LEGE nr. 247 din
19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi
justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente
Forma sintetică
la data 20-Feb-2018. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte
Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci
inregistrate ale Wolters Kluwer.
(la data 22-Jul-2005 actul a fost
promulgata de Decretul
645/2005 )
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
TITLUL I: Modificarea şi completarea
Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989
Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea 1, nr. 279 din 4 aprilie 2005, se modifică şi se
completează după cum urmează:
1.La articolul 1,
alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
(1) Imobilele preluate în mod
abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane
juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi cele
preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940
asupra rechiziţiilor şi nerestituite, se restituie, în natură,
în condiţiile prezentei legi.
(2) În cazurile în care
restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri
reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor
consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de
către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea
notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite, sau
despăgubiri acordate în condiţiile prevederilor speciale privind
regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente
imobilelor preluate în mod abuziv."
2.La articolul 1,
după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21),
cu următorul cuprins:
"(21)
Măsurile reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri
sau servicii, se acordă prin decizia sau, după caz, dispoziţia
motivată a entităţii învestite potrivit prezentei legi cu
soluţionarea notificării. Măsurile reparatorii în echivalent
constând în despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind
regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente
imobilelor preluate în mod abuziv, se propun a fi acordate prin decizia sau,
după caz, dispoziţia motivată a entităţii învestite
potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării."
3.La articolul 2
alineatul (1), litera a) se modifică şl va avea următorul
cuprins:
"a) imobilele
naţionalizate prin Decretul nr. 92/1950
pentru naţionalizarea unor imobile, cu modificările şi completările
ulterioare, prin Legea nr. 119/1948
pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de
asigurări, miniere şi de transporturi, precum şi prin alte acte
normative de naţionalizare;"
4.La articolul 2
alineatul (1), literele c) şi d) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
"c) imobilele donate statului
sau altor persoane juridice în baza Decretului nr. 410/1948 privind
donaţiunea unor întreprinderi de arte grafice, a Decretului nr. 479/1954
privitor la donaţiile făcute statului ş.a., neîncheiate în
formă autentică, precum şi imobilele donate statului sau altor
persoane juridice, încheiate în forma autentică prevăzută de
art. 813 din Codul Civil, în acest din urmă caz dacă s-a admis
acţiunea în anulare sau în constatarea nulităţii donaţiei
printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi
irevocabilă;
d) imobilele preluate de stat
pentru neplata impozitelor ca urmare a unor măsuri abuzive impuse de stat,
prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate;"
5.La articolul 2
alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera
d1), cu următorul cuprins:
"d1) imobilele
considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziţii administrative
sau a unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în temeiul
Decretului nr. 111/1951
privind reglementarea situaţiei bunurilor de orice fel supuse
confiscării, confiscate, tară moştenitori sau fără
stăpân, precum şi a unor bunuri care nu mai folosesc
instituţiilor bugetare, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989;"
6.La articolul 4,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) În cazul în care restituirea
este cerută de mai multe persoane îndreptăţite coproprietare a
bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constată sau se
stabileşte în cote-părţi ideale, potrivit dreptului comun."
7.La articolul 4,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) De prevederile prezentei
legi beneficiază şi moştenitorii legali sau testamentari ai
persoanelor fizice îndreptăţite."
8.La articolul 4,
după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu
următorul cuprins:
"(4) De cotele
moştenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura
prevăzută la Cap, III, profită ceilalţi moştenitori ai
persoanei îndreptăţite care au depus în termen cerere de restituire."
9.Articolul 5 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
Nu sunt îndreptăţite la
restituire în natură sau la măsuri reparatorii în echivalent
persoanele care au primit despăgubiri potrivit acordurilor
internaţionale încheiate de România privind reglementarea problemelor
financiare în suspensie, enumerate în anexa nr. 1 care face parte integrantă
din prezenta lege."
10.La articolul 6,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Prin imobile, în sensul
prezentei legi, se înţeleg terenurile, cu sau fără
construcţii, cu oricare dintre destinaţiile avute la data
preluării în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile
prin încorporare în aceste construcţii."
11.La articolul 6,
după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3)
şi (4), cu următorul cuprins:
"(3) În situaţia
prevăzută la alin. (2), restituirea în natură se va dispune prin
decizia sau dispoziţia unităţii deţinătoare.
(4) În situaţia în care
utilajele şi instalaţiile solicitate sunt evidenţiate în
patrimoniul unor societăţi comerciale privatizate, altele decât cele
prevăzute la art. 20 alin, (1) şi (2), după stabilirea
contravalorii acestora, prin decizia entităţii implicate în
privatizare se vor propune acordarea de despăgubiri în condiţiile
legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a
despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
12.La articolul 7,
după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3)
şi (4), cu următorul cuprins:
"(3) În situaţia în care
anumite imobile-terenuri libere situate în intravilan sunt solicitate de
două persoane îndreptăţite dintre cele prevăzute la art. 3
alin. (1) lit. a), dintre care unul este fostul proprietar, căruia i s-a preluat
terenul prin măsurile abuzive aplicate în perioada ulterioară datei
de 6 martie 1945, şi cel deal doilea, persoana căreia i s-a atribuit
teren din cel preluat de la fostul proprietar, iar ulterior acest teren a fost
preluat prin măsurile abuzive arătate la art. 2 alin. (1), se va restitui
în natură terenul celui dintâi proprietar, iar cei care au fost
împroprietăriţi cu asemenea terenuri vor beneficia de celelalte
măsuri reparatorii în echivalent, în condiţiile legii.
(4) În cazurile prevăzute la
alin. (3) dacă restituirea în natură nu este posibilă potrivit
prezentei legi, ambele persoane îndreptăţite beneficiază de
măsuri reparatorii în echivalent."
13.Articolul 8 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Nu intră sub
incidenţa prezentei legi terenurile situate în extravilanul
localităţilor la data preluării abuzive sau la data
notificării, precum şi cele al căror regim juridic este
reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi prin Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997,
cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Regimul juridic al imobilelor
care au aparţinut cultelor religioase preluate de stat este reglementat
prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor
religioase din România, aprobată cu completări prin Legea nr. 501/2002,
cu modificările ulterioare."
14.La articolul 8,
după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3)
şi (4), cu următorul cuprins:
"(3) Regimul juridic al
imobilelor care au aparţinut comunităţilor
minorităţilor naţionale preluate de stat, este reglementat prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999
privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut
comunităţilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale din România, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 66/2004.
(4) Regimul juridic al imobilelor
care au aparţinut patrimoniului sindical preluate de stat sau de alte
persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale."
15.La articolul 9, alineatul (2) se
abrogă.
16.La articolul 10,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) În situaţia imobilelor
preluate în mod abuziv şi ale căror construcţii edificate pe
acestea au fost demolate total sau parţial, restituirea în natură se
dispune pentru terenul liber şi pentru construcţiile rămase
nedemolate, iar pentru construcţiile demolate şi terenurile ocupate
măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent."
17.La articolul 10, alineatul
(2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) În cazul în care pe
terenurile pe care s-au aflat construcţii preluate în mod abuziv s-au
edificat noi construcţii, autorizate, persoana îndreptăţită
va obţine restituirea în natură a părţii de teren
rămase liberă, iar pentru suprafaţa ocupată de
construcţii noi, cea afectată servitutilor legale şi altor
amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane
şi rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent."
18.La articolul 10,
după alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (31)
şi (32), cu următorul cuprins:
"(31) Se restituie
în natură inclusiv terenurile fără construcţii afectate de
lucrări de investiţii de interes public aprobate, dacă nu a
început construcţia acestora, ori lucrările aprobate au fost
abandonate.
(32) Se restituie în
natură şi terenurile pe care, ulterior preluării abuzive, s-au
edificat construcţii autorizate care nu mai sunt necesare
unităţii deţinătoare, dacă persoana îndreptăţită
achită acesteia o despăgubire reprezentând valoarea de
piaţă a construcţiei respective, stabilită potrivit
standardelor internaţionale de evaluare."
19.La articolul 10,
alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) În cazul imobilelor
preluate în mod abuziv şi ale căror construcţii edificate pe
acestea au fost distruse ca urmare a unor calamităţi naturale,
persoana îndreptăţită beneficiază de restituirea în natură
pentru terenul liber. Dacă terenul nu este liber, măsurile
reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent."
20.La articolul 10,
alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5) Dispoziţiile alin.
(4) se aplică în mod corespunzător şi imobilelor
rechiziţionate în baza Legii nr. 139/1940
şi ale căror construcţii edificate pe acestea au fost distruse în
timpul războiului, dacă proprietarii nu au primit
despăgubiri."
21.La articolul 10,
alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(6) Valoarea
corespunzătoare a construcţiilor preluate în mod abuziv şi
demolate se stabileşte potrivit valorii de piaţă de la data
soluţionării notificării, stabilită potrivit standardelor
internaţionale de evaluare în funcţie de volumul de informaţii
puse la dispoziţia evaluatorului."
22.La articolul 10,
alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(7) Valoarea terenurilor,
precum şi a construcţiilor nedemolate preluate în mod abuziv, care nu
se pot restitui în natură, se stabileşte potrivit valorii de
piaţă de la data soluţionării notificării,
stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare."
23.La articolul 10,
alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(8) În situaţiile
prevăzute la alin. (1), (2) şi (4), măsurile reparatorii prin
echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în
echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu
soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite
sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul
de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor
preluate în mod abuziv."
24.La articolul 10, alineatul (9) se
abrogă.
25.La articolul 11,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Imobilele expropriate şi
ale căror construcţii edificate pe acestea nu au fost demolate se vor
restitui în natură persoanelor îndreptăţite, dacă nu au
fost înstrăinate, cu respectarea dispoziţiilor legale. Dacă
persoana îndreptăţită a primit o despăgubire, restituirea
în natură este condiţionată de rambursarea unei sume
reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul
de actualizare stabilit conform legislaţiei în vigoare."
26.La articolul 11,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) În cazul în care
construcţiile expropriate au fost demolate parţial sau total, dar nu
s-au executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber
se restituie în natură cu construcţiile rămase, iar pentru
construcţiile demolate măsurile reparatorii se stabilesc în
echivalent. Dacă persoana îndreptăţită a primit o
despăgubire, restituirea în natură este condiţionată de
rambursarea diferenţei dintre valoarea despăgubirii primite şi
valoarea construcţiilor demolate aşa cum a fost calculată în
documentaţia de stabilire a despăgubirilor, actualizată cu
coeficientul de actualizare stabilit conform legislaţiei în vigoare."
27.La articolul 11,
alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) În cazul în care
construcţiile expropriate au fost integral demolate şi lucrările
pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parţial, persoana
îndreptăţită poate obţine restituirea în natură a
părţii de teren rămase liberă, pentru cea ocupată de
construcţii noi, autorizate, cea afectată servitutilor legale şi
altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor
urbane şi rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent.
Dispoziţiile art. 10 alin. (3), (31), (32) şi
(4) se vor aplica în mod corespunzător."
28.La articolul 11,
alineatul (5) se modifică şl va avea următorul cuprins:
"(5) Valoarea
construcţiilor expropriate şi demolate se stabileşte potrivit
valorii de piaţă de la data soluţionării notificării,
stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare în funcţie
de volumul de informaţii puse la dispoziţia evaluatorului."
29.La articolul 11,
alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(6) Valoarea
construcţiilor expropriate, care nu se pot restitui în natură şi
a terenurilor aferente acestora se stabileşte potrivit valorii de
piaţă de la data soluţionării notificării,
stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare."
30.La articolul 11,
alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(8) În situaţiile
prevăzute la alin. (2), (3) şi (4), măsurile reparatorii prin
echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în
echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu
soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite
sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul
de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor
preluate în mod abuziv."
31.La articolul 11, alineatul (9) se
abrogă.
32.La articolul 12,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) În situaţia imobilelor
deţinute de stat, de o organizaţie cooperatistă, sau de orice
altă persoană juridică dintre cele prevăzute la art. 20
alin. (1), (2) şi (3), dacă persoana îndreptăţită a
primit o despăgubire, restituirea în natură este
condiţionată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea
despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul de actualizare
stabilit."
33.La articolul 12, alineatele (2) -
(4) se abrogă.
34.La articolul 13,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Contractele de
locaţiune pentru imobilele restituite în natură având
destinaţiile arătate în anexa nr. 2 lit. b) pct. 2 care face parte
integrantă din prezenta lege, se prelungesc de drept pentru o perioadă
de 3 ani cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, iar contractele de
locaţiune pentru imobilele restituite în natură având
destinaţiile arătate în anexa nr. 2 lit. b) pct. 1, se prelungesc de
drept pentru o perioadă de 1 an cu renegocierea celorlalte clauze ale
contractului."
35.La articolul 14,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Dacă imobilul restituit
prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin
hotărâre judecătorească face obiectul unui contract de
locaţiune, concesiune, locaţie de gestiune sau asociere în participaţiune,
noul proprietar se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice
deţinătoare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului,
dacă aceste contracte au fost încheiate potrivit legii."
36.La articolul 14, alineatul (2) se
abrogă.
37.La articolul 16,
alineatele (1)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) În situaţia imobilelor
având destinaţiile arătate în anexa nr. 2 lit. a) care face parte
integrantă din prezenta lege, necesare şi afectate exclusiv şi
nemijlocit activităţilor de interes public, de
învăţământ, sănătate, ori social-culturale,
foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora, li
se restituie imobilul în proprietate cu obligaţia de a-i menţine
afectaţiunea pe o perioadă de până la 3 ani, pentru cele
arătate la pct. 3, 4, din anexa nr. 2 lit. a) sau, după caz, de
până la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispoziţiei, pentru
cele arătate la pct. 1 şi 2 din anexa nr. 2 lit. a).
(2) În acest interval plata
cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine
deţinătorilor.
(3) Proprietarii vor intra în
posesia bunurilor imobile restituite în termen de cel mult 5 ani de la
redobândirea dreptului de proprietate.
(4) În cazul în care proprietarul
pune la dispoziţie un alt imobil corespunzător, care respectă
normele şi cerinţele legale incidente desfăşurării în
condiţii adecvate a activităţii prevăzute la alin. (1),
utilizatorul este obligat ca, în termen de 90 de zile, să procedeze la
eliberarea acestuia."
38.La articolul 16, alineatul (5) se
abrogă.
39.La articolul 17,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Locatarii imobilelor având
destinaţiile arătate în anexa nr. 2 lit. a) şi lit. b) pct. 1,
care face parte integrantă din prezenta lege, au drept de preemţiune
la cumpărarea acestora."
40.La articolul 18, litera c) se
abrogă.
41.La articolul 18,
litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"d) imobilul a fost
înstrăinat cu respectarea dispoziţiilor legale."
42.După
articolul 18, se introduce un nou articol, articolul 181, cu
următorul cuprins:
(1) În situaţia imobilelor-construcţii
care fac obiectul notificărilor formulate potrivit procedurilor
prevăzute la cap. III şi cărora le-au fost adăugate, pe
orizontală şi/sau verticală, în raport cu forma
iniţială, noi corpuri a căror arie desfăşurată
însumează peste 100% din aria desfăşurata iniţial şi
dacă părţile nu convin altfel, foştilor proprietari li se
acordă sau, după caz, propun măsuri reparatorii prin echivalent.
Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte
bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea
învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării,
cu acordul persoanei îndreptăţite, sau despăgubiri acordate în
condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată
a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
(2) În situaţia
imobilelor-construcţii care fac obiectul notificărilor formulate
potrivit procedurilor prevăzute la cap. III şi cărora le-au fost
adăugate, pe orizontală şi/sau verticală, în raport cu
forma iniţială, corpuri suplimentare de sine-stătătoare,
foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora, li
se restituie, în natură, suprafaţa deţinută în proprietate
la data trecerii în proprietatea statului.
(3) Deţinătorul
suprafeţei adăugate imobilului preluat are drept de preemţiune
la cumpărarea suprafeţei restituite fostului proprietar sau,
după caz, moştenitorului acestuia, dispoziţiile art. 17 fiind
aplicabile în aceste situaţii indiferent de calitatea
deţinătorului.
(4) Noul proprietar al
suprafeţei restituite în proprietate potrivit alin. (2) are un drept de
preemţiune la cumpărarea suprafeţei adăugate imobilului
după trecerea acestuia în proprietatea statului, dispoziţiile art. 17
alin. (2) şi (3) fiind aplicabile în mod corespunzător."
