoarea:
a) date generale, în care se precizează denumirea, titularul, obiectul de
activitate şi adresa obiectivului, precum şi elaboratorul
proiectului;
b) descrierea generală a lucrărilor, în care se menţionează
amplasamentul obiectivului, subsistemele componente, amenajările şi
elementele mecanofizice existente, sursele de alimentare cu energie
electrică şi reţele de comunicaţii disponibile;
c) memorii tehnice pentru fiecare subsistem component, prin care se
justifică modul în care soluţiile tehnice alese răspund
cerinţelor cadrului legal, în concordanţă cu concluziile
analizei de risc la securitate fizică;
d) caietele de sarcini pentru execuţia lucrărilor, procurarea
materialelor şi echipamentelor, recepţii, teste, probe,
verificări, puneri în funcţie şi exploatarea subsistemelor. Prin
caietele de sarcini se descriu elementele tehnice şi calitative
menţionate în piesele desenate, se prezintă informaţii,
precizări şi prescripţii complementare planşelor, se
detaliază caracteristicile şi calităţile materialelor
folosite, se descriu lucrările care se execută, calitatea şi
modul de realizare, se stabilesc responsabilităţi pentru
calităţile materialelor şi ale lucrărilor, se prevăd
măsurile şi responsabilităţile privind exploatarea şi
buna funcţionare a sistemelor. Caietele de sarcini cuprind breviarele de
calcul prin care se justifică dimensionarea echipamentelor şi a
elementelor componente, nominalizează planşele aferente proiectului,
descriu execuţia lucrărilor, stabilesc standardele europene sau
naţionale de profil, normativele şi alte prescripţii care
trebuie respectate la materiale şi execuţie, precum şi
condiţiile de recepţie;
e) listele cu cantităţile de echipamente şi materiale, care
cuprind denumirea, tipul, cantitatea, producătorul şi furnizorul;
f) tabelul de descriere a zonelor protejate, care va preciza elementul de
detecţie alocat, indicativul alocat elementului, care trebuie să
coincidă cu cel utilizat în planşele desenate, partiţia din care
face parte, zona protejată şi modul de programare a zonei;
g) fişele tehnice ale echipamentelor din componenţa fiecărui
subsistem;
h) piesele desenate, care cuprind:
1. planşa de încadrare în zonă, în care se nominalizează şi
străzile adiacente;
2. planşe distincte pentru fiecare subsistem component, întocmite la o
scară convenabilă, în care se figurează amplasarea fiecărui
echipament şi element component, utilizând simboluri standardizate sau de
firmă, traseele de cabluri aferente subsistemelor, precum şi tabloul
de alimentare cu energie electrică.
Art. 6
(1) Proiectele se întocmesc cu respectarea următoarelor cerinţe:
a) un exemplar se predă beneficiarului pe bază de proces-verbal, iar
un altul se păstrează la proiectant, în format scris ori electronic,
în regim de confidenţialitate;
b) se atribuie un cod şi se numerotează filele, cu specificarea
numărului total de file, în antetul sau subsolul cărora se vor trece
codul proiectului, denumirea proiectantului şi expresia "document
confidenţial".
(2) Proiectantul ţine evidenţa proiectelor întocmite într-un registru
anume destinat, iar accesul la acestea este permis numai personalului
autorizat, cu atribuţii profesionale în legătură cu obiectivul
în cauză.
Art. 7
Echipamentele componente utilizate în sistemele de securitate trebuie să
fie fabricate conform standardelor europene prevăzute la art. 5 şi
certificate de laboratoare acreditate într-un stat membru al Uniunii Europene
sau al Spaţiului Economic European.
Art. 8
Executarea instalaţiilor cu sisteme de alarmare împotriva efracţiei
se face cu respectarea proiectelor avizate de poliţie.
Art. 9
(1) La punerea în funcţiune, instalatorul are obligaţia
asigurării suportului tehnic şi a instruirii persoanelor desemnate de
beneficiar pentru utilizarea corectă a sistemului, aspect materializat
prin încheierea unui document.
(2) După punerea în funcţiune a subsistemului de televiziune cu
circuit închis, beneficiarul are obligaţia păstrării
software-ului necesar funcţionării pe toată durata de
viaţă a echipamentului şi/sau perioada de arhivare a imaginilor.
Art. 10
(1) La finalizarea sistemului de alarmare împotriva efracţiei, firma
executantă predă în mod obligatoriu beneficiarului utilizator
următoarele documente:
a) proiectul şi avizul poliţiei;
b) instrucţiunile de utilizare a sistemului de alarmare;
c) software-ul necesar funcţionării fiecărui echipament instalat
şi documentele care atestă instruirea personalului utilizator
desemnat de beneficiar;
d) jurnalul de service al sistemului de alarmare împotriva efracţiei.
(2) În jurnalul de service al sistemului de alarmare împotriva efracţiei
se consemnează toate persoanele care au participat la instalarea şi
punerea în funcţiune a sistemului de alarmare împotriva efracţiei,
iar ulterior evenimentele tehnice survenite în funcţionare, în ordine
cronologică.
(3) Păstrarea jurnalului se face de către beneficiarul utilizator, la
acesta având acces personalul abilitat al firmei licenţiate care
asigură service-ul.
(4) Este obligatorie consemnarea în jurnalul de service a tuturor
intervenţiilor tehnice în sistem, inclusiv de programare,
menţionându-se data şi ora apariţiei defectului, data şi
ora remedierii, componentele reparate ori înlocuite, persoanele care au
executat lucrarea, avizul acestora, semnătura specialistului şi a
beneficiarului.
(5) Reviziile tehnice periodice includ toate operaţiunile necesare pentru
menţinerea în stare de funcţionare a subsistemelor tehnice instalate
la parametrii proiectaţi, iar frecvenţa acestora se stabileşte
de beneficiar, în funcţie de riscurile la adresa securităţii
fizice şi a mediului ambient, însă cel puţin o revizie pe
semestru.
Art. 11
Beneficiarii sistemelor de alarmare împotriva efracţiei au obligaţia
individualizării codurilor de acces în sistem ale personalului utilizator
şi a schimbării periodice a acestora.
Art. 12
(1) Personalul tehnic implicat în activitatea de proiectare, instalare,
modificare sau întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva
efracţiei înştiinţează beneficiarul despre eventualele
vicii de funcţionare.
(2) Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva
efracţiei cu obligaţii contractuale de asigurare a întreţinerii
sau a garanţiei sistemelor trebuie să dispună de un serviciu
tehnic adecvat pentru a remedia defecţiunile semnalate în cel mult 24 de
ore de la primirea sesizării beneficiarului.
Art. 13
În situaţia în care sistemul necesită modificări ca urmare a
reconfigurării sau a schimbării destinaţiei spaţiilor, în
sensul diminuării numărului componentelor prevăzute în proiectul
avizat iniţial, beneficiarul depune la unitatea de poliţie proiectul
adaptat pentru eliberarea unui nou aviz.
SECŢIUNEA 2: Licenţierea societăţilor
specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei
(1)Persoanele fizice sau juridice pot
desfăşura activităţi de proiectare, instalare, modificare
sau întreţinere a componentelor sau sistemelor de alarmare împotriva
efracţiei, numai pe baza licenţei eliberate de Inspectoratul General
al Poliţiei Române, prelungită la fiecare 3 ani, şi cu avizul
prealabil al Serviciului Român de Informaţii, eliberat în termen de 30 de
zile.
(2)Persoanele fizice sau juridice
prevăzute la alin. (1) sunt obligate ca, în termen de 15 zile, să
comunice în scris unităţii de poliţie competente orice
modificare intervenită în structura şi organizarea
activităţii pentru care a fost eliberată licenţa.
(3)Conducătorii persoanelor
juridice, personalul tehnic al acestora şi persoanele fizice care
desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (1) se
avizează de inspectoratele de poliţie judeţene sau de Direcţia
Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe raza
cărora/căreia societatea îşi are sediul, respectiv persoana
fizică, domiciliul.
(4)Persoanele licenţiate sau
autorizate într-unui dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ala
Spaţiului Economic European pot desfăşura activităţile
prevăzute la alin. (1) şi (3) după notificarea Inspectoratului
General al Poliţiei Române.
(1)Societăţilor
specializate în domeniul sistemelor de alarmare le sunt interzise culegerea de
informaţii, înregistrările audio sau video care excedează
obiectului de activitate pentru care li s-a acordat licenţă, precum
şi instalarea de echipamente disimulate care să le permită
executarea acestor activităţi.
(2)Conducătorii
societăţilor specializate în proiectarea, producerea, instalarea
şi întreţinerea sistemelor de alarmare împotriva efracţiei sunt
obligaţi să asigure respectarea prevederilor legale şi a
regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare, aprobate cu
ocazia acordării licenţei.