43.La articolul 19,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) În cazul în care
imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995
pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia
de locuinţă, trecute în proprietatea statului, cu modificările
ulterioare, persoana îndreptăţită are dreptul la măsuri
reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piaţă
corespunzătoare a întregului imobil, teren şi construcţii,
stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare. Dacă
persoanele îndreptăţite au primit despăgubiri potrivit
prevederilor Legii nr. 112/1995,
ele au dreptul la diferenţa dintre valoarea încasată,
actualizată cu indicele inflaţiei, şi valoarea
corespunzătoare a imobilului."
44.La articolul 19,
alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) În cazurile
prevăzute la alin. (2) măsurile reparatorii prin echivalent constau
în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către
entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea
notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite, sau
despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de
stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate
în mod abuziv."
45.La articolul 19,
după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41),
cu următorul cuprins:
"(41) În
situaţia imobilelor prevăzute la alin. (2), măsurile reparatorii
în echivalent se acordă sau, după caz, se propun prin dispoziţia
motivată a primarului, respectiv a primarului general al municipiului
Bucureşti."
46.La articolul 20,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Imobilele - terenuri şi
construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care
sunt deţinute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie
autonomă, o societate sau companie naţională, o societate
comercială la care statul sau o autoritate a administraţiei publice
centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, de o
organizaţie cooperatistă sau de orice altă persoană
juridică de drept public, vor fi restituite persoanei
îndreptăţite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin
dispoziţie motivată a organelor de conducere ale unităţii
deţinătoare."
47.La articolul 20,
după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21),
cu următorul cuprins:
"(21) După
emiterea deciziei de restituire în natură a imobilelor, organele de
conducere ale societăţilor comerciale prevăzute la alin. (1)
şi (2), vor proceda, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990
privind societăţile comerciale, republicată, la reducerea
capitalului social cu valoarea bunului imobil restituit şi la recalcularea
patrimoniului. Cota de participaţie a statului sau a autorităţii
administraţiei publice ori, după caz, a organizaţiei cooperatiste
se va diminua în mod corespunzător cu valoarea bunului imobil
restituit."
48.La articolul 20,
alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) În cazul imobilelor
deţinute de unităţile administrativ-teritoriale restituirea în
natură sau prin echivalent către persoana îndreptăţită
se face prin dispoziţia motivată a primarilor, respectiv a primarului
general al municipiului Bucureşti ori, după caz, a preşedintelui
Consiliului Judeţean."
49.La articolul 20, alineatul (4) se
abrogă.
50.La articolul 20,
după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41),
cu următorul cuprins:
"(41) Sub
sancţiunea nulităţii absolute, până Ia soluţionarea
procedurilor administrative şi, după caz, judiciare, generate de
prezenta lege, este interzisă înstrăinarea, concesionarea,
locaţia de gestiune, asocierea în participaţiune, ipotecarea,
locaţiunea, precum şi orice închiriere sau subînchiriere în
beneficiul unui nou chiriaş, schimbarea destinaţiei, grevarea sub
orice formă a bunurilor imobile - terenuri şi/sau construcţii
notificate potrivit prevederilor prezentei legi."
51.Articolul 22 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
Actele doveditoare ale dreptului
de proprietate ori, după caz, ale calităţii de asociat sau
acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul
moştenitorilor, cele care atestă această calitate şi,
după caz, înscrisurile care descriu construcţia demolată şi
orice alte înscrisuri necesare evaluării pretenţiilor de restituire
decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data
soluţionării notificării."
52.După
articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 221, cu
următorul cuprins:
(1) În absenţa unor probe
contrare, existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de
proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de
autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus
în executare măsura preluării abuzive.
(2) În aplicarea prevederilor
alin. (1) şi în absenţa unor probe contrare, persoana
individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus
sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive
este presupusă că deţine imobilul sub nume de proprietar."
53.La articolul 23,
după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41),
cu următorul cuprins:
"(41) Proprietarii
cărora, prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege,
le-au fost restituite în natură imobilele solicitate vor încheia cu
deţinătorii actuali ai acestora un protocol de predare-preluare, în
mod obligatoriu, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a
deciziei/dispoziţiei de restituire, termen după care, dacă
protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezenţa executorului
judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterală a
preluării imobilului."
54.La articolul 23,
alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(6) Prevederile alin. (1) -
(5) sunt aplicabile şi dispoziţiilor emise de primari ori, după
caz, de preşedinţii consiliilor judeţene potrivit art. 20 alin.
(3)."
55.La articolul 24,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Dacă restituirea în
natură nu este posibilă, deţinătorul imobilului sau,
după caz, entitatea învestită potrivit prezentei legi cu
soluţionarea notificării, este obligată ca, prin decizie sau,
după caz, prin dispoziţie motivată, în termenul prevăzut la
art. 23 alin. (1) să acorde persoanei îndreptăţite în compensare
alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri
în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi
plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în
situaţiile în care măsura compensării nu este posibilă sau
aceasta nu este acceptată de persoana îndreptăţită."
56.La articolul 24,
după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11),
cu următorul cuprins:
"(11)
Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul imobilelor
înstrăinate de persoanele juridice prevăzute la art. 20 alin. (1),
(2) şi (3)."
57.La articolul 24, alineatele (2)
şi (3) se abrogă.
58.La articolul 24,
după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (31)
şi (32), cu următorul cuprins:
"(31) Decizia sau,
după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării
sau a cererii de restituire în natură, poate fi atacată de persoana
care se pretinde îndreptăţită la secţia civilă a
tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul
unităţii deţinătoare sau, după caz, al
entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen
de 30 de zile de la comunicare.
(32) În cazul în care
dispoziţia motivată de soluţionare a cererii de restituire în
natură este atacată în justiţie de persoana
îndreptăţită, în funcţie de probele de la dosar, entitatea
care a emis dispoziţia va adopta o poziţie procesuală
raportată la acestea. De asemenea, entitatea care a emis dispoziţia,
va decide, motivat, de la caz la caz, dacă va exercita căile de atac
prevăzute de lege, în cazul soluţiilor date de instanţele de
judecată."
59.La articolul 24, alineatele (6),
(7) şi (8) se abrogă.
60.La articolul 27,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1)Pentru imobilele preluate
cu titlu valabil, evidenţiate în patrimoniul unor societăţi
comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 20 alin. (1)
şi (2), persoanele îndreptăţite au dreptul la despăgubiri
în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plata a
despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv,
corespunzătoare valorii de piaţă a imobilelor solicitate."
(la data
24-Jul-2008 Art. I, punctul 60. din titlul I atacat de (exceptie admisa) Actul
din Decizia
830/2008 )
*) Citat din
Decizia Curtii Constituţionale nr. 830/2008:
"Curtea
[...] admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. I pct. 60 din titlul I al Legii nr. 247/2005 [...] şi constată
că, prin abrogarea sintagmei "imobilele preluate cu titlu
valabil" din cuprinsul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,
acesta încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi art. 16 alin.
(1) din Constituţie.
Definitivă
şi general obligatorie."
(la data
24-Jul-2008 Art. I, punctul 60. din titlul I atacat de (exceptie admisa) Actul
din Decizia
830/2008 )
61.La articolul 27,
după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11)cu
următorul cuprins:
"(11)
Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul în care imobilele
au fost înstrăinate."
62.La articolul 27,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) În situaţia
imobilelor prevăzute la alin. (1) şi (11), măsurile
reparatorii în echivalent se propun de către instituţia publică
care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea,
dispoziţiile art. 24 alin. (1) fiind aplicabile în mod
corespunzător."
63.La articolul 27
alineatul (3), teza a II - a se modifică şi va avea următorul
cuprins:
"În acest caz, măsurile
reparatorii în echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii
oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei
legi cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei
îndreptăţite sau despăgubiri acordate în condiţiile legii
speciale privind regimul de stabilire şi plata a despăgubirilor
aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
64.La articolul 27, alineatul (4) se
abrogă.
67.La articolul 32,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Persoanele arătate la
art. 3 alin. (1) lit. b) au dreptul la despăgubiri în condiţiile
legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a
despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."
68.La articolul 32,
alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Măsurile
reparatorii prin echivalent prevăzute la alin. (1) se vor propune,
după stabilirea valorii recalculate a acţiunilor, prin decizia
motivată a instituţiei publice implicate în privatizarea
societăţii comerciale care a preluat patrimoniul persoanei juridice
sau, după caz, prin ordin al ministrului finanţelor publice, în cazul
în care societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei
juridice naţionalizate nu mai există, nu poate fi identificată,
ori nu a existat o asemenea continuitate."
69.La articolul 32,
alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Recalcularea valorii
acţiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilanţ
contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca
Naţională a României prin Ordinul nr. 3 din
27 aprilie 2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 229 din 4 mai 2001 şi a indicelui inflaţiei stabilit de
Institutul Naţional de Statistică şi a prevederilor Legii nr.
303/1947, pentru recalcularea patrimoniului societăţilor pe
acţiuni, în cazul în care bilanţul este anterior acesteia."
70.La articolul 32, alineatele (7)
şi (8) se abrogă.
71.La articolul 33,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) În situaţia
imobilelor-construcţii demolate, notificarea formulată de persoana
îndreptăţită se soluţionează potrivit art. 10 sau 11
prin dispoziţia motivată a primarului unităţii
administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a aflat imobilul,
respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti."
72.La articolul 33, alineatul (2) se
abrogă.
73.Articolul 41 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
Încălcarea dispoziţiilor
prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară,
administrativă, contravenţională, civilă sau
penală."
74.La articolul 44,
după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu
următorul cuprins:
"(3) Cu aceeaşi
pedeapsă se sancţionează şi emiterea deciziei sau a
dispoziţiei conţinând propunerea de acordare a despăgubirilor în
condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată
a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv,
întocmită în lipsa înscrisurilor prevăzute la alin. (1) şi
(2)."
75.După
articolul 45 se introduc trei noi articole, articolele 451, 452
şi 453 cu următorul cuprins:
(1) Nerespectarea
obligaţiilor prevăzute de prezenta lege atrage răspunderea
contravenţională a autorităţii administraţiei publice
centrale sau locale, a instituţiei sau, după caz, a
societăţii, regiei autonome ori a organizaţiei cooperatiste
căreia îi incumbă aceste obligaţii.
(2) Constituie contravenţii
următoarele fapte:
a) tergiversarea nejustificată
a soluţionării notificării persoanei îndreptăţite;
b) încălcarea obligaţiei
prevăzute la art. 23 alin. (2) teza a II - a;
c) încălcarea obligaţiei
prevăzute la art. 23 alin. (3);
d) încălcarea obligaţiei
prevăzute la art. 23 alin. (41);
e) încălcarea
interdicţiei de înstrăinare, prevăzută la art. 20 alin.(41).
(3) Faptele prevăzute la
alin. (2) lit. a) - d) se sancţionează cu amendă de la 5.000.000
lei la 50.000.000 lei. Faptele prevăzute la alin. (2) lit. e) se
sancţionează cu amendă de la 500.000.000 lei la 1.000.000.000
lei.
(4) În cazul regiilor autonome,
societăţilor comerciale prevăzute la art. 20 alin. (1) şi
(2), organizaţiilor cooperatiste, ministerelor şi altor
instituţii publice centrale, constatarea contravenţiilor şi
aplicarea sancţiunilor revin Autorităţii Naţionale pentru
Restituirea Proprietăţilor, prin corpul de control al acesteia.
(5) În cazul
autorităţilor administraţiei publice locale situate pe raza
teritorială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti,
constatarea contravenţiilor revine prefectului judeţului, respectiv
prefectului municipiului Bucureşti, iar aplicarea sancţiunilor revine
Autorităţii Naţionale pentru Restituirea
Proprietăţilor.
(6) Activitatea prefectului
judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, prevăzută la
alin. (5) este supusă controlului Autorităţii Naţionale
pentru Restituirea Proprietăţilor, prin corpul de control al
acesteia. În măsura în care acesta constată neîndeplinirea sau
îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor prevăzute la alin.
(5) va propune ministrului administraţiei şi internelor măsurile
corespunzătoare.
Dispoziţiile art. 45l
se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările şi completările ulterioare.
Nerespectarea obligaţiei
prevăzute la art. 23 alin. (4) atrage obligaţia
deţinătorului căruia îi revine această obligaţie de a
plăti noului proprietar o suma calculată pe zi de întârziere,
reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a imobilului
restituit."
76.La articolul 48,
după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11),
cu următorul cuprins:
"(11) Sub
sancţiunea nulităţii absolute, este interzisă
înstrăinarea în orice mod a imobilelor dobândite în baza Legii nr. 112/1995,
cu modificările şi completările ulterioare, până la
soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunilor
formulate de persoanele îndreptăţite foşti proprietari sau,
după caz, moştenitori ai acestora, potrivit art. 50."
77.Anexa la Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, se renumerotează şi
devine anexa nr. 1.
78.După anexa
nr. 1, se introduce anexa nr. 2 cu următorul cuprins:
a) Lista imobilelor ce intră
sub incidenţa art. 16 din Legea nr. 10/2001,
republicată
1. Imobile ocupate de unităţi
şi instituţii de învăţământ din sistemul de stat
(grădiniţe, şcoli, licee, colegii, şcoli profesionale,
şcoli postliceale, instituţii de învăţământ superior)
2. Imobile ocupate de
unităţi sanitare şi de asistenţă medico-sociale din
sistemul public (creşe, cămine-spital pentru bătrâni, spitale,
centre de plasament, case de copii)
3. Imobile ocupate de
instituţii publice (administraţii financiare, trezorerii, ministere
şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale,
parchete, judecătorii, tribunale, curţi de apel, sedii de poliţie
şi inspectorate judeţene, sedii vamale, arhive naţionale,
direcţii judeţene, case de asigurări de sănătate,
primării, prefecturi, consilii locale şi judeţene, inspectorate
şcolare)
4. Imobile ocupate de
instituţii culturale (teatre, opere, biblioteci, muzee)
b) Lista imobilelor ce intră
sub incidenţa art. 13 alin. (2) din Legea nr. 10/2001,
republicată
1. Imobile ocupate de sedii ale
partidelor politice legal înregistrate
2. Imobile ocupate de sedii ale
misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanţelor
organizaţiilor internaţionale interguvernamentale acreditate în
România şi imobile ocupate de personalul acestora."
(1)Deciziile sau dispoziţiile
ori, după caz, ordinele conducătorilor autorităţilor
administraţiei publice centrale, având ca obiect acordarea de măsuri
reparatorii în echivalent pentru imobilele prevăzute la art. 16 alin. (1)
din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările aduse
de prezentul titlu, emise până la data intrării în vigoare a
prezentei legi, şi nevalorificate, pot fi atacate la secţia
civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială
se află sediul unităţii deţinătoare, în termen de 12
luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2)Hotărârea
pronunţată de prima instanţă poate fi atacată cu
recurs la curtea de apel.
Actele
juridice de înstrăinare având ca obiect imobile cu destinaţia de
locuinţă, încheiate după data de 14 februarie 2001 cu
nerespectarea interdicţiei prevăzute de art. 44 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 40/1999
privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru
spaţiile cu destinaţia de locuinţe, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001,
cu modificările ulterioare, şi care nu au fost atacate în
instanţă în condiţiile art. 45 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,
republicată, pot fi atacate la secţia civilă a tribunalului în a
cărui rază teritorială se află imobilul notificat în termen
de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului titlu sau,
după caz, de la data luării la cunoştinţă a încheierii
contractului.
(la data
30-Dec-2005 Art. III din titlul I modificat de Art. 2, alin. (1), punctul 1.
din titlul II din Ordonanta
urgenta 209/2005 )
(1)În cazul în care, la data
intrării în vigoare a prezentei legi, societatea comercială
prevăzută la art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările aduse
prin prezentul titlu, şi-a încetat activitatea ca persoană
juridică, competenţa de soluţionare a cererii de restituire
revine entităţii care a exercitat, în numele statului, calitatea de
acţionar la respectiva societate comercială.
(2)În situaţia
prevăzută la alin. (1) dispoziţiile art. 27 alin. (1), (l1)
şi (2) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările aduse
prin prezentul titlu, se vor aplica în mod corespunzător.
(1)Notificările nesoluţionate până la data intrării
în vigoare a prezentului titlu, având ca obiect construcţii existente,
situate în extravilanul localităţilor, aparţinând
exploataţiilor agricole şi care au fost trecute în proprietatea
statului, construcţii de pe terenurile forestiere, care au făcut
parte din exploataţia forestieră la data trecerii în proprietatea
statului, se vor înainta în vederea soluţionării, în termen de 60 de
zile, comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale
constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi Legii nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997,
cu modificările şi completările ulterioare.
(la data
30-Dec-2005 Art. V, alin. (1) din titlul I modificat de Art. 2, alin. (1),
punctul 2. din titlul II din Ordonanta
urgenta 209/2005 )
(2)Dispoziţiile alin.(1) se
aplică în mod corespunzător şi pentru terenurile prevăzute
la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,
republicată.
Imobilele înstrăinate cu
încălcarea prevederilor legale, obiect al unor acte juridice
desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi
irevocabile, notificate potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,
republicată, se restituie în natură.
Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, cu modificările şi
completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată, dându-se
textelor o nouă renumerotare.
TITLUL II: Modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor
religioase din România
Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor
religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 308 din 4 iulie 2000, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 501/2002,
cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează
după cum urmează:
1.La articolul 1
alineatele (1), (2), (6) şi (7) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
(1) Imobilele care au
aparţinut cultelor religioase din România şi au fost preluate în mod
abuziv, cu sau tară titlu, de statul român, de organizaţiile
cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, altele decât lăcaşele de cult, aflate în proprietatea
statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei
persoane juridice din cele prevăzute la art. 11, se
retrocedează foştilor proprietari, în condiţiile prezentei
ordonanţe de urgenţă.
(2) Sunt imobile, în sensul
prezentei ordonanţe de urgenţă, construcţiile existente în
natură, împreună cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul
localităţilor, cu oricare dintre destinaţiile avute la data
preluării în mod abuziv, precum şi terenurile aflate la data
preluării abuzive în intravilanul localităţilor, nerestituite
până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Adăugirile
aduse construcţiilor se preiau cu plată, numai dacă acestea nu
depăşesc 50% din aria desfăşurată actuală. În caz
contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport
cri cel preluat. Nu se includ în această categorie lucrările de
reparaţii curente, capitale, consolidări, modificări ale
compartimentării iniţiale, îmbunătăţiri
funcţionale şi altele asemenea.
(6) În cazul în care imobilele
retrocedate sunt afectate unor activităţi de interes public din
învăţământ sau sănătate, finanţate sau
cofinanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, noul proprietar
are obligaţia de a menţine afectaţiune pe o perioadă de
până la 5 ani de la data emiterii deciziei. În această perioadă
noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin
hotărâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de
întreţinere aferente imobilului respectiv revine utilizatorilor.
(7) O dată cu imobilele
retrocedate în natură se restituie şi bunurile mobile, dacă
acestea au fost preluate împreună cu imobilul respectiv şi dacă
acestea mai există la data depunerii cererii de retrocedare.
Deţinătorul actual al imobilului, la solicitarea şi în
prezenţa reprezentantului cultului religios care a depus cererea de
retrocedare, va proceda la efectuarea inventarului bunurilor mobile existente
în imobil, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de retrocedare.
În cazul nerespectării acestui termen se va urma procedura
prevăzută la art. 46 alin. (2) - (4) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989, republicată."
2.La articolul 1,
după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11),
cu următorul cuprins:
"(11) Regimul
juridic al imobilelor care au destinaţia de lăcaş de cult va fi
reglementat prin lege specială."
3.La articolul 1,
după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alineatele (21),
(22), (23)şi (24), cu următorul
cuprins:
"(21) În cazul în
care terenul este ocupat parţial, persoana îndreptăţită
poate obţine restituirea în natură a părţii de teren
rămase libere, pentru cea ocupată de construcţii noi, pentru cea
necesară în vederea bunei utilizări a acestora şi pentru cea
afectată unor amenajări de utilitate publică, măsurile
reparatorii stabilindu-se în echivalent. În cazul în care terenul este ocupat
în totalitate, pentru acesta se vor stabili măsuri reparatorii în
echivalent. De asemenea, se retrocedează în natură terenurile pe care
s-au ridicat construcţii uşoare sau demontabile.
(22)Valoarea terenurilor care nu pot fi retrocedate în natură se
stabileşte potrivit valorii de circulaţie la momentul emiterii
deciziei, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare.
(la data
27-Oct-2005 Art. I, punctul 3. din titlul II rectificat de Actul din Rectificare
din 2005 )
(23) Pentru
situaţiile prevăzute la alin. (21) în care nu se poate
dispune retrocedarea în natură, se vor acorda măsuri reparatorii în
echivalent potrivit legii speciale care va reglementa tipul şi procedura
de acordare a despăgubirilor.
(24) În situaţia
în care imobilul retrocedat prin decizia Comisiei speciale de retrocedare se
află în domeniul public al statului sau al unei unităţi
administrativ-teritoriale, acesta urmează a fi scos din domeniul public,
potrivit dispoziţiilor Legii nr. 213/1998
privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu
modificările şi completările ulterioare, în termen de 30 de zile
de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de
retrocedare."
4.După
articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11 cu
următorul cuprins:
(1) Imobilele - terenuri şi
construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care
sunt deţinute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie
autonomă, o societate sau companie naţională, o societate
comercială la care statul sau o autoritate a administraţiei publice
centrale sau locale este acţionar ori asociat majoritar, vor fi restituite
solicitantului, în natură, prin decizia organelor de conducere ale
unităţii deţinătoare. Cota de participare a statului sau a
autorităţii administraţiei publice centrale sau locale se va
diminua în mod corespunzător cu valoarea imobilului retrocedat,
procedându-se la reducerea capitalului social şi la recalcularea
patrimoniului.
(2) În situaţiile
prevăzute la alin.(1) Comisia specială de retrocedare va transmite
cererea de retrocedare unităţii deţinătoare, care are
obligaţia de a o soluţiona în termen de 60 de zile de la data
completării dosarului.
(3) Prevederile alin. (2), (21),
(22) şi (7) ale art. 1 se aplică în mod
corespunzător.
(4) Pentru situaţiile
prevăzute la art. 1 alin. (21) în care nu se poate dispune
retrocedarea în natură, se vor acorda măsurile reparatorii în
echivalent prevăzute de legea specială sau compensarea cu alte bunuri
sau servicii oferite în echivalent de către unitatea deţinătoare
prevăzută la alin.(1), cu acordul persoanei îndreptăţite.
(5) Prevederile alin. (1) sunt
aplicabile şi în cazul în care statul sau o autoritate publică
centrală sau locală acţionar sau asociat minoritar al
unităţii care deţine imobilul, dacă valoarea
acţiunilor sau părţilor sociale deţinute este mai mare sau
egală cu valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui
restituire în natură este cerută.
(6) Deciziile prevăzute la
alin.(1) pot fi atacate la secţia civilă a tribunalului în a
cărui circumscripţie teritorială se află sediul
unităţii deţinătoare, în termen de 30 de zile de la
comunicarea acestora."
5.La articolul 2
alineatul (1), literele c) şi e) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
"c) un reprezentant din
partea Cancelariei Primului Ministru, respectiv preşedintele
Autorităţii Naţionale pentru Restituirea
Proprietăţilor, care va avea calitatea de preşedinte al
comisiei;
e) un reprezentant din partea
Secretariatului General al Guvernului - Departamentul pentru Relaţii
Interetnice."
6.La articolul 2,
alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Secretariatul Comisiei
speciale de retrocedare va fi asigurat de Cancelaria Primului Ministru, prin
Autoritatea Naţională pentru Restituirea
Proprietăţilor."
7.La articolul 2,
după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41),
cu următorul cuprins:
"(41) Membrii
Comisiei speciale de retrocedare, precum şi persoanele din cadrul
Autorităţii Naţionale pentru Restituirea
Proprietăţilor, care asigură secretariatul tehnic al acesteia,
beneficiază de indemnizaţie de şedinţă reprezentând
50% din salariul de încadrare sau, după caz, din indemnizaţia
lunară; într-o lună se poate acorda o singură indemnizaţie,
indiferent de numărul şedinţelor de lucru."
8.La articolul 2,
alineatele (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul
cuprins:
"(5) Comisia specială de
retrocedare sau, după caz, unitatea deţinătoare
prevăzută la art. 11 va analiza documentaţia
prezentată de solicitanţi pentru fiecare imobil şi va dispune,
prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele
religioase, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază ca
aceasta nu este întemeiată sau va propune acordarea măsurilor
reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea
specială. În situaţia în care imobilul este înscris în Lista
monumentelor istorice, în decizia de retrocedare se va menţiona că
proprietarul are drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.
(6) Deciziile Comisiei speciale de
retrocedare vor putea fi atacate cu contestaţie la instanţa de
contencios administrativ în a cărei raza teritorială este situat
imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.
Hotărârea pronunţată de instanţa de contencios
administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004."
9.La articolul 2, după
alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) şi (8),
cu următorul cuprins:
"(7) Ministerele,
prefecturile, primăriile, serviciile de cadastru şi birourile de
carte funciară, precum şi celelalte instituţii publice au
obligaţia de a furniza, la cererea scrisă a Comisiei speciale de
retrocedare şi/sau a solicitantului retrocedării, în termen de 30 de
zile, informaţii privind situaţia juridică a imobilelor care fac
obiectul cererilor de restituire, în vederea fundamentării deciziilor.
(8) În cazul în care
deţinătorul bunului imobil solicitat nu este cunoscut, primăria
în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, la
cererea scrisă a Comisiei speciale de retrocedare, este obligată
să identifice unitatea deţinătoare şi să comunice, în
termen de 30 de zile, elementele de identificare a acesteia."
10.La articolul 3, după alineatul (2) se introduc
trei noi alineate, alineatele (21), (22) şi (23)
cu următorul cuprins:
"(21) Pentru
stabilirea dreptului de proprietate solicitantul poate depune începuturi de
dovadă scrisă, declaraţii de martori autentificate, expertize
extrajudiciare, precum şi orice acte care, coroborate, întemeiază
prezumţia existenţei dreptului de proprietate al acestuia asupra
imobilului, la data preluării abuzive.
(22) În absenţa
unor probe contrare, existenţa şi, după caz, întinderea
dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul
normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării
abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.
(23) În aplicarea
prevederilor alin. (22) şi în absenţa unor probe contrare,
persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a
dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării
abuzive este presupusă că deţine imobilul sub nume de
proprietar."
11.La articolul 4, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Dreptul de proprietate asupra
imobilului solicitat se redobândeşte pe baza deciziei Comisiei speciale de
retrocedare, a unităţii deţinătoare prevăzute la art.
11 sau a hotărârii judecătoreşti rămase
definitive, după caz."
12.La articolul 4, după alineatul (2) se
introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
"(21) În cazul
contractelor de locaţiune care au ca obiect spaţii cu altă
destinaţie decât aceea de locuinţă noul proprietar se va subroga
în drepturile fostului locator, cu renegocierea clauzelor privind chiria, pe o
perioadă de maximum 5 ani potrivit dispoziţiilor cuprinse la art. 5
alin. (2), dacă aceste contracte au fost încheiate cu respectarea
legii."
13.La articolul 4, alineatul (3) se
abrogă.
14.La articolul 4, alineatul (4) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(4) Litigiile legate de
eventualele îmbunătăţiri aduse imobilelor care se
retrocedează în condiţiile prezentei ordonanţe de
urgenţă de către foştii deţinători, precum
şi cele legate de aplicarea alin. (21) al art. 4, vor fi soluţionate
în condiţiile legii."
15.La articolul 4, alineatul (5) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(5) Măsurile
reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit legii speciale care va reglementa
tipul şi procedura de acordare a despăgubirilor."
16.După articolul 4, se introduc două noi
articole, articolele 41 şi 42, cu următorul
cuprins:
(1) În cazul în care imobilele ce
fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă au fost
înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989, titularii cererilor
de retrocedare pot opta pentru acordarea măsurilor reparatorii în
echivalent potrivit art. 4 alin.(5).
(2) Actele juridice de
înstrăinare a imobilelor care fac obiectul prezentei ordonanţe de
urgenţă sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost
încheiate cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legilor în
vigoare la data înstrăinării.
(3) În cazul acţiunilor
formulate potrivit dispoziţiilor cuprinse la alin. (2) procedura de
retrocedare începută în temeiul prezentei ordonanţe de
urgenţă este suspendată până la soluţionarea acelor
acţiuni prin hotărâre judecătorească definitivă
şi irevocabilă. Persoana îndreptăţită va
înştiinţa de îndată Comisia specială de retrocedare.
(4) Prevederile prezentei ordonanţe
de urgenţă sunt aplicabile şi în cazul acţiunilor în curs
de judecată, persoana îndreptăţită putând alege calea
acestei ordonanţe de urgenţă, renunţând la judecarea cauzei
sau solicitând suspendarea cauzei.
(1) Sub sancţiunea
nulităţii absolute, până la soluţionarea procedurilor
administrative şi, după caz, judiciare, prevăzute de prezenta
ordonanţă de urgenţă, este interzisă
înstrăinarea, schimbarea destinaţiei, ipotecarea sau grevarea sub
orice formă a imobilelor pentru care au fost depuse cereri de retrocedare
în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Solicitanţilor le revine
obligaţia de a înştiinţa în scris deţinătorul actual
despre existenţa cererilor de retrocedare depuse în condiţiile
prezentei ordonanţe de urgenţă."
17.La articolul 5, alineatele (1) şi (2) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Proprietarii care vor
redobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor în temeiul prezentei
ordonanţe de urgenţă vor încheia cu deţinătorii
actuali ai acestor imobile un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu,
în termen de 60 de zile de Ia data rămânerii definitive a deciziei
Comisiei speciale de retrocedare sau, după caz, a unităţii
deţinătoare prevăzute la art. 11, termen după
care, dacă protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezenţa
executorului judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterală
a preluării imobilului.
(2) Proprietarii vor intra în
posesia bunurilor imobile solicitate în termen de cel mult 5 ani de la
redobândirea dreptului de proprietate, în cazul imobilelor prevăzute la
art. 1 alin. (6) şi la art. 4 alin. (2) şi (2)1."
18.Articolul 51 se
renumerotează şi va deveni articolul 54.
19.După articolul 5 se introduc trei noi
articole, articolele 51, 52 şi 53, cu
următorul cuprins:
(1) Nerespectarea
obligaţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de
urgenţă atrage răspunderea contravenţională a
instituţiei sau, după caz, a conducătorului instituţiei
căreia îi incumbă respectarea acestor obligaţii.
(2) Constituie contravenţii
următoarele fapte:
a) nerespectarea obligaţiei
prevăzute la art. 1 alin. (2);
b) nerespectarea obligaţiei
prevăzute la art. 1 alin. (7);
c) nerespectarea obligaţiei
prevăzute la art. 11 alin. (2) de către unitatea
deţinătoare;
d) necomunicarea sau comunicarea
în mod eronat a informaţiilor solicitate potrivit art. 2 alin. (7) şi
(8);
e) nerespectarea obligaţiei
prevăzute la art. 5 alin. (1);
f) încălcarea
interdicţiei de înstrăinare prevăzute la art. 42
alin. (1).
(3) Faptele prevăzute la
alin. (2) lit. a) -e) se sancţionează cu amendă de la 5.000.000
lei la 50.000.000 lei.
(4) Fapta prevăzută la
alin. (2) lit. f) se sancţionează cu amendă de la 100.000.000
lei la 1.000.000.000 iei.
(5) Neîncheierea de către
deţinătorul actual a protocolului de predare-preluare, potrivit art.
5 alin. (1), atrage obligaţia acestuia de a plăti noului proprietar o
sumă, calculată pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea
lipsei de folosinţă a imobilului.
(1) Constatarea
contravenţiilor prevăzute la art. 5 alin. (2) şi aplicarea
sancţiunilor în ceea ce priveşte ministerele, prefecturile,
unităţile deţinătoare prevăzute la art. 11
se fac de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea
Proprietăţilor, prin corpul de control al acesteia.
(2) În cazul
autorităţilor administraţiei publice locale situate pe raza
teritorială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti
constatarea contravenţiilor revine prefectului judeţului, respectiv
Prefectului municipiului Bucureşti, iar aplicarea sancţiunilor revine
Autorităţii Naţionale pentru Restituirea
Proprietăţilor.
(3) Activitatea prefectului
judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, prevăzută la
alin. (2) este supusă controlului Autorităţii Naţionale
pentru Restituirea Proprietăţilor, prin corpul de control al
acesteia. În măsura în care acesta constată neîndeplinirea sau
îndeplinirea necorespunzătoare a acestor obligaţii va propune
ministrului administraţiei şi internelor măsurile
corespunzătoare.
Dispoziţiile art. 51
şi art. 52 se vor completa cu prevederile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările şi completările ulterioare."