(3)Societăţile specializate
în domeniul sistemelor de alarmare se pot asocia cu societăţi sau
firme de profil străine, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 74
Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva
efracţiei sunt societăţi comerciale care au înscris ca obiect de
activitate unul sau mai multe dintre următoarele coduri CAEN: 4321, 7112
sau 8020, au un sediu înregistrat şi autorizat pentru organizarea
administrativă şi coordonarea operativă a personalului angajat
şi au dobândit dreptul de a presta serviciile prevăzute de Lege,
conform licenţei acordate de Inspectoratul General al Poliţiei
Române.
Art. 75
În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin conducător al unei
societăţi specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei
se înţelege administratorul societăţii, preşedintele
consiliului de administraţie sau directorul general ori executiv cu
atribuţii în coordonarea operativă a personalului.
Art. 76
(1) În vederea obţinerii licenţei de funcţionare pentru a
desfăşura activităţi de proiectare, instalare, modificare
sau întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei
şi/sau servicii privind sistemele de securizare, reprezentantul legal al
societăţii depune la inspectoratul de poliţie judeţean
competent sau la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului
Bucureştii, pe bază de opis, următoarele documente:
a) documentele prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a), f) şi g);
b) regulamentul de organizare şi funcţionare, care cuprinde:
organigrama societăţii comerciale, din care să rezulte
organizarea activităţii în domeniul pentru care se cere
licenţierea, mijloacele tehnice din dotare şi procedurile de lucru
specifice activităţii pentru care se solicită licenţierea
sau, atunci când există implementat un sistem de management al
calităţii, procedurile de lucru pentru domeniul în care se
solicită licenţierea;
c) documente privind dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la
art. 20 alin. (10) din Lege de către conducătorul
societăţii.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. c), necesare acordării
avizului prevăzut de art. 20 alin. (9) din Lege, sunt:
a) documentele prevăzute la art. 25 alin. (2) lit. a) şi c);
b) copie certificată de pe certificatul de competenţe pentru
ocupaţia "proiectant sisteme de securitate", "inginer
sisteme de securitate" ori "tehnician sisteme de securitate";
c) declaraţie pe propria răspundere cu privire la cunoaşterea
obligaţiei păstrării confidenţialităţii datelor
şi informaţiilor obţinute în procesul muncii, potrivit art. 32
din Lege.
(3) Unitatea de poliţie competentă acordă avizul personalului
tehnic la solicitarea societăţii angajatoare, dacă se face
dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 36 din Lege.
Art. 77
Prevederile art. 25 alin. (3) şi (4), art. 26 şi 27 se aplică în
mod corespunzător.
Art. 78
(1) Societăţile comerciale licenţiate sau autorizate să
desfăşoare activităţi în domeniul sistemelor electronice de
securitate într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului
Economic European au obligaţia notificării Inspectoratului General al
Poliţiei Române la semnarea contractului cu derulare în totalitate sau în
parte pe teritoriul României, iar începerea execuţiei se face după
obţinerea acordului autorităţii.
(2) În cazul în care societatea comercială prevăzută la alin. (1)
nu deţine licenţa sau autorizaţia prevăzută la alin.
(1), aceasta trebuie să urmeze procedurile de licenţiere
prevăzute de legislaţia din România.
(3) Documentaţia de notificare cuprinde: datele de identificare ale
persoanei juridice şi ale conducătorului societăţii
comerciale prevăzute la alin. (1), autorizaţia sau licenţa
deţinută, autoritatea emitentă care să facă dovada
abilitării.
Art. 79
Licenţierea persoanelor fizice autorizate în baza actelor normative care
stabilesc organizarea şi desfăşurarea unor activităţi
economice de către persoane fizice se realizează în aceleaşi
condiţii precum cele prevăzute pentru societăţile
comerciale.
Art. 80
Societăţile specializate în sisteme de alarmare împotriva
efracţiei pot presta serviciile licenţiate dacă conducătorul
acestora deţine avizele poliţiei şi Serviciului Român de
Informaţii, iar personalul tehnic de specialitate este calificat şi
avizat pentru activităţile respective. Avizul negativ al Serviciului
Român de Informaţii nu se motivează în situaţia în care este
fundamentat pe date şi informaţii ce privesc siguranţa
naţională a României.
Art. 81
Conducătorii societăţilor specializate în sisteme de alarmare au
obligaţia de a consemna în registrul special contractele încheiate, în
termen de 5 zile de la încheierea acestora, în ordine cronologică.
Art. 82
Conducătorul societăţii specializate în sisteme de alarmare are
obligaţia să asigure:
a) respectarea regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat;
b) controlul execuţiei lucrărilor şi respectării proiectelor
de instalare sau a normativelor tehnice aplicabile;
c) primirea şi remedierea cu celeritate a defecţiunilor semnalate.
Art. 83
În vederea evidenţierii lucrărilor executate, conducătorul
societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia
să înfiinţeze şi să asigure documentele specifice
prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 84
Semestrial, până la data de 15 iunie, respectiv 15 decembrie, conducerea
societăţii specializate în sisteme de alarmare are obligaţia
să informeze, în scris, inspectoratul de poliţie judeţean pe
raza căruia îşi are sediul societatea sau, după caz,
Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti
despre activităţile desfăşurate, conform modelului publicat
pe pagina de web a Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Art. 85
(1) Conducătorii şi personalul tehnic al societăţilor
specializate în domeniul sistemelor de alarmare şi al mijloacelor de
protecţie mecanofizice sunt obligaţi să păstreze
confidenţialitatea informaţiilor referitoare la sistemele instalate
sau avute în întreţinere.
(2) Personalul de conducere şi cel tehnic din cadrul
societăţilor specializate care a încetat raporturile de serviciu nu
are dreptul să intervină în sistemele executate de societate ori
să divulge informaţiile referitoare la sistemele instalate sau avute
în întreţinere.
Art. 86
(1) La solicitarea beneficiarului, după îndeplinirea clauzelor
contractuale, conducerea societăţii instalatoare a sistemului de
alarmare împotriva efracţiei sau care a asigurat mentenanţa acestuia
are obligaţia predării în termen de 15 zile a tuturor codurilor
valabile, a software-ului şi a documentaţiei aferente, pe bază
de proces-verbal.
(2) Unitatea de poliţie competentă verifică corectitudinea
datelor din documentele depuse pentru reînnoire şi întocmeşte un
raport cu propuneri, pe care îl înaintează Inspectoratului General al
Poliţiei Române. Documentaţia de reînnoire se poate transmite în
format electronic.
Art. 87
(1) Reînnoirea licenţelor de funcţionare a societăţilor
specializate în sisteme de alarmare împotriva efracţiei se solicită
cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate.
(2) În vederea reînnoirii licenţei de funcţionare, conducătorul
societăţii specializate în sisteme de alarmare împotriva
efracţiei are obligaţia depunerii, în termenul prevăzut la alin.
(1), la inspectoratul judeţean de poliţie sau, după caz,
Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti pe
raza căruia/căreia îşi are sediul social a următoarelor documente:
a) documentele prevăzute la art. 28 alin. (2), cu excepţia
certificatului de înregistrare a mărcii la Oficiul de Stat pentru
Invenţii şi Mărci;
b) abrogat
c) declaraţie pe propria răspundere cu privire la contractele
executate şi în derulare, încadrarea organigramei şi existenţa
personalului de specialitate, precum şi dotarea tehnico-materială a
societăţii.
Art. 88
Inspectoratul General al Poliţiei Române acordă reînnoirea
licenţei numai dacă:
a) societatea are unul dintre obiectele de activitate prevăzute la art. 74
şi se află în funcţiune;
b) personalul tehnic este avizat şi are competenţe specifice în
domeniul sistemelor de alarmare împotriva efracţiei;
c) societatea funcţionează la sediile declarate şi înregistrate;
d) conducătorul societăţii specializate de pază şi
protecţie este avizat şi îndeplineşte în continuare
condiţiile stabilite la art. 20 alin. (10) din Lege;
e) societatea deţine mijloacele tehnico-materiale în vederea
desfăşurării activităţii pentru care a fost
licenţiată;
f) este respectat termenul de depunere a documentaţiei complete pentru solicitarea
reînnoirii licenţei;
g) se menţine avizul Serviciului Român de Informaţii;
h) conducătorul societăţii a pus la dispoziţia organelor de
poliţie competente documentele, datele şi informaţiile
solicitate de acestea în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Lege
sau de prezentele norme metodologice.