Termenul de depunere a cererilor
de retrocedare a imobilelor aparţinând cultelor religioase, prevăzut
la art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 501/2002,
cu modificările ulterioare, este de 6 luni de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
(la data 12-Jan-2009 Art. III din titlul
II a fost atacat de (exceptie admisa) Decizia
1352/2008 )
(la data
26-Feb-2009 Art. III din titlul II abrogat de Actul din Decizia
1352/2008 )
(1)Cererile de retrocedare având ca
obiect terenuri situate în extravilanul localităţilor la data
preluării abuzive, precum şi construcţii de orice fel, situate
în extravilanul localităţilor, aparţinând exploataţiilor
agricole şi care au fost trecute în proprietatea statului, construcţii
de pe terenurile forestiere, care au făcut parte din exploatata
forestieră la data trecerii în proprietatea statului, se vor înainta de
către Comisia specială de retrocedare, în vederea
soluţionării, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale orăşeneşti
şi municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi Legii nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar
nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997,
cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Termenul de 60 de zile
prevăzut la alin.(l), curge de la data la care Comisia specială de
retrocedare primeşte situaţia juridică din care reiese că
imobilul respectiv era sau este situat în extravilan.
Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor
religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 308 din 4 iulie 2000, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 501/2002,
cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu
modificările şi completările aduse prin prezenta lege, va fi
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor
o nouă numerotare.
Pe data intrării în vigoare a
prezentei legi se abrogă art. VI alin. (1)-(4) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 184/2002,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18
decembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2004,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 25
martie 2004.
TITLUL III: Modificarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 83/1999
privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut
comunităţilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale din România
Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 83/1999
privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut
comunităţilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale din România, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, aprobată cu
completări prin Legea nr. 66/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, se modifică
şi se completează după cum urmează:
2.La articolul 6, alineatele (1), (2) şi (5) vor
avea următorul cuprins:
(1) Imobilele care au aparţinut
comunităţilor minorităţilor naţionale din România
şi care au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de
statul român, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane
juridice, în perioada 6 septembrie 1940 - 22 decembrie 1989, se restituie
foştilor proprietari în condiţiile prezentei ordonanţe de
urgenţă.
(2) Sunt imobile, în sensul
prezentei ordonanţe de urgenţă, construcţiile existente în
natură, împreună cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul
localităţilor, cu oricare dintre destinaţiile avute la data
preluării în mod abuziv, precum şi terenurile aflate la data preluării
abuzive în intravilanul localităţilor, nerestituite până la data
intrării în vigoare a prezentei legi. Adăugirile aduse
construcţiilor se preiau cu plată, numai dacă acestea nu
depăşesc 50% din aria desfăşurată actuală. În caz
contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu
cel preluat. Nu se includ în această categorie lucrările de
reparaţii curente, capitale, consolidări, modificări ale
compartimentării iniţiale, îmbunătăţiri
funcţionale şi altele asemenea.
(5) În cazul în care imobilele
restituite sunt afectate unor activităţi de interes public din
învăţământ sau sănătate, finanţate sau
cofinanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, noul
proprietar are obligaţia de a menţine afectaţiunea pe o
perioadă de până la 5 ani de la data emiterii deciziei. În
această perioadă noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în
cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului. În acest interval plata
cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine
utilizatorilor."
3.Articolul 7 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Comisia specială de
retrocedare sau, după caz, unitatea deţinătoare va analiza
documentaţia prezentată de solicitanţi pentru fiecare imobil
şi va dispune, prin decizie motivată, restituirea imobilelor
solicitate, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază
că aceasta nu este întemeiată sau va propune acordarea măsurilor
reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea
specială.
(2) Deciziile Comisiei speciale de
retrocedare pot fî atacate la instanţa de contencios administrativ în a
cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen
de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunţată
de instanţa de contencios administrativ este supusă căilor de
atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
(3) Ministerele, prefecturile,
primarii, serviciile de cadastru şi birourile de carte funciară,
precum şi celelalte instituţii publice au obligaţia de a
furniza, la cererea scrisă a Comisiei speciale de retrocedare şi/sau
a solicitantului retrocedării, în termen de 30 zile, informaţii
privind situaţia juridică a imobilelor care fac obiectul cererilor de
restituire, în vederea fundamentării deciziilor.
(4) În situaţia în care
imobilul este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice, în decizia de
retrocedare se va menţiona că proprietarul are drepturile şi
obligaţiile prevăzute de lege."
4.Articolul 8 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Prevederile art. 1 alin. (21)-
(24) şi (7), art. 11, art. 2 alin. (41),
(7) şi (8), art. 3 alin. (2), (21)-(23), art. 4,
art. 41, art. 42, art. 5, art. 51 - 53
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor
religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 308 din 4 iulie 2000, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 501/2002,
cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în
mod corespunzător."
De la data intrării în
vigoare a prezentei legi curge un nou termen de 6 luni pentru depunerea
cererilor de restituire, în condiţiile art. 6 alin. (4) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999
privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut
comunităţilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale din România, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 66/2004.
Dreptul la acţiune
prevăzut la art. III din Titlul II din prezenta lege se aplică în mod
corespunzător.
(1)Cererile de restituire având ca
obiect terenuri situate în extravilanul localităţilor la data preluării
abuzive, precum şi construcţii de orice fel, situate în extravilanul
localităţilor, aparţinând exploataţiilor agricole şi
care au fost trecute în proprietatea statului, construcţii de pe
terenurile forestiere, care au făcut parte din exploataţia forestieră
la data trecerii în proprietatea statului, se vor înainta de către Comisia
specială de retrocedare, în vederea soluţionării, în termen de
60 de zile, comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale
constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi Legii nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997,
cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Termenul de 60 de zile
prevăzut la alin.(1), curge de la data la care Comisia specială de
retrocedare primeşte situaţia juridică din care reiese că
imobilul respectiv era sau este situat în extravilan.
Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 83/1999
privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut
comunităţilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale din România, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, aprobată cu
completări prin Legea nr. 66/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, va fi
republicată în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o noua
numerotare.
TITLUL IV: Modificarea şi completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991
Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5
ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se
modifică şi se completează după cum urmează:
1.La articolul 11,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile alin.
(1) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte
suprafeţele preluate de cooperativele agricole de producţie în baza
unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori."
2.La articolul 11,
după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21),
cu următorul cuprins:
"(21) Terenurile
preluate abuziv de cooperativele agricole de producţie de la persoanele
fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producţie
sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept
proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe
vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor
persoane."
3.La articolul 18,
alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Terenurile neatribuite,
rămase la dispoziţia comisiei, după încheierea integrală a
reconstituirii drepturilor de proprietate, trec în domeniul privat al comunei,
oraşului sau al municipiului, urmând a fi puse la dispoziţia celor
care doresc să întemeieze sau să dezvolte exploataţii agricole,
prin închiriere, concesionare sau vânzare, în condiţiile legii sau puse la
dispoziţie pentru obiective de interes social."
4.La articolul 23,
după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21),
cu următorul cuprins:
"(21) În cazul
înstrăinării construcţiilor, suprafeţele de teren aferente
prevăzute la alin. (2) sunt cele convenite de părţi la data
înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de probă."
5.La articolul 24,
după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11),
cu următorul cuprins:
"(11)
Suprafaţa terenurilor prevăzute în alin. (1), aferente casei de
locuit şi anexelor gospodăreşti, nu poate fi mai mare decât cea
prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa de producţie,
consiliul popular sau primăria din localitatea respectivă."
6.La articolul 24,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Foştii proprietari
vor fi compensaţi cu o suprafaţă de teren echivalentă în
intravilan sau, în lipsă, în extravilan, acceptată de ei, iar,
dacă nu mai există teren, se vor acorda despăgubiri."
7.La articolul 27,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) În toate cazurile în
care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente,
cu ocazia măsurătorilor comisia locală ia act de
recunoaşterea reciprocă a limitelor proprietăţii de
către vecini, le consemnează în documentele constatatoare, întocmind
planurile parcelare şi înaintează documentaţia comisiei
judeţene sau prefectului pentru validare şi, respectiv, eliberarea
titlurilor de proprietate."
8.La articolul 27,
după alineatul (2) se introduc alineatele (21) şi (22),
cu următorul cuprins:
"(21) Proprietarii
sau moştenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa
agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat
terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului,
prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi.
Acestor categorii de proprietari şi moştenitori le sunt aplicabile
numai prevederile art. 64.
(22) În cazurile în
care s-au emis titluri de proprietate în mod abuziv altor persoane decât
foştii proprietari iar aceştia deţineau la acel moment
adeverinţe de proprietate şi aveau posesia terenului, comisiile de
fond funciar vor revoca titlurile emise cu încălcarea legii, dacă
acestea nu au intrat în circuitul civil. Dacă respectivele titluri de
proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare - cumpărare
sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiţiei pentru
constatarea nulităţii absolute a titlului respectiv potrivit
prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991."
9.La articolul 27,
după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41),
cu următorul cuprins:
"(41) Primarul va
afişa lunar suprafaţa constituită sau reconstituită, numele
beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare, precum şi
suprafaţa rămasă în rezerva comisiei locale."
10.La articolul 52, după alineatul (2) se
introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) Prevederile art. 274 din
Codul de procedură civilă sunt aplicabile."
12.La articolul 92, alineatul (3) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(3) Scoaterea
definitivă din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de
clasa I şi clasa a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrări de
îmbunătăţiri funciare, precum şi a celor plantate cu vii
şi livezi, prin extinderea intravilanului localităţilor, se face
la propunerea consiliilor locale, prin ordin al directorului Direcţiei
Agricole şi de Dezvoltare Rurală, cu avizul Ministerului
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale."
13.La articolul 92, alineatul (5) se
abrogă.
16.După articolul 110, se introduc trei noi
articole, articolele 1101, 1102 şi 1103
cu următorul cuprins:
Constituie contravenţii la
normele privind reconstituirea dreptului de proprietate următoarele fapte:
a) fapta persoanei fizice care are
calitatea de membru al comisiei locale sau judeţene de aplicare a
prezentei legi de a împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat
reconstituirea sau constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori
eliberarea titlului de proprietate către persoanele
îndreptăţite, precum şi eliberarea titlului de proprietate
fără îndeplinirea condiţiilor legale;
b) neafişarea datelor
menţionate în art. 27 alin. (41) de către primar în termen
de 10 zile de la sfârşitul lunii precedente;
c) afişarea de către
primar a unor date privind reconstituirea sau constituirea dreptului de
proprietate, care nu corespund realităţii.
Contravenţiile prevăzute
la art. 1101 se sancţionează astfel:
a) cea de la litera a) cu
amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei;
b) cele de la literele b) şi
c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
Constatarea contravenţiilor
şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 1101
şi art. 1102 se fac de către împuterniciţii
Autorităţii Naţionale pentru Restituirea
Proprietăţilor şi de către prefect sau împuterniciţii
acestuia, în cazul membrilor comisiilor locale."
Comisiile de aplicare a legilor
fondului funciar au obligaţia ca în termen de cel mult 120 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei legi să înainteze Agenţiei
Domeniilor Statului documentele necesare întocmirii protocoalelor de
predare-primire cu această instituţie privind terenurile care au fost
preluate direct de la societăţile comerciale din portofoliul
Agenţiei Domeniilor Statului, precum şi de la staţiunile de
cercetare, institute şi unităţi de învăţământ.
TITLUL V: Modificarea şi completarea
Legii nr. 169/1997
pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
Legea nr. 169/1997
pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4
noiembrie 1997, se modifică şi se completează după cum
urmează:
1.La articolul III
alineatul (1), partea introductivă şi litera a) se modifică
şi vor avea următorul cuprins;
(1) Sunt lovite de nulitate
absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile
la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu
încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991,
Legii nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997,
cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei
legi:
a) actele de reconstituire sau de
constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau
îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau
constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în
favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate
predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu
au moştenit asemenea terenuri;
(ii) actele de reconstituire
şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale
foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen
legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991
pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000
şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri
scoase din domeniul public în acest scop;
(iii) actele de reconstituire
şi constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane
asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscrişi în cooperativa
agricolă de producţie, nu au predat terenurile statului sau acestea
nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
(iv) actele de reconstituire sau
constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de
proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele
de transcripţiuni şi inscripţiuni sau, după caz, intabulat
în cartea funciară, precum şi actele de înstrăinare efectuate în
baza lor;
(v) actele de reconstituire
şi constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au
depăşit limitele de suprafaţă stabilite de art. 24 alin.
(1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;
(vi) actele de reconstituire a
dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care
nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri."
2.La articolul III,
după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11),
cu următorul cuprins:
"(1) Actele administrative
prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al
localităţilor terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire
a dreptului de proprietate privată îşi suspendă efectele cu
privire la aceste terenuri până la soluţionarea cererii de către
comisia de fond funciar, cu excepţia terenurilor intrate deja în circuitul
civil. După validarea cererii de reconstituire, terenul trece în rezerva
comisiei de fond funciar în vederea punerii în posesie."
3.La articolul III,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Nulitatea poate fi
invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru
Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care
justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de
competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun."
4.La articolul III,
după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alineatele (21)
- (24), cu următorul cuprins:
"(21) Nulitatea
absolută, în sensul prezentei legi, va putea fi invocată şi în
litigiile în curs.
(22) Nulitatea
absolută nu operează asupra titlurilor obţinute de foştii
proprietari pe alte amplasamente dacă la intrarea în vigoare a prezentei
legi şi-au găsit vechile amplasamente de care au fost deposedaţi
atribuite legal altor persoane conform Legii nr. 18/1991.
(23) Foştii
proprietari pot reveni la vechiul amplasament şi atunci când persoanele
puse în posesie pe aceste terenuri renunţă în favoarea lor la
titlurile de proprietate deja eliberate.
(24) În cazul unor
înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe
baza titlului constatat nul este obligat să remită preţul
actualizat fostului proprietar rămas fără teren."
TITLUL VI: Modificarea şi completarea
Legii nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997
Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12
ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se
modifică şi se completează după cum urmează:
1.Articolul 1 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
Persoanelor fizice şi
persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de
proprietate pentru terenurile agricole şi pentru terenurile forestiere, în
termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile
prevăzute de prezenta lege. Dispoziţiile acestei legi se aplică
şi în cazul restituirii construcţiilor accesorii terenurilor agricole
şi silvice."
2.La articolul 2,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) În aplicarea prevederilor
prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile
amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.
Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu
proprietarii, pot comasa terenurile care urmează să fie retrocedate
într-un singur amplasament."
3.La articolul 3,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Reconstituirea dreptului
de proprietate pentru persoanele fizice prevăzute la art. 9 alin. (1) din
Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se
face pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha de familie şi
cea adusă în cooperativa agricolă de producţie sau preluată
prin legi speciale ori în orice mod de la membrii cooperatori, dar nu mai mult
de 50 ha de proprietar deposedat."
4.La articolul 4,
alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Pentru terenurile din
extravilanul localităţilor, foste proprietăţi ale
persoanelor fizice şi juridice, care au trecut în proprietatea statului
şi pe care se găsesc instalaţii hidrotehnice, hidroelectrice sau
de hidroamelioraţii, pe care se desfăşoară
activităţi miniere de exploatare sau operaţiuni petroliere de
dezvoltare-explorare şi exploatare, se restituie, în condiţiile legii,
foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora suprafeţe
echivalente constituite din rezerva existentă la comisiile locale, iar în
situaţia în care aceste suprafeţe sunt insuficiente, din domeniul
privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte
localităţi, acceptate de foştii proprietari. În cazurile în care
compensarea nu este posibilă se vor acorda despăgubiri foştilor
proprietari sau moştenitorilor acestora, în condiţiile legii."
5.La articolul 4,
după alineatul (1) se introduc nouă alineate noi, alineatele (11)
- (19), cu următorul cuprins:
"(11) Pentru
terenurile foştilor proprietari persoane fizice sau juridice, inclusiv
cooperative piscicole sau alte forme asociative prevăzute la art. 26
alin.(l), pe care s-au aflat, la data deposedării, amenajări
piscicole, sere sau plantaţii de hamei, de duzi, plantaţii viticole
sau pomicole, în prezent proprietatea statului, restituirea se face pe vechile
amplasamente, cu obligaţia de a le menţine destinaţia şi,
acolo unde este cazul, unitatea şi funcţionalitatea.
(12) Pentru terenurile
menţionate mai sus, pe care s-au efectuat de către stat
investiţii, neamortizate până la intrarea în vigoare a prezentei
legi, foştii proprietari pot opta pentru reconstituirea pe vechiul
amplasament, cu obligaţia de a plăti statului, în termen de 10 ani,
contravaloarea neamortizată a investiţiei, dacă aceasta
reprezintă mai mult de 30% din valoarea totală a investiţiei la
data intrării în vigoare a acestei legi, sau să primească
terenuri pe alte amplasamente, acceptate de aceştia, de aceeaşi
categorie de folosinţă cu terenul pe care l-au predat ori
despăgubiri.
(13) Pentru terenurile
preluate de stat de pe care investiţiile au fost vândute cu respectarea
legii, foştii proprietari pot opta pentru alt amplasament, acceptat de
aceştia, sau pentru despăgubiri plătite fie de către
investitor, fie de către stat.
(14) În cazul
opţiunii pentru despăgubiri plătite de investitori, foştii
proprietari vor conveni cu investitorii, în termen de 3 luni de la data
intrării în vigoare a acestei legi sau de la data validării cererii
de reconstituire a dreptului de proprietate, preţul terenului1,
care nu poate fi mai mic decât valoarea sa de piaţă, şi termenul
de plată, care nu poate fi mai mare de 3 ani.
(15) Acordul va fi
înregistrat la comisia judeţeană care a validat cererea de
reconstituire şi devine titlu executoriu pentru plata preţului
dacă investitorul nu îşi respectă obligaţia de plată
în termenul convenit. Din momentul înregistrării acordului, opţiunea
părţilor este definitivă şi părţile nu mai pot
opta pentru alte forme de reconstituire şi, respectiv, despăgubire.
Proprietarii se vor putea adresa statului, în condiţiile
dispoziţiilor legale privind acordarea de despăgubiri de către
acesta, doar pentru acoperirea valorii investiţiilor preluate de stat o
dată cu terenul pe care l-au avut în proprietate.
(16) Până la
efectuarea plăţii, proprietarul investiţiei va plăti
fostului proprietar al terenului o sumă, convenită de
părţi, care nu poate fi mai mică decât redevenţa
plătită statului la momentul acordului şi nu va putea
înstrăina în nici un mod investiţia sa, sub sancţiunea
nulităţii absolute.
(17) Proprietarii
investiţiilor dobândesc dreptul de proprietate asupra terenului în
momentul achitării integrale a contravalorii terenului.
(18) În situaţia
în care nu se optează pentru despăgubiri plătite de către
investitor, sau în situaţia în care fostul proprietar şi investitorul
nu ajung la un acord în termenul menţionat la alin. (14),
fostul proprietar va primi teren pe alt amplasament, acceptat de acesta, sau
despăgubiri de la stat, atât pentru teren cât şi pentru
investiţiile dovedite la data preluării terenului, în condiţiile
legii.
(19) În cazul
realizării acordului prevăzut la alin. (14), pentru
investiţiile dovedite la data preluării terenului, fostul proprietar
primeşte despăgubiri de la stat, în condiţiile legii."
6.La articolul 4,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) În cazul în care
investiţiile pentru care suprafaţa de teren a fost preluată de
stat nu au fost executate sau se află în stadiu de proiect, suprafaţa
preluată se restituie, la cerere, foştilor proprietari sau
moştenitorilor acestora, pe vechiul amplasament."
7.La articolul 6,
alineatele (11) şi (12) se modifică şi vor
avea următorul cuprins:
"(11) Titlurile de
proprietate obţinute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991
şi existenţa libera a vechilor amplasamente fac dovada absolută
a proprietăţii, obligând comisiile de fond funciar să procedeze
la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.
(12) Consemnările
efectuate între anii 1945 şi 1990 în registrele agricole, cererile de
intrare în fostele cooperative agricole de producţie, documentele
existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor,
neînsoţite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu
privire la proprietate."
8.La articolul 6,
după alineatul (12) se introduc două noi alineate,
alineatele (13) şi (14), cu următorul cuprins:
"(13) În
situaţia în care nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu
martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când
aceasta se face pe vechile amplasamente şi când martorii ce le recunosc
sunt proprietarii vecini sau moştenitorii lor, pe toate laturile terenului
pentru care s-a cerut reconstituirea.
(14) Orice probă
dovedind dreptul de proprietate al foştilor proprietari poate fi
înlăturată numai printr-o probă de aceeaşi forţă
produsă de către deţinătorul actual al terenului sau de
către terţi, tăgăduind dreptul de proprietate."
9.La articolul 6,
alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile art.
12 şi art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
privind restabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, precum
şi dispoziţiile procedurale prevăzute la art. 51 - 59 din
aceeaşi lege se aplică în mod corespunzător la reconstituirea
dreptului de proprietate, potrivit prezentei legi."
10.La articolul 6, după alineatul (2) se introduc
două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu
următorul cuprins:
"(21) În
situaţia în care anumite suprafeţe sunt revendicate de două
persoane, dintre care una este fostul proprietar, căruia i s-a preluat
terenul prin măsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945 - 1990,
şi cea de a doua, persoana căreia i s-a atribuit teren din cel
preluat de la fostul proprietar în limita resurselor de teren existente,
inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în natură ambilor
solicitanţi. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui
în natură terenul persoanei care deţinea actele de proprietate în
anul 1990, iar cei care au fost împroprietăriţi cu asemenea terenuri
vor fi despăgubiţi în condiţiile legii.
(22) Diferenţele
între suprafeţele înscrise în titlurile de proprietate, în registrele
agricole, în cererile de intrare în cooperativă, în actele de donaţie
către stat, în arhivele statului din perioada 1945 - 1990 şi
situaţia de fapt la data punerii în posesie se corectează în favoarea
foştilor proprietari."
12.Articolul 7 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Pentru terenurile care fac
obiectul reconstituirii dreptului de proprietate conform art. 3, 4, 5 şi
23, se va emite un titlu de proprietate suplimentar, dacă persoanele în
cauză au deja un titlu emis în condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991."
13.Articolul 8 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Persoanelor fizice cărora li
s-a reconstituit proprietatea pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10
hectare de familie şi suprafaţa preluată de stat prin legi
speciale, dar nu mai mult de 50 de hectare, pe mai multe loturi decât au
deţinut înainte de preluare, la cerere, dacă este posibil, li se
comasează terenurile în loturi mai mari sau într-un singur lot, de
aceeaşi categorie de folosinţă cu cel preluat, inclusiv din
terenurile proprietate de stat, eliberându-se un nou titlu de proprietate,
după revocarea celui iniţial de comisia judeţeană de fond
funciar."
14.La articolul 9, alineatele (1) şi (3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Terenurile proprietate de
stat, administrate de institutele, centrele şi staţiunile de
cercetare, destinate cercetării şi producerii de seminţe, de
material săditor din categorii biologice superioare şi de animale de
rasă, rămân în administrarea acestora, cu excepţia terenurilor
agricole preluate de la foştii proprietari şi solicitate de
persoanele îndreptăţite la reconstituire. Terenurile din perimetrele
staţiunilor, institutelor şi centrelor de cercetare care fac obiectul
retrocedării se vor delimita în sole compacte, începând de la marginea
perimetrului, conform Legii nr. 290/2002
privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de
cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei
alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice
"Gheorghe Ionescu-Şişeşti", cu modificările
şi completările ulterioare.
(3) Terenurile agricole care au
aparţinut cu titlu de proprietate Academiei Române,
universităţilor, instituţiilor de învăţământ
superior cu profil agricol şi unităţilor de cercetare în 1945,
revin în proprietatea acestora."
15.La articolul 9, după alineatul (1) se introduc
două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu
următorul cuprins:
"(11)
Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi terenurilor folosite la data
intrării în vigoare a prezentei legi de unităţile de
învăţământ cu profil agricol sau silvic. Suprafeţele care
rămân în administrarea instituţiilor de învăţământ vor
fi delimitate prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei legi.
(12) Pentru
suprafeţele de teren care se restituie pe vechiul amplasament persoanelor
îndreptăţite în condiţiile alin. (1) şi (11)
unităţile de cercetare şi învăţământ vor primi în
administrare suprafeţe de teren corespunzătoare din proprietatea
statului."
16.La articolul 9, după alineatul (3) se
introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
"(4) Reconstituirea dreptului
de proprietate asupra terenurilor agricole care au aparţinut Academiei
Române se face prin comasarea terenurilor de către Agenţia Domeniilor
Statului, la cererea Academiei Române, dacă nu se afectează vechile
amplasamente ale foştilor proprietari şi cu respectarea prevederilor
Legii nr. 752/2001
privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, cu
completările ulterioare."
17.La articolul 12, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Comisiile comunale,
orăşeneşti sau municipale din unităţile
administrativ-teritoriale pe care se află terenurile, împreună cu
oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară vor delimita
terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost
atribuite legal altor persoane, sau în sole situate în vecinătatea
localităţilor, acceptate de foştii proprietari, cu asigurarea
accesului la lucrările de hidroamelioraţii, acolo unde ele
există."
18.Articolul 13 va avea următorul cuprins:
Prefectul, în calitatea sa de
preşedinte al comisiei judeţene, va întocmi şi va înainta lunar
Autorităţii Naţionale pentru Restituirea
Proprietăţilor un raport privind situaţia aplicării
prevederilor legii, cu propuneri de măsuri, inclusiv de angajare a
răspunderii pentru primarii care întârzie sau împiedică în orice mod
reconstituirea dreptului de proprietate în termenele şi în condiţiile
stabilite de lege."
19.Articolele 15,19 şi 20 se abrogă.
20.Articolul 22 va avea următorul cuprins:
Reconstituirea dreptului de proprietate,
punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate, în cazul
persoanelor fizice, se fac de către comisiile locale şi comisiile
judeţene sau de prefect, în conformitate cu prevederile art. 12 şi
art. 51 - 59 din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 169/1997,
cu prevederile Regulamentului privind procedura de constituire,
atribuţiile şi Sancţionarea comisiilor pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi
modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în
posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2001,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu
respectarea prevederilor prezentei legi."
21.La articolul 23, după alineatul (11)
se introduce un nou alineat, alineatul (12), cu următorul
cuprins:
"(12)
Unităţile de cult prevăzute la alin. (1), dacă au avut în
proprietate suprafeţe mai mari decât cele retrocedate până la
intrarea în vigoare a prezentei legi, pot cere reconstituirea dreptului de
proprietate pentru întreaga suprafaţă deţinută în 1945."
22.La articolul 24, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferenţa dintre
suprafaţa primită prin aplicarea legilor fondului funciar şi cea
avută în proprietate, persoanelor fizice şi juridice sau, după
caz, moştenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente."
23.La articolul 24, după alineatul (1) se
introduc patru noi alineate, alineatele (11) - (14), cu
următorul cuprins:
"(11) În cazul în
care validarea s-a făcut pe alt amplasament decât cel avut în proprietate
iar pentru respectiva suprafaţă nu s-a făcut punerea în posesie,
titlul de proprietate se emite pe numele fostului proprietar sau al
moştenitorilor acestuia.
(12) Terenurile din
ariile naturale protejate, constituite şi declarate astfel potrivit legii,
arboretele constituite ca unităţi - sursă pentru producerea
materialelor forestiere de reproducere, plantajele, culturile de plante - mamă
pentru producţia de butaşi, înscrise în catalogul naţional al
materialelor de bază, se restituie foştilor proprietari sau
moştenitorilor acestora, cu obligaţia de a le păstra
destinaţia şi de a le asigura administrarea prin structuri silvice
autorizate. Fostul proprietar poate opta pentru atribuirea unei suprafeţe
echivalente din fondul forestier proprietate de stat.
(13) În cazul
terenurilor defrişate după data de 1 ianuarie 1990 fostul proprietar
poate opta pentru restituirea pe vechiul amplasament.
(14) În cazul în care
pe vechiul amplasament se află păduri încadrate în grupa I
funcţională conform prevederilor Legii nr. 26/1996
- Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare,
fostul proprietar sau moştenitorii acestuia trebuie sa respecte
destinaţia acestora şi să permită lucrările de
intervenţie necesare sau pot opta pentru restituirea unui alt teren,
situat în apropierea vechiului amplasament."
24.La articolul 24, alineatele (2), (3), (4) şi
(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Se exceptează de la
reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente terenurile
atribuite foştilor proprietari, cu respectarea prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991,
cu modificările şi completările ulterioare, pentru care s-au
eliberat titluri de proprietate sau procese-verbale de punere în posesie.
(3) Pentru cazurile prevăzute
la alin. (2) punerea în posesie se va face pe alte terenuri, situate în
apropierea vechilor amplasamente, acceptate de proprietar.
(4) Unităţile şi
subunităţile silvice din subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor
- Romsilva, precum şi ceilalţi deţinători actuali ai
terenurilor forestiere solicitate de foştii proprietari sau de
moştenitorii lor, vor pune la dispoziţie comisiilor locale de
aplicare a prevederilor prezentei legi suprafeţele de teren pentru care
cererile de reconstituire a dreptului de proprietate au fost validate, pe
categorii de deţinători prevăzute în prezenta lege, în
condiţiile prevăzute la alin. (1) - (3). Trecerea efectivă a
terenurilor în proprietatea privată se va face cu ocazia punerii în
posesie, potrivit prezentei legi.
(5) Autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură va lua măsuri ca
fiecare ocol silvic să delimiteze perimetrele cu terenuri ce rămân în
proprietatea statului de terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului
de proprietate privată."
25.La articolul 24, alineatele (31)
şi (32) se abrogă.
26.La articolul 24, după alineatul (5) se
introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
"(6) Terenurile proprietate
de stat, administrate de Institutul de Cercetări şi Amenajări
Silvice, destinate activităţii de cercetare, rămân în
administrarea acestuia, cu excepţia terenurilor forestiere preluate de la
foştii proprietari şi solicitate de persoanele îndreptăţite
la reconstituire. Terenurile forestiere destinate cercetării care fac
obiectul retrocedării se vor delimita în trupuri compacte, începând de la
marginea perimetrului."
27.La articolul 25, alineatele (1) şi (3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Reconstituirea dreptului de
proprietate şi punerea în posesie a titularilor, în cazul terenurilor
forestiere, precum şi eliberarea titlurilor de proprietate se fac de
comisiile locale şi, respectiv, comisiile judeţene, în
condiţiile şi cu procedura stabilite de Legea fondului funciar nr. 18/1991,
cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 169/1997,
de Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi
funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate
privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a
titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor,
aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 1172/2001,
cu modificările şi completările ulterioare, şi conform
prezentei legi.
(3) Pentru persoanele
prevăzute la art. 24 alin. (1) din prezenta lege se va emite un titlu de
proprietate suplimentar. Dacă nu a fost emis încă un titlu de
proprietate pentru suprafaţa de teren forestier primită prin
aplicarea legilor fondului funciar, se va emite un singur titlu pentru întreaga
suprafaţă rezultată din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,
cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 169/1997
şi a prezentei legi."
28.La articolul 26, alineatele (1), (2) şi (3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Formelor asociative de
proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră,
păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în
devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate,
composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti,
păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunităţi
şi forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu
de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu
menţiunea la titular, după caz: "obşte de
moşneni", "obşte de răzeşi", "composesorat",
"păduri grănicereşti", alte asociaţii şi
forme asociative cu denumirea localităţii respective.
(2) Formelor asociative li se va
restitui în întregime suprafaţa avută în proprietate.
(3) Titlul de proprietate va fi
însoţit de o schiţă de amplasament a suprafeţei de teren
forestier care a aparţinut obştii de moşneni, obştii de
răzeşi, composesoratului şi altora asemenea, ce urmează a
fi restituit."
29.La articolul 26, după alineatul (3) se
introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
"(31) Punerea în
posesie în cazul suprafeţelor reconstituite pe raza mai multor comune se
face de către comisiile locale sub coordonarea şi cu avizul oficiilor
judeţene ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară, iar în cazul suprafeţelor reconstituite pe raza mai
multor judeţe de către Agenţia Naţională de Cadastru
şi Publicitate Imobiliară. Titlul de proprietate se va emite de
comisia judeţeană în a cărei rază teritorială se afla
sediul formei asociative."
30.Articolul 27 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Administrarea şi exploatarea
terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta lege se face în
conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislaţia
statului român în perioada anilor 1921 - 1946, în măsura în care nu
contravin legislaţiei în vigoare."
31.Articolul 28 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) În vederea organizării
administrării terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta
lege şi a determinării responsabilităţilor cu privire la
administrarea lor, persoanele îndreptăţite se vor reorganiza, în baza
acestei legi, în formele asociative iniţiale.
(2) În termen de 90 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei legi un comitet ad-hoc va solicita
judecătoriei în a cărei rază teritorială sunt situate
terenurile recunoaşterea formelor asociative de administrare şi de
exploatare a terenurilor forestiere.