Art. 89
(1) Copia procesului-verbal prin care se constată şi se
sancţionează nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (6) şi
(7), art. 30 şi art. 34 alin. (2) din Lege se înaintează de
către organul din care face parte agentul constatator, în termen de 5
zile, inspectoratului de poliţie judeţean sau, după caz,
Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti în a
cărui/cărei rază teritorială se află sediul social al
societăţii specializate în sisteme de alarmare împotriva
efracţiei.
(2) Prevederile art. 36-40 se aplică în mod corespunzător.
SECŢIUNEA 3: Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de
alarmare
(1)Unităţile de jandarmi,
poliţiştii locali, societăţile specializate de pază
şi protecţie, precum şi cele din domeniul sistemelor de alarmare
împotriva efracţiei pot înfiinţa dispecerate de zonă care
să monitorizeze şi să transmită alarmele de la sistemele
electronice conectate la echipajele de intervenţie.
(2)Înfiinţarea dispeceratelor de
zonă, potrivit alin. (1), se face numai după avizarea regulamentului
de organizare şi funcţionare de către Inspectoratul General al
Poliţiei Române. Fac excepţie unităţile de jandarmi, pentru
dispeceratele proprii.
(3)Plata serviciilor de monitorizare
prin dispecerat a sistemului de alarmare local se face pe baza contractelor
încheiate cu beneficiarii acestora.
(4)Intervenţia echipajelor
mobile în cazul receptării semnalelor de alarmă de la abonaţii
conectaţi se va realiza cu personal calificat din cadrul jandarmeriei, al
poliţiştilor locali ori al societăţilor specializate de
pază şi protecţie.
(5)În situaţiile în care
intervenţia este confirmată şi forţele proprii sunt
depăşite de amploarea evenimentelor, prin dispecerat se
anunţă unitatea de poliţie competentă, în vederea prinderii
infractorilor şi a cercetării locului faptei. În celelalte cazuri,
după prinderea infractorilor, aceştia vor fi predaţi de
îndată unităţilor de poliţie competente teritorial.
(6)Menţionarea în planul de
pază a faptului că obiectivul este asigurat prin conectarea
sistemului de alarmă la un dispecerat de monitorizare şi transmitere
a semnalelor de alarmă este obligatorie.
Art. 90
(1) Societăţile specializate de pază şi protecţie,
precum şi cele din domeniul sistemelor de alarmare împotriva
efracţiei pot înfiinţa dispecerate de zonă pentru prestarea
serviciilor de monitorizare şi intervenţie, cu respectarea
prevederilor art. 36 alin. (2) din Lege.
(2) Unităţile pot organiza dispecerate pentru monitorizarea
unităţilor proprii, cu asigurarea programării sistemelor locale
şi a intervenţiilor prin societăţile specializate în
sisteme de alarmare, respectiv pază şi protecţie, cu respectarea
prevederilor art. 36 alin. (2) din Lege.
(3) Unităţile de jandarmi şi poliţia locală pot
organiza dispecerate de monitorizare la care se conectează numai sistemele
de alarmare din obiectivele asigurate cu pază de structura
respectivă.
(4) Conectarea şi programarea centralelor abonaţilor la staţia
de dispecerizare a structurilor prevăzute la alin. (3), precum şi
inspecţia tehnică periodică a echipamentelor monitorizate se fac
de personalul tehnic al societăţilor specializate în sisteme de
alarmare împotriva efracţiei.
(5) Intervenţia la evenimente se realizează numai prin personal
calificat al societăţilor specializate de pază şi
protecţie, al Jandarmeriei Române sau al poliţiei locale, potrivit
competenţelor.
Art. 91
Prin asigurarea serviciilor de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva
efracţiei se înţelege:
a) realizarea conexiunii sistemului de alarmare aflat în obiectiv cu o
staţie de dispecerizare care asigură recepţionarea semnalelor
furnizate de centrala de alarmă a sistemului local şi interogarea
stării sistemului local;
b) verificarea periodică a conexiunii cu obiectivul;
c) preluarea cu operativitate a semnalelor recepţionate de către
operatorii staţiei de dispecerizare şi verificarea
veridicităţii alarmei prin dirijarea la faţa locului a
echipajelor de intervenţie sau prin verificare tehnică de la
distanţă;
d) sesizarea autorităţilor competente în funcţie de
situaţie, când s-a stabilit că autorii au săvârşit fapte
penale ori contravenţionale;
e) asigurarea mentenanţei periodice a sistemului de alarmă, a
sistemului de transmitere a alarmei şi a centrului de monitorizare;
f) asigurarea intervenţiilor tehnice pentru eliminarea
disfuncţionalităţilor echipamentelor tehnice.
Art. 92
În funcţionare, dispeceratele de monitorizare asigură preluarea
directă şi verificarea semnalelor de la sistemele conectate şi
iau măsurile necesare în vederea alertării echipajelor de
intervenţie astfel încât să fie respectaţi timpii maximali stabiliţi
prin prezentele norme metodologice.
Art. 93
(1) Pentru a dobândi dreptul de a presta servicii de monitorizare şi
intervenţie, operatorii economici trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) să deţină staţia de dispecerizare necesară
recepţionării semnalelor de la sistemele abonaţilor, în
conformitate cu standardele europene sau naţionale în vigoare;
b) să aibă personal angajat şi avizat pentru asigurarea
serviciului permanent al dispeceratului;
c) să dispună de un sediu înregistrat şi autorizat pentru
organizarea administrativă şi coordonarea operativă a
personalului angajat care să corespundă standardelor europene sau
naţionale în vigoare în privinţa organizării şi
funcţionării unui centru de monitorizare şi recepţie a
alarmelor;
d) să deţină echipamentele de comunicaţii şi canal de
date tip voce în conexiune on-line cu echipajele mobile de intervenţie;
e) să deţină autoturismele şi să aibă agenţi
de intervenţie pază şi ordine pentru verificarea alarmelor
şi intervenţia la evenimente sau să aibă contractate aceste
mijloace şi servicii de la o societate licenţiată;
f) să deţină tehnica necesară pentru înregistrarea
convorbirilor operatorului-dispecer cu echipajele, beneficiarul şi
autorităţile, precum şi pentru stocarea acestora pe o
perioadă de 30 de zile;
g) să deţină poliţă de asigurare valabilă pentru
acoperirea riscului privind activitatea de monitorizare şi
intervenţie;
h) să aibă proceduri de lucru asumate prin regulamentul de organizare
şi funcţionare al dispeceratului.
(2) Pentru avizarea regulamentului de organizare şi funcţionare,
solicitantul trebuie să depună la inspectoratul judeţean de
poliţie competent teritorial documentaţia prin care să facă
dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1), iar, cu
ocazia verificărilor efectuate de poliţişti la locul de
funcţionare, să facă dovada existenţei lor.
Art. 94
Societatea care asigură serviciile de monitorizare şi beneficiarul au
obligaţia de a lua măsuri pentru preîntâmpinarea următoarelor
situaţii:
a) sesizarea în mod eronat a autorităţilor pentru intervenţia la
obiectivele monitorizate;
b) nesesizarea efracţiei sau a stării de pericol ori sesizarea
tardivă, din motive imputabile societăţii prestatoare sau
beneficiarului;
c) declanşarea de alarme false repetate datorată neasigurării condiţiilor
de exploatare şi mentenanţă corespunzătoare a sistemelor de
alarmă.
Art. 95
Avizul dat regulamentului de organizare şi funcţionare al
dispeceratului se retrage când nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au
stat la baza acordării acestuia.
Art. 96
Prestatorii serviciilor de monitorizare şi operatorii economici care au
organizat dispecerat de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva
efracţiei au obligaţia transmiterii semestrial, până la data de
15 iunie, respectiv 15 decembrie, a unor informări cu privire la
activităţile desfăşurate către unitatea de
poliţie competentă teritorial, conform modelului difuzat de
poliţie.
Art. 97
Prestatorii serviciilor de monitorizare şi operatorii economici au
obligaţia de a asigura intervenţia fără a depăşi
15 minute în localităţi urbane, respectiv 30 de minute în
localităţi rurale, şi de a lua, până la intervenţia
organelor judiciare, primele măsuri necesare conservării urmelor
infracţiunii şi a mijloacelor materiale de probă.
Art. 98
(1) Dispozitivul echipelor de intervenţie se dimensionează în
funcţie de numărul de abonaţi, repartizarea şi dispersia
acestora, pentru asigurarea timpilor stabiliţi.
(2) Repartizarea echipajelor mobile de intervenţie pe abonaţi şi
zone se face prin anexe la regulamentul de organizare şi funcţionare
al dispeceratului de monitorizare a sistemelor de alarmare împotriva
efracţiei.
Art. 99
(1) Cu ocazia controalelor efectuate de poliţie pentru verificarea modului
de respectare a prevederilor legale privind măsurile de asigurare a
securităţii unităţilor, personalul abilitat pentru
efectuarea controlului încheie un proces-verbal de constatare, în care se
înscriu măsurile şi termenele de remediere a deficienţelor.
(2) La stabilirea termenelor de remediere a deficienţelor constatate cu
ocazia unui control, organele de poliţie au în vedere volumul şi
natura măsurilor care trebuie întreprinse pentru intrarea în legalitate a
unităţii respective; durata stabilită pentru remedierea
deficienţelor este, de regulă, de maximum 60 de zile, iar pentru
motive întemeiate, durata pentru remedierea deficienţelor poate fi
prelungită, la cerere, cu o perioadă de maximum 120 de zile.
(3) Abrogat
(4) Conducătorii unităţilor răspund de soluţionarea în
termen a măsurilor stabilite în procesul-verbal prevăzut la alin.
(1).
Art. 991
Inspectoratul General al Poliţiei Române publică pe pagina web a
instituţiei modele ale documentelor utilizate în activitatea de pază
a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, care
nu sunt stabilite prin prezenta hotărâre.
CAPITOLUL V: Selecţia, atestarea, angajarea,
pregătirea şi dotarea personalului de pază şi gardă de
corp
SECŢIUNEA 1: Selecţia şi angajarea personalului de
pază şi gardă de corp
Răspunderea pentru
selecţia, angajarea, nivelul pregătirii, echiparea şi dotarea
personalului de pază şi gardă de corp revine angajatorului.
Personalul cu atribuţii de
pază se compune din: agenţi de pază, portari, controlori de
acces, supraveghetori, însoţitori de valori sau alte persoane stabilite de
conducerea unităţii ori desemnate să asigure instruirea,
controlul şi coordonarea activităţii de pază.
Persoana care urmează să
îndeplinească atribuţii de pază sau protecţie trebuie
să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a)să fie cetăţean
român sau cetăţean al unuia dintre statele membre ale Uniunii
Europene ori ale Spaţiului Economic European şi să aibă
vârsta de cel puţin 18 ani;
b)să fie apt medical pentru
exercitarea funcţiei;
c)să nu aibă antecedente
penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;
d)să fie atestat profesional,
potrivit prevederilor prezentei legi.
(1)Angajarea personalului cu
atribuţii de pază sau gardă de corp se face pe baza atestatului
eliberat în condiţiile prevăzute la art. 38 şi a certificatului
de cazier judiciar.
(2)Conducătorii
unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), care deţin
secrete de stat sau care desfăşoară activităţi de
interes strategic, sunt obligaţi să solicite şi avizul
Serviciului Român de Informaţii, pentru personalul angajat în vederea
executării serviciului de pază.
(3)Conducătorii
unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1) pot angaja pe
durată determinată persoanele care îndeplinesc condiţiile
prevăzute la art. 36 lit. a)-c), dar nu mai mult de 3 luni şi doar la
prima angajare, cu scopul de a asigura perioada necesară pentru
finalizarea procedurilor de angajare şi de obţinere a atestatului
profesional.
Art. 41
(1) Conducătorii unităţilor şi conducătorii societăţilor
specializate de pază şi protecţie au obligaţia
încadrării personalului cu atribuţii de pază sau gardă de
corp doar din rândul persoanelor care îndeplinesc condiţiile privind
pregătirea profesională şi atestarea, prevăzute la art. 41
alin. (1) din Lege, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 40
alin. (3) din Lege.
(2) În vederea angajării în condiţiile prevăzute la art. 40
alin. (3) din Lege, persoanele care îndeplinesc condiţiile legale dau o
declaraţie pe propria răspundere cu privire la faptul că nu au
mai fost angajate ca personal de pază sau gardă de corp.
(3) Pentru obţinerea avizului Serviciului Român de Informaţii,
unităţile prevăzute la art. 40 alin. (2) din Lege
înaintează acestei instituţii adresa de solicitare a avizului
însoţită de copia certificată a documentelor de identitate
pentru fiecare persoană angajată în vederea executării
serviciului de pază. Neacordarea avizului de către Serviciul Român de
Informaţii nu se motivează în situaţia în care este
fundamentată pe date şi informaţii ce privesc siguranţa
naţională a României.
Art. 42
Verificarea cunoaşterii limbii române de către cetăţenii
statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European
se face de către angajator pe baza unui interviu şi a unei probe
scrise.
Art. 43
Certificatul de competenţe profesionale prevăzut la art. 38 alin. (5)
din Lege se obţine la cerere şi este eliberat de centrele de evaluare
a competenţelor profesionale autorizate conform legii.
Art. 44
(1) Ocupaţia de bază în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor,
valorilor şi gardă de corp este "agent de securitate"
şi se dobândeşte prin absolvirea cursului de calificare de bază
"agent de securitate" şi promovarea examenului în acest sens.
(2) Criteriile şi procedura privind desemnarea poliţiştilor în
comisiile de examinare constituite potrivit art. 39 din Lege se stabilesc prin
dispoziţie a inspectorului general al Inspectoratului General al
Poliţiei Române. Participarea poliţiştilor în comisiile de
examinare constituie o atribuţie de serviciu şi nu se
remunerează suplimentar salarizării acestora, potrivit legii.
(3) Tematica programelor de formare profesională de bază şi
perfecţionare este prevăzută în anexa nr. 5.
(4) Pentru a îmbunătăţi cunoştinţele acumulate
anterior, angajatorii sunt obligaţi să asigure pregătirea
continuă a personalului de execuţie până la şeful de
tură inclusiv, în limita a cel puţin 20 de ore anual, prin furnizori
de formare profesională autorizaţi, în baza programei de pregătire
stabilite anual de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi
postate pe pagina web a acestei instituţii. Răspunderea pentru
desfăşurarea pregătirii continue revine conducătorului
societăţii sau, după caz, responsabilului cu pregătirea din
cadrul societăţii.
(5) Personalul de pază care a absolvit până la data intrării în
vigoare a prezentelor norme metodologice cursul de calificare pentru
ocupaţia de agent pază şi ordine - cod nomenclator 5169.1.1 este
asimilat absolvenţilor cursului de calificare profesională de bază.
Art. 45
Pentru ocupaţiile agent control acces, agent de securitate incinte, agent
gardă de corp, agent de intervenţie pază şi ordine şi
agent transport valori se organizează cursuri de specializare, la care pot
participa doar absolvenţii cursului de calificare de bază.
Art. 46
(1) Copia procesului-verbal prin care se constată contravenţia
prevăzută la art. 60 lit. e) din Lege, pentru încălcarea de
către personalul de pază ori gardă de corp a obligaţiilor
şi atribuţiilor prevăzute la art. 48-50 din Lege, se
înaintează de către organul din care face parte agentul constatator,
în termen de 5 zile, inspectoratului de poliţie judeţean sau,
după caz, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului
Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială îşi
are domiciliul sau reşedinţa persoana sancţionată.
(2) Unităţile de poliţie prevăzute la alin. (1) ţin
evidenţa proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi
de aplicare a sancţiunilor devenite titlu executoriu şi a
hotărârilor judecătoreşti prin care au fost soluţionate
plângerile contravenţionale, în vederea aplicării măsurilor care
impun retragerea atestatului personalului de pază sau gardă de corp,
şi au obligaţia de a se sesiza din oficiu cu privire la îndeplinirea
condiţiilor de retragere a atestatului prevăzute de lege.
(3) Retragerea atestatului personalului de pază sau gardă de corp se
dispune de către conducerea inspectoratului de poliţie judeţean
sau, după caz, a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului
Bucureşti în a cărui/cărei rază teritorială îşi
are domiciliul sau reşedinţa persoana sancţionată,
după caz, pe baza:
a) actului prin care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru o
infracţiune în legătură cu serviciul sau o infracţiune cu
intenţie;
b) procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a
sancţiunii contravenţionale neatacat cu plângere în termenul legal
sau, după caz, a hotărârii judecătoreşti irevocabile prin
care s-a soluţionat plângerea împotriva procesului-verbal;
c) documentelor ce atestă pierderea aptitudinilor fizice sau de declarare
a iresponsabilităţii.
(4) Măsura retragerii atestatului se înscrie în baza de date
informatizată şi este comunicată în termen de 10 zile
unităţii angajatoare, persoanei în cauză şi emitentului
atestatului.
Art. 47
Certificatul de absolvire pentru ocupaţia "manager de
securitate" se eliberează de către furnizorii de formare
profesională autorizaţi potrivit legii, după absolvirea
cursurilor de specializare organizate pe baza unei tematici-cadru stabilite de
Inspectoratul General al Poliţiei Române şi aprobate de Autoritatea
Naţională pentru Calificări.