(3) Comitetul ad-hoc va prezenta
judecătoriei, o dată cu cererea, un statut în formă
autentică sau certificată de avocat, în care se vor stabili structura
acestora, organele de conducere, modul de administrare a terenurilor
forestiere, în condiţiile legii, drepturile şi obligaţiile
membrilor, răspunderi, sancţiuni, modul de dizolvare, precum şi
alte prevederi specifice.
(4) Prin hotărâre
judecătorească formele asociative de administrare în comun,
constituite în condiţiile şi cu respectarea regimului silvic
prevăzut de lege, redobândesc calitatea de persoană juridică.
Hotărârea judecătorească va fi înscrisă într-un registru
special ţinut de judecătorie.
(5) Suprafeţele forestiere
aflate în proprietate comună, conform naturii acestora, rămân în
proprietate indiviză pe toată durata existenţei lor.
(6) Membrii formelor asociative
aflaţi în devălmăşie sau indiviziune nu pot înstrăina
propriile cote-părţi unor persoane din afara acestora.
(7) Terenurile acestor forme
asociative nu pot fi înstrăinate în nici un mod, în întregime sau în
parte.
(8) În cazul dizolvării
formelor asociative proprietatea indiviză a acestora va trece în
proprietatea publică a consiliilor locale în raza cărora se află
terenurile respective."
32.La articolul 29, alineatele (1) şi (2) vor
avea următorul cuprins:
(1) În aplicarea prevederilor art.
47 din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile
forestiere şi eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele
parohiei, schitului, mănăstirii, instituţiei de cultură
şi învăţământ, Academiei Române în limita suprafeţelor
pe care le-au avut în proprietate, chiar dacă terenurile sunt situate pe
raza mai multor localităţi sau judeţe.
(2) Centrele eparhiale,
protoieriile, mănăstirile, schiturile, parohiile, filiile şi
alte structuri ale unităţilor de cult dobândesc, prin reconstituire,
dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere."
33.La articolul 29, după alineatul (31)
se introduce un nou alineat, alineatul (32), cu următorul
cuprins:
"(32)
Diferenţa de suprafaţă neatribuită se reconstituie în forma
şi structura de proprietate existentă la momentul
naţionalizării terenurilor forestiere de către regimul comunist;
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere care au
aparţinut Academiei Române se face prin comasarea terenurilor de
către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, la cererea
Academiei Române, dacă nu se afectează vechile amplasamente ale
foştilor proprietari şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 752/2001."
34.La articolul 291,
alineatul (4) se abrogă.
35.Articolul 30 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
În aplicarea prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991,
astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 169/1997,
precum şi a prezentei legi, cetăţenii români au aceleaşi
drepturi, indiferent dacă la data înregistrării cererii aveau
domiciliul în ţară sau în străinătate."
36.Articolul 31 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Construcţiile de pe
terenurile forestiere care se retrocedează prin efectul prezentei legi
şi care au făcut parte din exploataţia forestieră la data
trecerii în proprietatea statului se restituie foştilor proprietari sau,
după caz, moştenitorilor acestora.
(2) În cazul în care astfel de
bunuri imobile nu mai există, se vor acorda despăgubiri.
(3) Construcţiile de pe
terenurile forestiere, inclusiv cele de corectare a torenţilor, drumurile
forestiere, sediile de cantoane silvice, cabanele de vânătoare,
pepinierele, alte amenajări silvice, instalaţii sau mijloace fixe,
inclusiv cele aflate în curs de execuţie, amplasate în suprafeţele
care fac obiectul retrocedării, trec în proprietatea persoanelor fizice
sau juridice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra
terenurilor.
(4) Prevederile alin (3) se
aplică cu condiţia deţinerii în proprietate a suprafeţelor
minime pentru constituirea unui ocol silvic, în proprietate individuală
sau în asociere cu alte persoane fizice sau juridice.
(5) Bunurile prevăzute la alin.(3)
trec în proprietate privată cu obligaţia păstrării
destinaţiei acestora, exploatarea şi întreţinerea acestora fiind
efectuate de către ocolul silvic care asigură administrarea
pădurii.
(6) În situaţia în care
persoanele cărora li se reconstituie dreptul de proprietate nu îndeplinesc
condiţia prevăzută la alin. (4) reconstituirea dreptului de
proprietate se face pe alte amplasamente, stabilite cu acordul proprietarilor.
(7) Sediile ocoalelor, silvice
trec în proprietatea persoanelor juridice sau fizice dacă suprafaţa
care se retrocedează acestora, individual sau în asociere, este mai mare
decât jumătate din suprafaţa administrată de respectivul ocol
silvic anterior retrocedării.
(8) Obiectivele realizate ca
urmare a finanţărilor din împrumuturile aprobate prin Ordonanţa
Guvernului nr. 28/1999,
Ordonanţa Guvernului nr. 97/2000
şi Legea nr. 400/2003
trec în proprietate privată în condiţiile de la alin. (3) şi
(4).
(9) Obiectivele aflate în curs de
realizare finanţate din împrumuturile menţionate la alin. (8) trec în
proprietate privată după finalizarea lucrărilor aflate în curs
şi punerea în funcţiune, cofinanţarea şi rambursarea
asigurându-se prin bugetul autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură."
37.Articolul 33 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Pot cere reconstituirea
dreptului de proprietate şi foştii proprietari cărora li s-au
respins cererile sau li s-au modificat sau anulat adeverinţele de
proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de
proprietate prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997.
Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se consideră a fi
depuse în termen chiar dacă acestea au fost depuse la alte comisii decât
cele competente potrivit legii; aceste comisii vor trimite cererile, din
oficiu, comisiilor competente, înştiinţând despre acest lucru şi
persoanele îndreptăţite. Persoanele fizice şi persoanele
juridice, care nu au depus în termenele prevăzute de Legea nr. 169/1997
şi de prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate
sau, după caz, actele doveditoare, pot formula astfel de cereri în termen
de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În cazul
formelor asociative prevăzute la art. 26 alin. (1) din lege aflate în curs
de constituire, cererea poate fi formulată de comitetul ad-hoc de
iniţiativă.
(2) În situaţia în care
după depunerea cererilor de reconstituire s-au administrat probe care
atestă alte terenuri ce au aparţinut petenţilor în proprietate,
ele se restituie acestora pe vechile amplasamente, dacă sunt libere."
38.Articolul 35 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Ocoalele silvice şi actualii
deţinători răspund de paza şi protecţia
vegetaţiei forestiere de pe terenurile solicitate de foştii
proprietari şi după punerea în posesie, până la formarea
structurilor proprii de pază sau administrare ori până la încheierea
unor contracte de administrare şi pază cu un ocol silvic.
Contravaloarea cheltuielilor aferente acestor servicii, pentru intervalul de
timp cuprins între punerea în posesie şi crearea structurilor proprii,
respectiv încheierea de contracte de pază şi administrare, vor fi
suportate de către stat."
39.Articolul 36 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Persoanelor fizice cărora li
s-a stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, cu ocazia
aplicării Legii nr. 187/1945
pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-a atribuit
efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost
anulată li se vor acorda terenurile respective în limita suprafeţelor
disponibile sau despăgubiri."
40.Articolul 37 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Persoanelor fizice ale căror
terenuri au intrat în componenţa fostelor cooperative agricole de
producţie şi, ca urmare a comasărilor, nu li s-a reconstituit
dreptul de proprietate în condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991,
li se reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile prezentei legi, pe
vechile amplasamente, în perimetrul societăţilor comerciale cu
capital de stat, dacă acestea nu au fost atribuite în conformitate cu art.
2 alin. (1) din prezenta lege."
42.Articolul 40 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Pentru suprafeţele de pe care
s-a exploatat masă lemnoasă în perioada dintre validarea cererilor de
retrocedare şi punerea în posesie a proprietarilor, Regia
Naţională a Pădurilor - Romsilva va acorda acestora beneficiul
realizat, după deducerea cheltuielilor de exploatare, şi va suporta
cheltuielile de împădurire a suprafeţelor neregenerate."
43.După articolul 41, se introduce articolul 42
cu următorul cuprins:
Cererile sau acţiunile în
justiţie, cererile accesorii şi incidente, precum şi intabularea
titlurilor de proprietate rezultate din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare
şi a prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru şi de timbru
judiciar."
(1)Se înfiinţează în cadrul Autorităţii
Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor o direcţie pentru
coordonarea aplicării legislaţiei din domeniul restituirii
proprietăţii funciare de către instituţiile
administraţiei de stat şi comisiile de fond funciar, asigurând
aplicarea unitară de către acestea a reglementărilor în domeniu.
(la data
20-May-2013 Art. II, alin. (1) din titlul VI modificat de Art. 46 din capitolul
VI din Legea
165/2013 )
(2)În cadrul direcţiei vor
activa 40 de persoane preluate prin transfer de la alte instituţii şi
autorităţi publice, conduse de un vicepreşedinte al
Autorităţii Naţionale cu rang de subsecretar de stat.
(3)Cele 40 de posturi prevăzute
la alin. (2), împreună cu bugetele aferente, se preiau la Cancelaria
Primului Ministru. Numărul de posturi al Autorităţii
Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor se va suplimenta cu
numărul de posturi preluate de la alte instituţii şi
autorităţi publice, astfel încât numărul maxim de posturi va fi
de 131, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor
demnitarilor.
Persoanele
fizice şi persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a
dreptului de proprietate pentru diferenţele de suprafaţă ce pot
fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005
inclusiv.
(la data
21-Sep-2005 Art. III din titlul VI modificat de Art. II, punctul 1. din Ordonanta
urgenta 127/2005 )
Guvernul va modifica, în termen de
30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Regulamentul
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2001,
cu modificările ulterioare.
Despăgubirile acordate
potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi Legii nr. 1/2000,
cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost
modificată prin prezenta lege, vor urma procedura şi se vor supune
dispoziţiilor privind acordarea despăgubirilor din Titlul VII.
Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12
ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se va
republica, dându-se textelor o nouă numerotare.
TITLUL VII: Regimul stabilirii şi
plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv
(la data 15-Mar-2012 titlul VII a se
vedea referinte de aplicare din Art. 1 din Ordonanta
urgenta 4/2012 )
(la data 17-Feb-2012 titlul VII a se vedea
recurs in interesul legii Decizia
27/2011 )
(la data 04-Sep-2005 titlul VII a se
vedea referinte de aplicare din Art. 8 din capitolul I, sectiunea 3 din Ordonanta
53/2005 )
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
(1)Prezenta lege reglementează
sursele de finanţare, cuantumul şi procedura de acordare a
despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în
natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 -22 decembrie 1989, republicată, a Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor
religioase din România, cu modificările şi completările
ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 501/2002,
a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999
privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut
comunităţilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale din România, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 66/2004,
cu modificările ulterioare.
(2)Dispoziţiile prezentului
titlu sunt aplicabile şi despăgubirilor propuse prin decizia
motivată a conducătorului instituţiei publice implicate în
privatizare sau, după caz, prin ordinul ministrului finanţelor publice,
în temeiul art. 32 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.
(3)Despăgubirile acordate în
baza Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a
Legii nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997,
cu modificările şi completările ulterioare, vor urma procedura
şi se vor supune dispoziţiilor privind acordarea despăgubirilor
din această lege.
(la data
01-Oct-2007 Art. 1, alin. (4) din titlul VII, capitolul I abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 1. din Ordonanta
urgenta 93/2007 )
(la data
01-Oct-2007 Art. 1, alin. (5) din titlul VII, capitolul I abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 2. din Ordonanta
urgenta 93/2007 )
1.1. Domeniul de reglementare prevăzut la art. 1 alin. (1) din titlul VII
din lege este stabilit numai la acele despăgubiri rezultate din aplicarea
Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, a Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor
religioase din România, republicată, a Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 83/1999
privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut
comunităţilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale din România, republicată.
1.2. Dispoziţiile titlului VII din lege sunt aplicabile în mod
corespunzător şi despăgubirilor acordate/propuse foştilor
asociaţi/acţionari ai societăţilor comerciale prin
deciziile/ordinele conducătorilor instituţiilor publice implicate în
privatizare sau, după caz, prin ordinul ministrului finanţelor
publice, în temeiul art. 31 din Legea nr. 10/2001,
republicată.
1.3. Despăgubirile acordate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi Legii nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997,
cu modificările şi completările ulterioare, vor urma procedura
şi se vor supune aceloraşi dispoziţii.
1.4. Despăgubirile care se cuvin foştilor proprietari sau
moştenitorilor acestora potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi Legii nr. 1/2000,
cu modificările şi completările ulterioare, vor fi acordate doar
în măsura în care aceştia nu pot primi, având în vedere lipsa de
terenuri disponibile, sau nu acceptă, o suprafaţă de teren în
natură, pe alt amplasament.
Pentru
asigurarea resurselor financiare necesare acordării de despăgubiri în
conformitate cu prevederile prezentei legi Fondul Proprietatea
funcţionează ca un organism de plasament colectiv, sub forma unei
societăţi de investiţii de tip închis, cu personalitate
juridică, din categoria altor organisme de plasament colectiv.
(la data
29-Jun-2007 Art. 2 din titlul VII, capitolul I modificat de Art. 1, alin. (1),
punctul 2. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
În înţelesul prezentului
titlu, expresiile şi termenii de mai jos au următoarele
semnificaţii:
a)titlurile de despăgubire sunt certificate emise de Comisia
Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în numele şi pe seama
statului român, care încorporează drepturile de creanţă ale
deţinătorilor asupra statului român, corespunzător
despăgubirilor acordate potrivit prezentei legi şi care urmează
a fi valorificate prin conversia lor în acţiuni emise de Fondul
"Proprietatea" şi/sau, după caz, în funcţie de
opţiunea titularului ori a titularilor înscrişi în acestea, prin
preschimbarea lor contra titluri de plată, în limitele şi
condiţiile prevăzute în prezenta lege. Titlurile de despăgubire
nu pot fi vândute, cumpărate, date în garanţie sau transferate în
orice alt mod, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, cu excepţia
dobândirii acestora ca efect al succesiunii. Actele de înstrăinare a
titlurilor de despăgubire, cu excepţia transmiterii ca urmare a
succesiunii, sunt lovite de nulitate absolută. Titlurile de
despăgubire nu sunt titluri de participare ale altor organisme de
plasament colectiv (AOPC) şi nu intră sub incidenţa Legii nr. 297/2004
privind piaţa de capital, cu modificările şi completările
ulterioare, şi a reglementărilor emise de Comisia Naţională
a Valorilor Mobiliare în aplicarea acesteia.
(la data
29-Jun-2007 Art. 3, litera A. din titlul VII, capitolul I modificat de Art. 1,
alin. (1), punctul 3. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
b)Fondul "Proprietatea"
este acea entitate destinată realizării plăţii prin
echivalent a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv de
statul român în perioada de referinţă a actelor normative prevăzute
la art. 1 alin. (1) şi a celor aferente pretenţiilor rezultate din
aplicarea art. 32 din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată;
c)entitatea învestită cu
soluţionarea notificării este, după caz, unitatea
deţinătoare sau persoana juridică abilitată de lege să
soluţioneze o notificare cu privire la un bun care nu se află în
patrimoniul său (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului,
Ministerul Finanţelor Publice, alte autorităţi publice centrale
sau locale implicate);
d)evaluator este persoana
fizică sau juridică cu experienţă semnificativă în
domeniu, competentă în evaluare pe piaţa proprietăţilor
imobiliare, care cunoaşte, înţelege şi poate pune în aplicare în
mod corect acele metode şi tehnici recunoscute care sunt necesare pentru
efectuarea unei evaluări credibile în conformitate cu Standardele
Internaţionale de Evaluare, şi care este membru al unei
asociaţii naţionale profesionale de evaluare recunoscute ca fiind de
utilitate publică având calitatea de evaluator independent;
e)Standardele Internaţionale de
Evaluare sunt standardele editate de Comitetul pentru Standarde
Internaţionale de Evaluare (IVSC - International Valuation Standards
Committee);
f)oferta de capital disponibil este
oferta de privatizare prin restituire lansată şt derulată, în
total sau în parte, până la data prezentei legi, de oricare dintre
entităţile implicate în procesul de privatizare şi destinată
exclusiv persoanelor îndreptăţite, să beneficieze de măsura
reparării prejudiciului creat prin acţiuni sau titluri de valoare
nominală, acordată în temeiul Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată;
g)titlu de valoare nominală nevalorificat este orice titlu de
valoare nominală emis de Ministerul Finanţelor Publice, neutilizat de
către deţinător sau dobânditorul subsecvent înregistrat al
acestuia, în cadrul procesului de privatizare în conformitate cu prevederile
Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, şi care se converteşte în titluri de
despăgubire, prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor, potrivit procedurii prevăzute în prezenta lege; la
data intrării în vigoare a prezentei legi încetează puterea
circulatorie a titlurilor de valoare nominală nevalorificate.