Art. 48
În situaţia pierderii, distrugerii sau furtului atestatului, organele de
poliţie eliberează, la cerere, un duplicat al acestuia.
Art. 49
Modelul atestatului profesional este prevăzut în anexa nr. 6A.
Art. 1
Planurile tematice pentru ocupaţia de bază "agent de
securitate" vor cuprinde următoarele unităţi de
competenţă:
A) Unităţi de competenţă generale:
1. aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă;
2. aplicarea normelor de protecţia mediului;
3. menţinerea unor relaţii de muncă eficace;
B) Unităţi de competenţă specifice:
1. gestionarea resurselor materiale din dotarea postului;
2. completarea documentelor specifice serviciului de securitate;
3. asigurarea ordinii de securitate în obiectiv;
4. rezolvarea incidentelor de securitate;
5. asigurarea informării operative privind ordinea de securitate în
obiectiv;
6. controlul accesului în obiectiv;
7. asigurarea securităţii incintelor:
8. desfăşurarea intervenţiei la alarmă.
Art. 2
Pentru ocupaţiile "agent control acces", "agent de
securitate incinte", "agent gardă de corp", "agent de
intervenţie pază şi ordine" şi "agent transport
valori", planurile tematice se vor elabora cu respectarea standardelor
ocupaţionale specifice şi a tem aticii-cadru stabilite de
Inspectoratul General al Poliţiei Române şi aprobate de Autoritatea
Naţională pentru Calificări.
ROMÂNIA MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI
ŞI INTERNELOR INSPECTORATUL GENERAL AL
POLIŢIEI ROMÂNE INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL
JUDEŢULUI ............... (D.G.P.M.B.) Semnătura titularului ........................ |
ROMÂNIA MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI
ŞI INTERNELOR INSPECTORATUL GENERAL AL
POLIŢIEI ROMÂNE INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL
JUDEŢULUI ............... (D.G.P.M.B.) ATESTAT L.S. Semnătura titularului ........................ |
SECŢIUNEA 2: Atestarea şi pregătirea personalului de
pază şi gardă de corp
(1)Atestarea personalului pentru
executarea activităţilor de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor
şi de gardă de corp se face de către Direcţia Generală
de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau, după caz, de
inspectoratul de poliţie judeţean în raza căruia persoana
îşi are domiciliul sau reşedinţa, după absolvirea
cursurilor de calificare profesională de bază şi promovarea
examenului, pe baza documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la art. 36 lit. a)-c).
(2)Atestatul eliberat potrivit alin.
(1) acordă dreptul persoanei deţinătoare de a practica
ocupaţia de bază în domeniul reglementat de prezenta lege.
(3)Ocupaţiile care fac obiectul
activităţilor de pază, tipul de formare profesională
necesar pentru practicarea acestor ocupaţii şi modelul atestatului se
stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
(4)Pentru cetăţenii
statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European,
atestatul se poate elibera pe baza documentelor doveditoare, eliberate de
autorităţile competente din statul de origine sau de
provenienţă, persoanelor care cunosc limba română, scris şi
vorbit.
(5)Sunt exceptate de la
obligaţia obţinerii certificatului de absolvire a cursului de
calificare profesională persoanele care deţin un certificat de
competenţe profesionale, dobândit potrivit legii, şi care fac dovada
că au avut calitatea de poliţist sau cadru militar ori au avut,
pentru o perioadă de cel puţin un an, calitatea de soldat sau gradat
voluntar.
(1)Formarea profesională a
personalului pentru executarea activităţilor de pază a
obiectivelor, bunurilor, valorilor şi de gardă de corp se
realizează prin furnizori de formare profesională din sectorul public
sau privat, autorizaţi în condiţiile legii.
(2)Furnizorul de formare
profesională are obligaţia de a aproba înscrierea la cursurile de
calificare profesională doar a persoanelor care fac dovada îndeplinirii
condiţiilor prevăzute la art. 36 lit. a)-c).
(3)Examenul de absolvire a cursurilor
de calificare profesională se susţine în faţa unei comisii
constituite potrivit dispoziţiilor art. 42 alin. (2) din Ordonanţa
Guvernului nr. 129/2000
privind formarea profesională a adulţilor, republicată. Din
comisie trebuie să facă parte şi un reprezentant al
Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau,
după caz, al inspectoratului de poliţie judeţean în raza căruia
furnizorul de formare profesională îşi are sediul.
(4)Tematica programelor de formare
profesională se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.
SECŢIUNEA 3: Dotarea personalului de pază
Angajatorii sunt obligaţi
să doteze personalul de pază şi gardă de corp cu
uniformă, însemne distinctive şi, după caz, echipament de
protecţie, pe care acesta le poartă numai în timpul executării
serviciului.
Personalul de pază sau
gardă de corp are obligaţia de a purta în timpul serviciului un
ecuson de identificare cu numele şi prenumele, precum şi cu denumirea
unităţii la care este angajat.
(1)Uniforma şi însemnele se
stabilesc de către angajator. Aceasta va fi inscripţionată numai
cu denumirea şi sigla societăţii angajatoare.
(2)Este interzis
societăţilor private de pază să adopte însemne, uniforme,
accesorii sau denumiri similare ori asemănătoare cu cele ale
autorităţilor publice Societăţilor private de pază li
se interzice şi folosirea de cagule, măşti pentru protecţia
feţei şi cătuşe metalice.
(1)În raport cu importanţa
şi natura obiectivelor, bunurilor şi valorilor păzite, cu avizul
poliţiei sau al jandarmeriei, după caz, personalul de pază sau
gardă de corp poate fi dotat cu arme de foc, bastoane de cauciuc sau
tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene de capacitate mică şi alte
mijloace de apărare, autorizate prin lege.
(2)Dotarea cu arme de foc a
personalului de pază sau gardă de corp se face numai după
avizarea, după caz, de către poliţie sau jandarmerie a planului
de pază/protecţie a obiectivului/persoanei ori a transportului de
bunuri şi valori speciale sau a produselor cu caracter special.
(1)Armamentul şi muniţia se
asigură prin închiriere, contra cost, de către unitatea de
poliţie sau jandarmi competentă teritorial.
(2)Cel puţin semestrial, sub
supravegherea unităţilor de poliţie sau jandarmi competente
teritorial, se vor organiza trageri de antrenament cu personalul de pază
şi gardă de corp dotat cu arme de foc.
(3)Contravaloarea muniţiei
consumate se suportă de angajator.
Art. 50
(1) Angajatorii au obligaţia dotării personalului de pază
şi gardă de corp cu ecusoane de identificare, potrivit art. 43 din
Lege.
(2) Cu excepţia situaţiei în care personalul de pază şi
gardă de corp nu deţine atestat profesional, fiind angajat în
condiţiile art. 41 alin. (2), în ecusonul de identificare se
menţionează seria şi numărul atestatului profesional.
(3) Ecusonul se poartă în partea superioară a uniformei, la vedere,
asigurând vizibilitatea datelor de identificare şi fotografia titularului.
(4) Modelul ecusonului de identificare este prevăzut în anexa nr. 6B.
Art. 51
Mijloacele din dotare pot fi folosite, în condiţiile legii, în caz de
legitimă apărare sau stare de necesitate, precum şi pentru
apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
persoanelor, a avutului public şi privat şi oprirea acţiunilor
violente ale elementelor turbulente.
Art. 52
(1) Personalul de pază şi gardă de corp, în exercitarea
atribuţiilor de serviciu, poate fi dotat cu arme de foc, în
condiţiile legii, bastoane din cauciuc sau tip tomfe, spray
iritant-lacrimogen, dispozitive cu electroşocuri omologate şi
certificate de instituţii abilitate, precum şi mijloace de
comunicaţii.
(2) Pentru asigurarea pazei şi securităţii obiectivelor
păzite, personalul de pază poate fi dotat cu animale de serviciu,
respectiv cai şi câini, special dresaţi şi antrenaţi,
conform prevederilor planului de pază şi/sau regulamentului de
organizare şi funcţionare al societăţii specializate de
pază şi protecţie.
(3) Este interzisă dotarea personalului de pază sau gardă de
corp ori folosirea de către acesta a cagulelor, măştilor pentru
acoperirea feţei sau a cătuşelor metalice.
(4) Sunt interzise montarea sau folosirea de mijloace de semnalizare
luminoasă ori acustică, precum şi inscripţionarea, contrar
prevederilor legale, a autovehiculelor utilizate de personalul
societăţilor specializate de pază şi protecţie.
Art. 53
(1) Bastoanele din cauciuc sau tip tomfe pot fi folosite atunci când procedeele
de luptă corp la corp nu au dat rezultatele scontate ori mijloacele de
atac ale agresorilor nu pot fi anihilate în alt mod.
(2) Sunt interzise dotarea personalului de pază şi gardă de
corp, precum şi folosirea de către acesta a bastoanelor
confecţionate din alte materiale decât cauciucul.
Art. 54
Pentru împiedicarea şi oprirea acţiunii persoanelor agresive care
atacă personalul de pază şi gardă de corp sau alte persoane
pot fi folosite spray-urile lacrimogene de mică capacitate, de maximum 100
ml.
DENUMIREA
SOCIETĂŢII ECUSON Nr. .......... DIRECTOR NUMELE ÎN CLAR SEMNĂTURA ŞI ŞTAMPILA |
CAPITOLUL VI: Atribuţiile personalului de pază şi
gardă de corp
SECŢIUNEA 1: Atribuţiile personalului de pază
Personalul de pază este
obligat să cunoască şi să respecte îndatoririle ce-i revin,
fiind direct răspunzător pentru paza şi integritatea obiectivelor,
bunurilor şi valorilor încredinţate.
În timpul serviciului, personalul
de pază este obligat:
a)să cunoască locurile
şi punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni
producerea oricăror fapte de natură să aducă prejudicii
unităţilor păzite;
b)să păzească
obiectivul, bunurile şi valorile nominalizate în planul de pază
şi să asigure integritatea acestora;
c)să permită accesul în
obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale şi cu
dispoziţiile interne;
d)să oprească şi
să legitimeze persoanele despre care există date sau indicii că
au săvârşit infracţiuni ori alte fapte ilicite în obiectivul
păzit, pe cele care încalcă normele interne stabilite prin regulamentele
proprii, iar în cazul infracţiunilor flagrante, să prindă
şi să prezinte poliţiei pe făptuitor, să oprească
şi să predea poliţiei bunurile ori valorile care fac obiectul
infracţiunii sau al altor fapte ilicite, luând măsuri pentru conservarea
ori paza lor, întocmind totodată un proces-verbal pentru luarea acestor
măsuri. Procesul-verbal astfel întocmit constituie act de sesizare a
organelor de urmărire penală;
e)să încunoştinţeze
de îndată şeful său ierarhic şi conducerea
unităţii beneficiare despre producerea oricărui eveniment în
timpul executării serviciului şi despre măsurile luate;
f)în caz de avarii produse la
instalaţii, conducte sau rezervoare de apă, combustibili ori de
substanţe chimice, la reţelele electrice sau telefonice şi în
orice alte împrejurări care sunt de natură să producă pagube,
să aducă de îndată la cunoştinţă celor în drept
asemenea evenimente şi să ia primele măsuri pentru limitarea
consecinţelor evenimentului;
g)în caz de incendii, să ia
imediat măsuri de stingere şi de salvare a persoanelor, a bunurilor
şi a valorilor, să sesizeze pompierii şi să anunţe
conducerea unităţii şi poliţia;
h)să ia primele măsuri
pentru salvarea persoanelor şi de evacuare a bunurilor şi a valorilor
în caz de dezastre;
i)să sesizeze poliţia în
legătură cu orice faptă de natură a prejudicia patrimoniul
unităţii şi să-şi dea concursul ori de câte ori este
solicitat de către organele de urmărire penală sau de organele
de poliţie;
j)să păstreze secretul de
stat şi cel de serviciu, dacă, prin natura atribuţiilor, are
acces la asemenea date şi informaţii;
k)să poarte numai în timpul
serviciului mijloacele de apărare, de protecţie şi armamentul cu
care este dotat şi să facă uz de armă numai în cazurile
şi în condiţiile prevăzute de lege;
l)să poarte uniforma şi
însemnele distinctive numai în timpul serviciului, cu excepţia locurilor
de muncă unde se impune o altă ţinută;
m)să nu se prezinte la serviciu
sub influenţa băuturilor alcoolice şi nici să nu consume
astfel de băuturi în timpul serviciului;
n)să nu absenteze
fără motive temeinice şi fără să anunţe în
prealabil conducerea unităţii despre aceasta;
o)să execute întocmai
dispoziţiile şefilor ierarhici, cu excepţia celor vădit
nelegale, şi să fie respectuos în raporturile de serviciu;
p)să execute, în raport de
specificul obiectivului, bunurile sau valorile păzite, precum şi
orice alte sarcini care i-au fost încredinţate, potrivit planului de
pază;
q)să respecte consemnul general
şi particular al postului.
Şeful formaţiei de
pază, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 46, are
şi următoarele atribuţii:
a)să organizeze, să
conducă şi să controleze activitatea de pază, precum
şi modul de executare a serviciului de către personalul din
subordine;
b)să informeze de îndată
conducerea unităţii şi poliţia despre evenimentele produse
pe timpul activităţii de pază şi să ţină
evidenţa acestora;
c)să propună conducerii
unităţii măsuri pentru perfecţionarea activităţii
de pază;
d)să ţină
evidenţa armamentului şi a muniţiei din dotarea personalului de
pază, să asigure păstrarea, întreţinerea, depozitarea
şi folosirea acestora, potrivit legii;
e)să execute programul de
pregătire profesională specifică a personalului de pază din
subordine.
SECŢIUNEA 2: Atribuţiile gărzii de corp
(1)În timpul serviciului, personalul care execută
garda de corp are, pe lângă obligaţiile prevăzute la art. 46
lit. d) şi j)-o), şi următoarele obligaţii specifice:
a)să apere persoana căreia
îl asigură garda de corp împotriva unor atacuri care pun în pericol
viaţa, integritatea corporală, sănătatea sau bunurile
acesteia;
b)să ia primele măsuri
pentru salvarea persoanei beneficiare de gardă de corp, când aceasta a
fost rănită;
c)să nu execute, la cererea
beneficiarului de gardă de corp, activităţi care
depăşesc limita atribuţiilor sale legale;
d)să anunţe unitatea de
poliţie de îndată ce intră în posesia unor date sau
informaţii despre iminenta pregătire sau săvârşire a unor
infracţiuni;
e)să oprească şi
să imobilizeze, în funcţie de posibilităţi, persoanele care
au săvârşit fapte de natură a pune în pericol viaţa,
integritatea corporală, sănătatea sau bunurile persoanei
căreia îi asigură protecţia şi să sesizeze de
îndată cea mai apropiată unitate de poliţie;
f)să participe, la cererea
autorităţilor statului, la îndeplinirea misiunilor ce revin acestora
pentru prinderea infractorilor, fără a încălca obligaţiile
faţă de persoana pe care o are în pază;
g)să coopereze cu
autorităţile statului care au atribuţii în domeniul
apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
(2)Personalului prevăzut la
alin. (1) îi este interzis portul armamentului în sediile instituţiilor
publice.
Modul de acţiune al
personalului care execută serviciul de gardă de corp se
stabileşte prin planul de protecţie întocmit de societatea
specializată de pază, avizat de unitatea de poliţie
competentă teritorial.
CAPITOLUL VII: Obligaţiile conducătorilor de
unităţi
Conducătorii
unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1), în care
funcţionează sisteme de pază, au următoarele
obligaţii:
a)răspund de organizarea
şi funcţionarea pazei unităţilor, bunurilor şi
valorilor pe care le deţin, cu orice titlu;
b)analizează temeinic nevoile
stricte de pază şi stabilesc efectivele necesare, în raport cu
natura, importanţa, mărimea şi vulnerabilitatea
unităţilor respective, cu specificul producţiei şi cu locul
de dispunere a acestora; în obiectivele în care paza se execută cu
efective de jandarmi, analiza şi stabilirea măsurilor se
realizează împreună cu comandantul unităţii de jandarmi care
a aprobat planul de pază;
c)asigură, pentru executarea
serviciului de pază, selecţionarea persoanelor cu profil moral
corespunzător, cu aptitudini fizice şi profesionale necesare acestei
activităţi;
d)iau măsuri de instruire
specifică a personalului de pază şi controlează modul în
care acesta îşi execută atribuţiile de serviciu;
e)asigură executarea
amenajărilor şi a instalaţiilor necesare
desfăşurării serviciului de pază, precum şi
introducerea, întreţinerea şi menţinerea în stare de
funcţionare a sistemelor tehnice de legătură, de pază
şi de alarmă împotriva efracţiei;
f)asigură echiparea
personalului de pază cu uniformă şi însemne distinctive, în
condiţiile legii;
g)asigură corp de gardă
sau încăpere de serviciu pentru efectivele de jandarmi, poliţişti
locali ori cele ale societăţilor specializate destinate serviciului
de pază şi fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de
funcţionare a acestuia;
h)încheie contracte de prestări
de servicii în domeniul pazei, gărzii de corp, pentru instalarea
sistemelor de alarmă împotriva efracţiei, numai cu
societăţile sau persoanele ori prin poliţia locală
cărora li s-a acordat licenţa, după caz, de către
Inspectoratul General al Poliţiei Române;
i)asigură spaţiile şi
amenajările necesare păstrării în deplină
siguranţă a armamentului şi a muniţiei destinate
serviciului de pază;
j)stabilesc reguli privind accesul
şi circulaţia în interiorul obiectivului păzit;
k)stabilesc
responsabilităţi pentru şefii compartimentelor de muncă, în
ceea ce priveşte paza şi siguranţa utilajelor şi
instalaţiilor.