(la data
29-Jun-2007 Art. 3, litera G. din titlul VII, capitolul I modificat de Art. 1,
alin. (1), punctul 3. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
h)titlurile de plată sunt certificate emise de Autoritatea
Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în numele
şi pe seama statului român, care încorporează drepturile de
creanţă ale deţinătorilor asupra statului român, de a
primi, în numerar o sumă de maxim 500.000 lei. Sumele aferente
despăgubirilor în numerar se plătesc în două tranşe, pe
parcursul a doi ani, calculaţi cu începere de la data emiterii titlului de
plată, până la concurenţa sumei de 500.000 lei, chiar dacă
valoarea titlurilor de despăgubire depăşeşte această
sumă. Sumele aferente despăgubirilor în numerar în cuantum de maxim
250.000 lei se vor plăti într-o singură tranşă.
Despăgubirile în numerar mai mari de 250.000 lei dar până în 500.000
lei se vor plăti astfel: prima tranşă a despăgubirilor în
numerar va fi în cuantum de 250.000 lei, cea de-a doua tranşă a
despăgubirilor va fi reprezentată de diferenţa între cuantumul
total al despăgubirilor în numerar şi suma de 250.000 lei. Suma de
până la 500.000 lei urmează a se acorda pentru fiecare dosar de
despăgubire, cu menţiunea ca în ipoteza în care obiectul cererilor de
restituire, deşi identic, a fost disjuns, pretenţiile de restituire
fiind soluţionate de entităţi diferite, dosarele respective se
vor conexa, socotindu-se a fi un singur dosar de despăgubire;
i)titlurile de conversie sunt certificate emise de Autoritatea
Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în numele
şi pe seama statului român, care încorporează drepturile de
creanţă ale deţinătorilor asupra statului român şi
care urmează a fi valorificate prin conversia lor în acţiuni emise de
Fondul "Proprietatea". Titlurile de conversie nu pot fi vândute,
cumpărate, date în garanţie sau transferate în orice alt mod cu titlu
oneros sau cu titlu gratuit, cu excepţia dobândirii acestora ca efect al
succesiunii. Actele de înstrăinare a titlurilor de conversie cu
excepţia transmiterii ca urmare a succesiunii sunt lovite de nulitate
absolută. Titlurile de conversie nu sunt titluri de participare ale AOPC
şi nu intră sub incidenţa Legii nr. 297/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, şi a
reglementărilor emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare
în aplicarea acesteia;
j)investitor este persoana fizică sau juridică ce
deţine acţiuni emise de Fondul Proprietatea.
(la data
29-Jun-2007 Art. 3 din titlul VII, capitolul I completat de Art. 1, alin. (1),
punctul 4. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
Principiile de acordare a titlurilor
de participare la fond sunt următoarele:
a)acordarea unor despăgubiri
juste şi echitabile în raport cu practica jurisdicţională
internă şi internaţională având ca obiect cauze prin care
s-au stabilit despăgubiri pentru imobile preluate în mod abuziv de statul
român;
b)neplafonarea prin lege a
despăgubirilor acordate conform prevederilor prezentei legi.
(1)Titlurile de despăgubire au următorul
regim juridic şi caracteristici:
a)drepturile stabilite prin titlurile de despăgubire nu pot fi
vândute, cumpărate, date în garanţie sau transferate în orice alt
mod, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, cu excepţia dobândirii acestora
ca efect al succesiunii. Actele de înstrăinare a acestor drepturi, cu
excepţia transmiterii ca efect al succesiunii, sunt lovite de nulitate absolută;
(la data
29-Jun-2007 Art. 5, alin. (1), litera A. din titlul VII, capitolul I modificat
de Art. 1, alin. (1), punctul 5. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
01-Jan-2016 Art. 5, alin. (1), litera B. din titlul VII, capitolul I abrogat de
Art. 502, alin. (1), punctul 11. din titlul XI din Codul
Fiscal din 2015 )
c)au o durată limitată de existenţă şi
circulaţie, respectiv până la conversia în acţiuni emise de
Fondul "Proprietatea" şi/sau, după caz, în funcţie de
opţiunea titularului ori a titularilor înscrişi în acestea, până
la preschimbarea lor contra titluri de plată, în limitele şi în
condiţiile prevăzute de prezenta lege;
(la data
29-Jun-2007 Art. 5, alin. (1), litera C. din titlul VII, capitolul I modificat
de Art. 1, alin. (1), punctul 5. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
d)vor fi emise de Comisia Centrala
pentru Stabilirea Despăgubirilor.
(2)În termen de cel mult 45 de zile
de la intrarea în vigoare a prezentei legi, titlurile de valoare nominală
nevalorificate vor fi imobilizate de Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor, şi convertite în titluri de despăgubire.
(3)În vederea valorificării titlurilor de despăgubire,
titlurilor de plată, titlurilor de conversie, după caz, valoarea
despăgubirilor menţionată în deciziile de
despăgubire/titlurile respective se rotunjeşte la leu prin majorare
pentru fracţiunile de peste 50 de bani inclusiv şi prin neglijarea
fracţiunilor de până la 49 de bani inclusiv.
(la data
29-Jun-2007 Art. 5 din titlul VII, capitolul I completat de Art. 1, alin. (1),
punctul 6. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
CAPITOLUL II: Fondul "Proprietatea"
(1)Prin derogare de la prevederile privind constituirea
societăţilor de investiţii de tip închis din Legea nr. 297/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, prin hotărâre a
Guvernului, Fondul "Proprietatea" este organizat ca organism de
plasament colectiv, din categoria altor organisme de plasament colectiv (AOPC),
sub forma unei societăţi de investiţii de tip închis, prevăzută
la art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 297/2004,
cu modificările şi completările ulterioare. Fondul
"Proprietatea" funcţionează în conformitate cu prevederile
prezentei legi. Unde prezenta lege nu dispune se aplică în mod
corespunzător dispoziţiile Legii nr. 297/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, şi, în completare,
prevederile Legii nr. 31/1990
privind societăţile comerciale, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
(la data
29-Jun-2007 Art. 6, alin. (1) din titlul VII, capitolul II modificat de Art. 1,
alin. (1), punctul 7. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(2)Hotărârea Guvernului privind înfiinţarea Fondului
"Proprietatea" va conţine în mod explicit cadrul juridic
aplicabil funcţionării respectivei societăţi comerciale,
precum şi actul constitutiv al acesteia. Actul constitutiv va putea fi
modificat prin hotărârea adunării generale a acţionarilor
Societăţii Comerciale "Fondul Proprietatea" - S.A., cu
respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990
privind societăţile comerciale, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 297/2004
privind piaţa de capital, cu modificările şi completările
ulterioare, şi numai cu avizul prealabil al Comisiei Naţionale a
Valorilor Mobiliare.
(la data 17-Jul-2010
Art. 6, alin. (2) din titlul VII, capitolul II modificat de Art. 1, punctul 1.
din Legea
142/2010 )
(1)Fondul "Proprietatea" funcţionează sub forma
unei societăţi de investiţii de tip închis, deţinută
iniţial în întregime de statul român, în calitate de acţionar unic,
până la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului către
persoane fizice sau juridice, potrivit prezentei legi. Transmiterea
acţiunilor din proprietatea statului se realizează fie prin transfer
direct către persoanele despăgubite, respectiv deţinătorii
de titluri de despăgubire şi/sau de conversie, fie către persoanele
care subscriu în cadrul ofertei/ofertelor publice de vânzare lansate de
Ministerul Finanţelor Publice. Ministerul Finanţelor Publice va putea
derula oferta publică de vânzare conform prevederilor Legii nr. 297/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, şi
reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.
(la data
17-Jul-2010 Art. 7, alin. (1) din titlul VII, capitolul II modificat de Art. 1,
punctul 2. din Legea
142/2010 )
(2)Fondul "Proprietatea" se înregistrează la Comisia
Naţională a Valorilor Mobiliare, ca alt organism de plasament
colectiv (AOPC), de tip special constituit în scopul acordării
despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în
natură, distinct de alte categorii de AOPC menţionate în
reglementările Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, pe baza
următoarelor documente:
a)certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului,
în copie legalizată;
b)încheierea judecătorului delegat de pe lângă Oficiul
Registrului Comerţului prin care se autorizează constituirea Fondului
"Proprietatea" şi se dispune înregistrarea acestuia, în copie;
c)contractul de depozitare încheiat cu un depozitar autorizat, în
original şi în formă autentică;
d)actul constitutiv al Fondului "Proprietatea", în copie;
e)lista cuprinzând specimenele de semnături pentru
reprezentanţii Fondului "Proprietatea" în relaţia cu
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare;
f)raportul de evaluare întocmit potrivit art. 92 alin. (2);
g)pentru reprezentantul compartimentului de control intern,
documentele prevăzute la art. 34 alin. (1) din Regulamentul Comisiei
Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 15/2004 privind autorizarea şi
funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor,
a organismelor de plasament colectiv şi a depozitarilor, aprobat prin
Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr.
67/2004, cu modificările ulterioare;
h)reglementările interne ale Fondului "Proprietatea",
în original, având conţinutul stabilit în regulamentul Comisiei
Naţionale a Valorilor Mobiliare menţionat la lit. g);
i)pentru membrii Consiliului de supraveghere al Fondului
"Proprietatea", documentele prevăzute la art. 19 alin. (1) lit.
d) din Regulamentul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 15/2004,
cu modificările ulterioare;
j)prospect întocmit cu respectarea prevederilor Regulamentului nr.
809/2004 privind implementarea Directivei 2003/71/EC cu privire la
informaţiile ce trebuie cuprinse în cadrul prospectelor, precum şi cu
privire la forma, referinţele la alte informaţii, publicarea
prospectelor şi diseminarea anunţurilor publicitare, publicat în
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. 149 din 30 aprilie
2004.
(la data
17-Jul-2010 Art. 7, alin. (3) din titlul VII, capitolul II abrogat de Art. 1,
punctul 3. din Legea
142/2010 )
(1)De la data constituirii Fondului "Proprietatea" şi
până la data intrării în vigoare a contractului încheiat de Fondul
"Proprietatea" cu societatea de administrare, Consiliul de
Supraveghere al Fondului Proprietatea realizează toate operaţiunile
de administrare a acestuia, inclusiv în ceea ce priveşte administrarea
portofoliului de instrumente financiare al Fondului "Proprietatea",
prin încheierea de acte de dispoziţie cu privire la activele şi
sumele ce au fost sau vor fi transferate în temeiul prezentei legi sau
dobândite în orice alt mod după constituirea Fondului
"Proprietatea".
(11)Prin actul constitutiv al Fondului Proprietatea se poate stipula
că acesta este administrat de organele/organul de administrare, astfel cum
sunt acestea/este acesta reglementate/reglementat de dispoziţiile Legii
nr. 31/1990
privind societăţile comerciale, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
(la data
01-Oct-2007 Art. 7^1, alin. (1) din titlul VII, capitolul II completat de Art.
1, alin. (1), punctul 3. din Ordonanta
urgenta 93/2007 )
(2)Ministerul Economiei şi Finanţelor răspunde în
solidar cu Consiliul de Supraveghere al Fondului "Proprietatea"
pentru deciziile adoptate până la data intrării în vigoare a
contractului încheiat cu societatea de administrare.
(3)Politica de investiţii este stabilită de către
Consiliul de Supraveghere al Fondului "Proprietatea" sau de
societatea de administrare, după caz, cu respectarea următoarelor
limitări investiţionale:
a)Fondul "Proprietatea" poate investi în toate categoriile
de active menţionate în art. 101 alin. (1) şi art. 102 alin. (1) lit.
b) din Legea nr. 297/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile
prezentului articol;
b)Fondul "Proprietatea" nu poate deţine mai mult de 20%
din activele sale în valori mobiliare şi instrumente ale pieţei
monetare, neadmise la tranzacţionare, cu excepţia titlurilor de stat
şi a obligaţiunilor emise de Ministerul Economiei şi
Finanţelor, în cazul cărora nu se instituie limită de
deţinere. În calculul limitei de deţinere în valori mobiliare
neadmise la tranzacţionare, se exclud din valoarea activelor neadmise la
tranzacţionare valorile mobiliare neadmise la tranzacţionare
dobândite de la statul român în temeiul prezentei legi, reprezentat de
Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Comunicaţiilor
şi Tehnologiei Informaţiei, Autoritatea pentru Valorificarea
Activelor Statului şi Ministerul Transporturilor şi de la S.C.
Electrica S.A.;
c)Fondul "Proprietatea" poate investi în depozite
constituite în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) lit. e) din Legea
nr. 297/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, şi în
instrumente ale pieţei monetare menţionate la art. 101 alin. (1) lit.
a), b) şi g) din Legea nr. 297/2004
şi poate să deţină conturi curente şi numerar în lei
şi valută;
d)Fondul "Proprietatea" poate achiziţiona numai acele
bunuri mobile şi imobile necesare pentru desfăşurarea
activităţii sale;
e)Fondul «Proprietatea» nu poate deţine mai mult de 10% din activele
sale în valorile mobiliare menţionate la alin. (4) şi în
instrumentele pieţei monetare menţionate la art. 101 alin. (1) lit.
a) şi b) din Legea nr. 297/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, emise de un singur
emitent, cu excepţia titlurilor de stat;
(la data
15-Jan-2015 Art. 7^1, alin. (3), litera E. din titlul VII, capitolul II
modificat de Art. II, punctul 1. din Legea
10/2015 )
e1)se exceptează de la respectarea limitei prevăzute la lit.
e) valorile mobiliare dobândite de la statul român în temeiul prezentei legi;
e2)până la momentul diminuării deţinerii aferente
valorilor mobiliare prevăzute la lit. e1), sub limita
prevăzută la lit. e), se interzice Fondului «Proprietatea»
achiziţia de valori mobiliare emise de acelaşi emitent şi care
au fost dobândite de la statul român, cu excepţia celor aferente
exercitării drepturilor de preferinţă, caz în care sunt
aplicabile prevederile lit. k);
(la data
15-Jan-2015 Art. 7^1, alin. (3), litera E. din titlul VII, capitolul II
completat de Art. II, punctul 2. din Legea
10/2015 )
f)Fondul "Proprietatea" nu poate deţine mai mult de 10%
din activele sale în instrumente financiare emise de entităţi
aparţinând aceluiaşi grup;
g)Fondul "Proprietatea" nu poate deţine mai mult de 10%
din activele sale în titluri de participare emise de OPCVM şi/sau AOPC;
h)valoarea conturilor curente şi a numerarului deţinut de
Fondul "Proprietatea" nu trebuie să depăşească
20% din activele sale. La calculul acestei limite se exclude din valoarea
activelor numerarul dobândit de la statul român în temeiul prevederilor
prezentului titlu. Această limită poate fi extinsă până la
maximum 50% sub condiţia ca sumele respective să provină din
plasamente ajunse la scadenţă sau din vânzarea de instrumente
financiare din portofoliu, iar depăşirea respectivă să nu
se întindă pe o perioadă mai mare de 90 de zile;
i)valoarea depozitelor bancare constituite de Fondul
"Proprietatea" la aceeaşi instituţie de credit nu poate
reprezenta mai mult de 10% din activele sale;
j)expunerea Fondului "Proprietatea" la riscul de contraparte
într-o tranzacţie cu instrumente financiare derivate tranzacţionate
în afara pieţelor reglementate nu poate depăşi 10% din activele
sale, indiferent de contraparte a tranzacţiei, iar expunerea globală
faţă de instrumentele financiare derivate nu poate depăşi
15% din alocarea totală a activului său net;
k)Fondul «Proprietatea» poate să depăşească
limitele privind investiţiile în instrumentele financiare care sunt
incluse în activul său în cazul exercitării drepturilor de
preferinţă de subscriere aferente acestora, cu condiţia ca
depăşirea să nu se întindă pe o perioadă mai mare de
120 de zile calendaristice;
(la data
15-Jan-2015 Art. 7^1, alin. (3), litera K. din titlul VII, capitolul II
modificat de Art. II, punctul 3. din Legea
10/2015 )
l)în cazul deţinerilor de valori mobiliare neadmise la
tranzacţionare dobândite de la statul român în temeiul prezentei legi,
conform prevederilor lit. b), Fondul «Proprietatea» îşi va putea exercita
dreptul de preferinţă aferent deţinerilor respective, în acest
caz nefiind aplicabile prevederile lit. k).