Îndeplinirea obligaţiilor
prevăzute la art. 50 se realizează, după caz, cu sprijinul de
specialitate al unităţilor de poliţie sau jandarmi competente
teritorial.
CAPITOLUL VIII: Obligaţiile Ministerului Afacerilor Interne
Ministerul Afacerilor Interne
asigură, prin structurile de specialitate, coordonarea, îndrumarea şi
controlul activităţilor de pază şi protecţie pe teritoriul
României.
În scopul asigurării pazei
şi a siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor,
Poliţiei Române îi revin următoarele atribuţii principale:
a)avizează planurile de
pază ale unităţilor la care paza nu este asigurată cu
efective de jandarmi şi stabileşte, după caz, necesitatea
dotării personalului implicat cu armament şi muniţie
aferentă, în condiţiile existenţei documentelor care atestă
dreptul de proprietate sau, după caz, dreptul de folosinţă
asupra obiectivului;
b)acordă sprijin de
specialitate în organizarea pazei la aceste unităţi în
pregătirea personalului de pază şi urmăreşte
executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul de pază;
c)eliberează licenţe de
funcţionare societăţilor specializate de pază şi emite
avizul pentru conducătorii acestora, în condiţiile legii;
d)eliberează atestate pentru
încadrarea personalului de pază sau retrage atestatul acordat, când nu mai
sunt îndeplinite condiţiile legale care au stat la baza eliberării
acestuia;
e)avizează, după caz,
planurile tematice de pregătire a personalului de pază şi
gardă de corp;
f)avizează proiectele
sistemelor tehnice de alarmare contra efracţiei, propuse a se instala în
unităţile prevăzute la art. 2 alin. (1);
g)îndrumă şi
supraveghează, după caz, executarea şedinţelor de tragere
cu armamentul din dotare al personalului de pază şi gardă de
corp;
h)acordă asistenţă în
organizarea activităţii de pază şi gardă de corp
şi asigură, în mod gratuit, armamentul necesar în vederea
dotării personalului instituţiilor publice autorizate prin lege de
înfiinţare, organizare şi funcţionare să deţină
şi să folosească arme de foc şi muniţii, cu
excepţia celor din sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională;
i)asigură, prin închiriere,
contra cost, în limita disponibilului, armamentul necesar dotării
personalului de pază pentru celelalte unităţi;
j)controlează modul în care se
respectă dispoziţiile legale cu privire la paza obiectivelor, a
bunurilor şi a valorilor, precum şi a celor privind garda de corp
şi stabileşte măsurile ce urmează să fie luate;
k)avizează regulamentele de
organizare şi funcţionare a dispeceratelor de zonă care
monitorizează sisteme de alarmă;
l)eliberează licenţe de
funcţionare societăţilor specializate în activităţi de
proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de
alarmă împotriva efracţiei sau a componentelor acestora şi de
monitorizare a alarmelor în obiective sau retrage licenţa acestora, în
condiţiile legii;
m)avizează conducătorii
şi personalul tehnic al societăţilor specializate sau retrage
acest aviz când nu mai sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege;
n)avizează personalul de
pază şi gardă de corp pentru portarmă;
o)controlează şi
îndrumă activitatea societăţilor specializate;
p)ţine evidenţa
licenţelor, atestatelor şi a avizelor acordate, precum şi a
celor retrase şi furnizează, la cererea beneficiarilor serviciilor de
pază şi protecţie, date în acest sens.
În scopul asigurării pazei
şi siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor, Jandarmeriei
Române îi revin următoarele atribuţii principale:
a)asigură paza cu efective de
jandarmi a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, precum şi a
transportului produselor cu caracter special, stabilite prin hotărâre a
Guvernului sau, după caz, prin ordin al ministrului afacerilor interne, în
condiţiile prezentei legi;
b)avizează planurile de
pază la unităţile la care paza este asigurată cu efective
de jandarmi şi stabileşte, după caz, necesitatea dotării
personalului implicat cu armament şi muniţie aferentă;
c)acordă sprijin de
specialitate în organizarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor în
pregătirea personalului de pază, asigură în mod gratuit
armamentul necesar în vederea dotării personalului de pază şi
urmăreşte executarea întocmai a măsurilor stabilite prin planul
de pază a instituţiilor publice autorizate;
d)asigură, prin închiriere,
contra cost, în limita disponibilului, armamentul necesar dotării
personalului de pază pentru celelalte unităţi;
e)organizează cursuri de
calificare, în condiţiile legii;
f)îndrumă şi
supraveghează, după caz, executarea şedinţelor de tragere
cu armamentul din dotare al personalului de pază numai pentru
unităţile unde funcţionează pază mixtă cu
jandarmi.
CAPITOLUL IX: Răspunderi şi sancţiuni
Nerespectarea dispoziţiilor
prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă,
materială, disciplinară, contravenţională sau penală.
Desfăşurarea în scop
comercial de activităţi de pază sau protecţie, de
proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de
alarmă împotriva efracţiei sau a componentelor acestora
fără atestat ori fără licenţa de funcţionare
prevăzută de lege constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Implicarea conducătorilor
unităţilor cu pază proprie sau a personalului
societăţilor specializate de pază şi protecţie în
desfăşurarea de acţiuni de forţă, executări
silite, recuperări de debite, conflicte de muncă ori de opunere la
desfăşurarea acţiunilor de restabilire a ordinii de drept de
către autorităţile publice competente, precum şi
nerespectarea dispoziţiilor art. 20 se pedepsesc cu închisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o
infracţiune mai gravă.
Constituie contravenţii la
prezenta lege următoarele fapte:
a)neluarea măsurilor de
organizare şi funcţionare a pazei, prevăzute la art. 3 alin. (1)
şi (3), art. 5 alin. (1), art. 17 şi la art. 18 alin. (2) şi
(3);
b)neluarea măsurilor
prevăzute la art. 24 şi la art. 26 alin. (1)-(3);
c)neîntocmirea planului de
pază, conform art. 5 alin. (3), sau a celui de transport de bunuri ori
valori, conform art. 25 alin. (1), şi neîndeplinirea sarcinilor
prevăzute în acestea ori a măsurilor stabilite de unitatea de
jandarmi;
d)încadrarea sau menţinerea în
funcţie a personalului de pază de orice fel, cu încălcarea
dispoziţiilor art. 19 alin. (10), art. 21 alin. (1) şi (4) şi
ale art. 36;
e)încălcarea de către
personalul de pază ori gardă de corp a obligaţiilor
prevăzute la art. 46-49;
f)neîndeplinirea de către
conducătorii unităţilor a obligaţiilor prevăzute la
art. 50;
g)nerespectarea prevederilor art.
23, art. 31 alin. (2), art. 37, art. 39 alin. (2) şi art. 40;
h)instalarea de sisteme tehnice de
alarmă împotriva efracţiei sau de componente ale acestora, cu
încălcarea prevederilor art. 27 alin. (6) şi (7), precum şi
nerespectarea prevederilor art. 28;
i)refuzul de a asigura accesul
reprezentanţilor autorităţilor publice aflaţi în
exerciţiul funcţiunii, al personalului poliţiei sau al
jandarmeriei, special desemnat pentru exercitarea atribuţiilor legale de
control, pentru luarea măsurilor de prevenire în obiectivele păzite
sau asistate prin mijloace tehnice antiefracţie şi în organizarea
activităţii de gardă de corp;
j)depăşirea limitelor
obiectului de activitate al societăţii specializate sau al
poliţiştilor locali;
k)refuzul de a furniza datele,
informaţiile sau documentele solicitate de către reprezentanţii
autorităţilor publice competente, potrivit legii, aflaţi în
exerciţiul funcţiunii;
l)executarea, în fapt, a
atribuţiilor de organizare şi funcţionare a
activităţii societăţilor specializate de către
persoane care au suferit condamnări pentru infracţiuni
săvârşite cu intenţie;
m)nerespectarea condiţiilor
care au stat la baza eliberării licenţei de funcţionare.
(1)Contravenţiile prevăzute la art. 58 se
sancţionează după cum urmează:
a)cu amendă de la 5.000 lei la
10.000 lei, contravenţiile prevăzute la lit. g)-m);
b)cu amendă de la 2.000 lei la
5.000 lei, contravenţiile prevăzute la lit. a)-d) şi f);
c)cu amendă de la 100 lei la
300 lei, contravenţia prevăzută la lit. e).
(2)Sancţiunea amenzii poate fi
aplicată şi persoanei juridice.
(1)Licenţa de funcţionare se anulează
în următoarele cazuri:
a)la săvârşirea uneia
dintre contravenţiile prevăzute la art. 58 lit. i)-k), dacă
făptuitorul are calitatea de conducător al societăţii care
are ca obiect de activitate paza şi/sau protecţia, precum şi a
contravenţiilor prevăzute la art. 58 lit. l) şi m);
b)la repetarea, în interval de un
an, a faptelor care atrag măsura suspendării;
c)la săvârşirea uneia
dintre infracţiunile prevăzute la art. 57;
d)la săvârşirea de
către conducătorii societăţilor specializate de pază
şi protecţie, ai celor licenţiate în domeniul sistemelor de
alarmare împotriva efracţiei ori al componentelor acestora sau al celor de
monitorizare a sistemelor de alarmare a unor infracţiuni în
legătură cu activitatea acestor societăţi.
(2)Anularea licenţei de
funcţionare se dispune de către inspectoratul General al
Poliţiei Române sau, după caz, de către instanţa de
judecată şi se comunică oficiului registrului comerţului pe
raza căruia funcţionează societatea specializată de
pază şi protecţie, în termen de 10 zile de la data
rămânerii definitive a procesului-verbal de contravenţie sau a
hotărârii judecătoreşti prin care s-a respins plângerea
împotriva procesului-verbal de contravenţie.
(3)În cazurile prevăzute la
alin. (1) lit. c) şi d), anularea licenţei se dispune după
rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de
condamnare a făptuitorului.
(4)În cazurile prevăzute la
alin. (1) lit. a)-d), anularea licenţei se dispune în baza actului de
constatare motivat, întocmit de agentul constatator din cadrul inspectoratului
judeţean de poliţie sau al Direcţiei Generale de Poliţie a
Municipiului Bucureşti, pe raza căreia îşi are sediul societatea
sancţionată, şi se comunică Inspectoratului General al
Poliţiei Române şi societăţii respective.
(5)După anularea licenţei
de funcţionare, conducătorul societăţii specializate de
pază este obligat să rezilieze contractele încheiate cu beneficiarii,
în termen de 10 zile de la comunicarea în scris a acestei măsuri.
(6)Măsura anulării
licenţei de funcţionare poate fi atacată în justiţie,
potrivit legii, de către societatea sancţionată, iar până
la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti nu
se aplică prevederile alin. (5), referitoare la rezilierea contractelor cu
beneficiarii.
(7)La nivelul Inspectoratului General
al Poliţiei Române se organizează evidenţa informatizată a
tuturor societăţilor care au primit licenţă de
funcţionare în domeniul pazei, gărzii de corp, instalării sistemelor
de alarmare împotriva efracţiei şi monitorizării acestor
sisteme.
(1)Măsura retragerii atestatului personalului de
pază sau gărzii de corp revine Direcţiei Generale de
Poliţie a Municipiului Bucureşti sau, după caz, inspectoratului
de poliţie judeţean în raza căruia persoana îşi are
domiciliul ori reşedinţa şi se ia în mod obligatoriu în
următoarele situaţii:
a)persoana a săvârşit o
infracţiune în legătură cu serviciul sau o infracţiune cu
intenţie;
b)persoana a fost
sancţionată contravenţional de cel puţin două ori în 6
luni pentru încălcarea dispoziţiilor art. 46-48 sau a normelor de
convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice;
c)persoana şi-a pierdut
aptitudinile fizice necesare în vederea îndeplinirii funcţiei de paznic
sau gardă de corp ori a fost declarată iresponsabilă, potrivit
legii.
(2)Măsura retragerii atestatului
se propune de agentul constatator sau de angajatorul care a sesizat că
personalul de pază sau garda de corp se află în vreuna dintre
situaţiile prevăzute la alin. (1) şi se dispune de către
unitatea din care face parte agentul constatator, comunicându-se acest lucru de
îndată angajatorului şi persoanei sancţionate.
(3)Persoana căreia i s-a retras
atestatul poate contesta această măsură în justiţie, în
condiţiile legii.
(4)Cererea de reprimire a atestatului
se poate face după un an de la luarea măsurii, cu excepţia
situaţiei în care instanţa de judecată constată
nevinovăţia persoanei.
(5)La nivelul Inspectoratului General
al Poliţiei Române va fi organizată o evidenţă
informatizată a tuturor persoanelor care au fost atestate pentru serviciul
de pază, precum şi a celor cărora le-au fost retrase atestatele
de către unităţile competente ale Ministerului Afacerilor
Interne.
Săvârşirea într-un
interval de 3 luni a cel puţin două dintre contravenţiile
prevăzute la art. 58 lit. g) şi h) atrage suspendarea, pe o
perioadă de la o lună la 3 luni, a dreptului societăţii
sancţionate de a încheia noi contracte şi de a angaja personal.
Constatarea contravenţiilor
şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac de
către poliţişti, jandarmi, precum şi de către primari
sau împuterniciţi ai acestora, conform competenţelor ce le revin,
potrivit legii.
Contravenţiilor
prevăzute la art. 58 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările şi completările ulterioare.
Împotriva procesului-verbal de
constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate
face plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a
cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia.
CAPITOLUL X: Dispoziţii finale
(1)Paza obiectivelor, bunurilor,
valorilor şi persoanelor, precum şi a transporturilor cu caracter
special aparţinând structurilor şi instituţiilor din domeniul
apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale se
asigură în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul
acestora.
(2)Serviciul de Protecţie
şi Pază coordonează acţiunea tuturor forţelor de
pază şi protecţie de la unităţile care
beneficiază de pază proprie, în care demnitarii din competenţa
sa îşi desfăşoară activitatea permanent sau temporar.
Normele metodologice de aplicare a
prezentei legi se aprobă prin hotărâre a Guvernului*).
*) A se vedea
Hotărârea Guvernului nr. 301/2012
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia
persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335
din 17 mai 2012, cu modificările ulterioare.
Societăţile specializate
de pază şi protecţie şi cele care desfăşoară
activităţi de proiectare, producere, instalare şi
întreţinere a sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, înfiinţate
până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi
dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare, înfiinţate
până la aceeaşi dată, sunt obligate ca, până la data de 10
septembrie 2005, să obţină licenţele şi avizele de
funcţionare, completându-şi, după caz, regulamentele de
organizare şi funcţionare cu activităţile prevăzute de
lege.
Personalul de pază care nu a
urmat cursurile de calificare în condiţiile prevăzute la cap. V
şi care este încadrat în una dintre formele de pază prevăzute la
secţiunile 2-5 ale cap. II va fi supus atestării în condiţiile
prezentei legi, în termen de un an de la data intrării în vigoare a
acesteia.
(1)Prezenta lege intră în
vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(2)La aceeaşi dată, Legea
nr. 18/1996
privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11
aprilie 1996, cu modificările şi completările ulterioare,
şi Hotărârea Guvernului nr. 523/1997
privind asigurarea pazei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective
de jandarmi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249
din 23 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.
*) Republicată
în temeiul art. 107 alin. (3) din Legea nr. 255/2013
pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010
privind Codul
de procedură penală şi pentru modificarea şi
completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14
august 2013, cu modificările ulterioara, dându-se textelor o nouă
numerotare.
Legea nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia
persoanelor a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 525 din 22 iulie 2003, iar ulterior a mai fost modificată şi
completată prin:
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 16/2005
pentru modificarea lit. h) a art. 17 din Legea nr. 182/2002
privind protecţia informaţiilor clasificate şi pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia
persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205
din 10 martie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 151/2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 25 mai
2005;
- Legea nr. 9/2007
pentru modificarea Legii nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia
persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30
din 17 ianuarie 2007;
- Legea nr. 40/2010
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia
persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153
din 9 martie 2010;
- Legea nr. 187/2012
pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009
privind Codul
penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
757 din 12 noiembrie 2012, rectificată, cu modificările ulterioare.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 189
din data de 18 martie 2014
Forma sintetică
la data 20-Feb-2018. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte
Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci
inregistrate ale Wolters Kluwer.