(la data
15-Jan-2015 Art. 7^1, alin. (3), litera K. din titlul VII, capitolul II
completat de Art. II, punctul 4. din Legea
10/2015 )
(4)Fondul "Proprietatea" investeşte cel puţin 20%
din activele sale în:
a)valori mobiliare înscrise la tranzacţionare pe o
piaţă reglementată, astfel cum este aceasta definită la
art. 125 din Legea nr. 297/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, sau
tranzacţionate în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare,
din România sau dintr-un stat membru al Uniunii Europene;
b)valori mobiliare admise la cota oficială a unei burse dintr-un
stat nemembru al Uniunii Europene sau negociate pe o altă piaţă
reglementată dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene, care
operează în mod regulat şi este recunoscută şi
deschisă publicului, cu condiţia ca alegerea bursei sau a pieţei
reglementate să fie în prealabil aprobată de Comisia
Naţională a Valorilor Mobiliare sau să se regăsească
în actul constitutiv al Fondului Proprietatea aprobat de Comisia
Naţională a Valorilor Mobiliare;
c)valori mobiliare nou-emise, în condiţiile art. 101 alin. (1)
lit. c) din Legea nr. 297/2004,
cu modificările şi completările ulterioare;
d)titluri de participare emise de OPCVM şi/sau AOPC
menţionate în art. 101 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 297/2004,
cu modificările şi completările ulterioare;
e)valori mobiliare emise de OPCVM şi/sau AOPC, admise la
tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau
tranzacţionate în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare.
(5)Limitele investiţionale menţionate la alin. (3) şi
(4) pot fi modificate prin lege, cu avizul prealabil al Comisiei Naţionale
a Valorilor Mobiliare.
(la data
17-Jul-2010 Art. 7^1, alin. (5) din titlul VII, capitolul II modificat de Art.
1, punctul 4. din Legea
142/2010 )
(la data
15-Jan-2015 Art. 8 din titlul VII, capitolul II abrogat de Art. II, punctul 5.
din Legea
10/2015 )
(1)La constituire, capitalul social iniţial al
Fondului "Proprietatea" va fi format din următoarele active:
a)acţiunile deţinute de
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la societăţi
comerciale, conform anexei;
b)acţiunile deţinute de
Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie la
diverse societăţi comerciale, conform anexei;
c)acţiunile deţinute de
Ministerul Finanţelor Publice la diverse societăţi comerciale,
conform anexei;
d)acţiunile deţinute de
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului la diverse
societăţi comerciale, conform anexei;
e)acţiunile deţinute de
Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei la diverse
societăţi comerciale, conform anexei;
f)alte tipuri de active stabilite prin hotărârea Guvernului de
înfiinţare a Fondului "Proprietatea", cu respectarea
prevederilor Legii nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(la data
29-Jun-2007 Art. 9, alin. (1), litera F. din titlul VII, capitolul II modificat
de Art. 1, alin. (1), punctul 10. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
01-Oct-2007 Art. 9, alin. (2), litera A. din titlul VII, capitolul II abrogat
de Art. 1, alin. (1), punctul 4. din Ordonanta
urgenta 93/2007 )
(la data
20-Oct-2010 Art. 9, alin. (2), litera A. din titlul VII, capitolul II abrogat
de Art. 3, litera A. din Ordonanta
urgenta 91/2010 )
(la data
01-Oct-2007 Art. 9, alin. (2), litera B. din titlul VII, capitolul II abrogat
de Art. 1, alin. (1), punctul 5. din Ordonanta
urgenta 93/2007 )
(la data
20-Oct-2010 Art. 9, alin. (2), litera B. din titlul VII, capitolul II abrogat
de Art. 3, litera A. din Ordonanta
urgenta 91/2010 )
(la data
15-Jan-2015 Art. 9, alin. (2) din titlul VII, capitolul II abrogat de Art. II,
punctul 6. din Legea
10/2015 )
(la data
20-Oct-2010 Art. 9, alin. (3) din titlul VII, capitolul II abrogat de Art. 3,
litera A. din Ordonanta
urgenta 91/2010 )
(1)Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
capitalul social iniţial este considerat subscris şi integral
vărsat de statul român, prin efectul legii, sub condiţia
înregistrării Societăţii Comerciale Fondul
"Proprietatea" - S.A. la Oficiul Registrului Comerţului.
Valoarea capitalului social iniţial al Fondului "Proprietatea"
se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
(2)Se mandatează Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Statului, în calitate de acţionar unic al Societăţii Comerciale
de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice - Electrica - S.A.
să dispună reprezentanţilor acestei societăţi
comerciale ca în cadrul adunărilor generale ale societăţilor la
care Fondul Proprietatea a primit participaţii de la Electrica - S.A.
să mandateze consiliile de administraţie să înregistreze Fondul
Proprietatea în registrele acţionarilor respectivelor societăţi
comerciale. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în calitate de
acţionar unic, poate proceda la reducerea capitalului social al
Societăţii Comerciale de Distribuţie şi Furnizare a
Energiei Electrice - Electrica - S.A.
(3)De la data constituirii Fondului Proprietatea şi până la
actualizarea registrelor acţionarilor societăţilor comerciale,
societăţilor naţionale şi companiilor naţionale
menţionate în anexă, drepturile nepatrimoniale aferente
acţiunilor transferate Fondului "Proprietatea" se exercită
de către Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul
Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Statului, Ministerul Transporturilor, respectiv de
către Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a
Energiei Electrice - Electrica - S.A. în cadrul societăţii
menţionate în alin. (2).
(la data
15-Jan-2015 Art. 9^1, alin. (4) din titlul VII, capitolul II abrogat de Art.
II, punctul 7. din Legea
10/2015 )
(la data
15-Jan-2015 Art. 9^1, alin. (5) din titlul VII, capitolul II abrogat de Art.
II, punctul 7. din Legea
10/2015 )
(la data
15-Jan-2015 Art. 9^1, alin. (6) din titlul VII, capitolul II abrogat de Art.
II, punctul 7. din Legea
10/2015 )
(la data
15-Jan-2015 Art. 9^1, alin. (7) din titlul VII, capitolul II abrogat de Art.
II, punctul 7. din Legea
10/2015 )
(8)Până la data de 31 decembrie 2007, societăţile
comerciale, societăţile naţionale şi companiile
naţionale menţionate în anexă al căror capital social este
deţinut în totalitate de către Fondul "Proprietatea"
şi statul român, prin entităţile menţionate la art. 9 alin.
(1) lit. a)-e), îşi vor modifica actele constitutive în vederea
asigurării conformităţii acestora cu dispoziţiile prezentei
legi şi ale Legii nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Entităţile menţionate la art. 9 alin. (1) lit. a)-e) vor asigura
modificarea actelor constitutive, în vederea asigurării
conformităţii acestora cu dispoziţiile prezentei legi şi
ale Legii nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(1)Evaluarea activelor care formează capitalul social iniţial
al Fondului "Proprietatea" se realizează, în cazul
societăţilor comerciale, societăţilor naţionale
şi companiilor naţionale neadmise la tranzacţionare, prin metoda
capitalurilor proprii înregistrate la data de 31 decembrie 2004, iar în cazul
celor admise la tranzacţionare, pe baza preţului mediu ponderat
aferent ultimelor 90 de şedinţe de tranzacţionare, cu
obligaţia ca ziua de împlinire a termenului de 90 de şedinţe de
tranzacţionare să fie cu cel mult 60 de şedinţe de
tranzacţionare anterioară datei de adoptare a hotărârii
Guvernului privind înfiinţarea Fondului "Proprietatea", prin
hotărârea Guvernului privind înfiinţarea Fondului
"Proprietatea" urmând să se determine data de împlinire a
termenului de 90 de şedinţe de tranzacţionare. În cazul
societăţilor comerciale, societăţilor naţionale
şi companiilor naţionale admise la tranzacţionare pentru care,
în perioada de referinţă menţionată mai sus, nu s-au
înregistrat tranzacţii cu acţiuni care să reprezinte cumulat mai
mult de 0,3% din totalul capitalului social al emitentului respectiv înregistrat
în registrul acţionarilor la data de împlinire a termenului de 90 de
şedinţe de tranzacţionare, se utilizează metoda de evaluare
aplicabilă societăţilor comerciale, societăţilor
naţionale şi companiilor naţionale neadmise la tranzacţionare.
În cazul societăţilor care nu au depus situaţiile financiare
aferente anului 2004 la unităţile teritoriale ale Ministerului
Economiei si Finanţelor, se vor lua în considerare ultimele situaţii
financiare anuale înregistrate la unităţile teritoriale ale
Ministerului Economiei şi Finanţelor.
(2)După înmatricularea Fondului "Proprietatea", dar
anterior înregistrării la Comisia Naţională a Valorilor
Mobiliare potrivit art. 7 alin. (2), Fondul "Proprietatea"
contractează servicii de evaluare cu societăţi înregistrate la
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare care, pe baza termenelor de
referinţă şi metodelor de evaluare stabilite potrivit alin. (1) şi,
dacă este cazul, a hotărârii Guvernului pentru înfiinţarea
Fondului "Proprietatea", analizează corelaţia între
valoarea activelor care formează capitalul social al Fondului
"Proprietatea" şi valoarea capitalului social al Fondului
"Proprietatea" stabilită prin hotărârea Guvernului privind
înfiinţarea Fondului "Proprietatea". Selectarea evaluatorului
are loc pe baza unei proceduri competitive deschise şi transparente.
(3)Dacă prin raportul de evaluare se constată că
valoarea activelor aportate nu coincide cu valoarea capitalului social
iniţial stabilită prin hotărârea Guvernului privind
înfiinţarea Fondului "Proprietatea", se procedează astfel:
a)în cazul în care valoarea activelor este mai mare - capitalul social
al Fondului "Proprietatea" se majorează în mod
corespunzător, acţiunile revenind integral statului român.
Operaţiunea de majorare se realizează de drept, operaţiunea
fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului în baza
hotărârii Consiliului de Supraveghere al Fondului "Proprietatea",
adoptată în temeiul raportului de evaluare;
b)în cazul în care valoarea activelor este mai mică -
acţiunile corespunzătoare valorii lipsă se consideră
neplătite şi aparţin în întregime statului român.
(4)Până la data plăţii integrale, acţiunile
neplătite sunt indisponibilizate în contul statului român la depozitarul
central şi nu pot fi vândute sau transmise persoanelor despăgubite
şi deţinătorilor de titluri de despăgubire sau de
conversie.
(5)Acţiunile neplătite nu se iau în calcul la stabilirea
valorii unitare a activului net al Fondului "Proprietatea" şi nu
dau dreptul la repartizarea activului societăţii în cazul
lichidării acesteia.
(6)Acţiunile neplătite nu se iau în calcul la stabilirea
cvorumului de prezenţă în cadrul adunărilor generale ale
acţionarilor şi nu dau drept de vot.
(7)Acţiunile neplătite se liberează progresiv, pe
măsură ce statul român virează Fondului "Proprietatea"
contravaloarea acestora, în numerar sau în natură, din sursele şi în
temeiul prezentei legi şi al reglementărilor emise în aplicarea
acesteia.
(la data
29-Jun-2007 Art. 9 din titlul VII, capitolul II completat de Art. 1, alin. (1),
punctul 13. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(8)Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se
reduce capitalul social al Fondului "Proprietatea" de la
14.240.540.675 lei la 13.757.592.587 lei, prin anularea unui număr de
482.948.088 acţiuni neplătite aparţinând statului român,
reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
(9)Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
reducerea de capital social menţionată la alin. (8) va fi
înregistrată la oficiul registrului comerţului în baza hotărârii
Consiliului de supraveghere al Fondului "Proprietatea".
Hotărârea Consiliului de supraveghere al Fondului "Proprietatea"
privitoare la reducerea de capital social va fi publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea a IV-a, şi va avea acelaşi regim ca
şi hotărârile adunării generale a acţionarilor, în ceea ce
priveşte publicitatea acestora şi posibilitatea de contestare în
instanţă.
(10)Prin derogare de la prevederile art. 208 alin. (1) din Legea nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
reducerea capitalului social va putea fi făcută imediat după
publicarea hotărârii de reducere în Monitorul Oficial al României, Partea
a IV-a.
(la data
17-Jul-2010 Art. 9^2, alin. (7) din titlul VII, capitolul II completat de Art.
1, punctul 6. din Legea
142/2010 )
(la data
15-Jan-2015 Art. 10 din titlul VII, capitolul II abrogat de Art. II, punctul 8.
din Legea
10/2015 )
(la data
15-Jan-2015 Art. 10, alin. (2) din titlul VII, capitolul II abrogat de Art. II,
punctul 8. din Legea
10/2015 )
(la data
15-Jan-2015 Art. 10, alin. (3) din titlul VII, capitolul II abrogat de Art. II,
punctul 8. din Legea
10/2015 )
Orice
vărsământ efectuat de statul român la Fondul «Proprietatea», în
numerar sau natură, în temeiul prezentei legi, se consideră
făcut cu prioritate pentru stingerea obligaţiei de plată a
acţiunilor subscrise şi neplătite, fără
distincţie ori distribuţie între surse sau sume.
(la data
15-Jan-2015 Art. 10^1 din titlul VII, capitolul II modificat de Art. II,
punctul 9. din Legea
10/2015 )
(1)Entităţile menţionate la art. 9 alin. (1) au
obligaţia ca până la data de 30 septembrie 2007 să iniţieze
procedurile legale necesare pentru derularea de oferte publice iniţiale
sau secundare de vânzare pentru pachete de acţiuni de minimum 5 % emise de
societăţile comerciale, societăţile naţionale şi
companiile naţionale prevăzute în anexă, în vederea admiterii
acţiunilor acestora la tranzacţionare în sisteme de
tranzacţionare administrate de S.C. Bursa de Valori Bucureşti - S.A.
Procedurile de admitere la tranzacţionare vor fi finalizate cel târziu la
data de 31 decembrie 2014.
(la data
15-Dec-2013 Art. 11, alin. (1) din titlul VII, capitolul II modificat de Art. I
din Legea
337/2013 )
(2)Obligaţia prevăzută în alin. (1) nu se aplică în
privinţa:
a)societăţilor comerciale, societăţilor
naţionale şi companiilor naţionale care fac obiectul unei
strategii de privatizare către un investitor strategic, aprobată de
Guvernul României, caz în care instituţia publică implicată
stabileşte oportunitatea şi condiţiile iniţierii,
derulării şi încheierii de oferte publice secundare de vânzare pentru
pachete de acţiuni de minim de 5%;
b)societăţilor comerciale, societăţilor
naţionale şi companiilor naţionale în care entităţile
menţionate la art. 9 alin. (1) deţin un număr de acţiuni
care, împreună cu cele deţinute de Fondul Proprietatea, nu le
conferă drepturi de vot suficiente adoptării hotărârilor
menţionate în alin. (1);
c)societăţilor comerciale, societăţilor
naţionale şi companiilor naţionale care nu îndeplinesc
cerinţele minime referitoare la emitent şi acţiuni stabilite în
Legea nr. 297/2004,
cu modificările şi completările ulterioare.
(la data
29-Jun-2007 Art. 11 din titlul VII, capitolul II modificat de Art. 1, alin.
(1), punctul 16. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(1)Fondul "Proprietatea" va fi administrat de organele de
conducere, astfel cum sunt acestea reglementate de actul constitutiv al
Fondului "Proprietatea", aprobat prin hotărârea adunării
generale extraordinare a acţionarilor, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(la data
17-Jul-2010 Art. 12, alin. (1) din titlul VII, capitolul II modificat de Art.
1, punctul 7. din Legea
142/2010 )
(la data
15-Jan-2015 Art. 12, alin. (2) din titlul VII, capitolul II abrogat de Art. II,
punctul 10. din Legea
10/2015 )
(3)Capitalul social iniţial al Fondului "Proprietatea"
este împărţit în acţiuni deţinute de Ministerul
Finanţelor Publice. O parte dintre acestea pot fi vândute de către
Ministerul Finanţelor Publice prin operaţiuni bursiere autorizate de
reglementările operatorului de piaţă sau legislaţia
aplicabilă, iar cealaltă parte va fi distribuită titularilor
titlurilor de despăgubire sau ai titlurilor de conversie, după caz,
în condiţiile legii. Acţiunile vor fi distribuite persoanelor
menţionate în acest articol prin transformarea titlurilor de
despăgubire sau a titlurilor de conversie, după caz, în acţiuni
emise de Fondul "Proprietatea", conform mecanismului prevăzut la
cap. V1. Realizarea conversiei acestor titluri în acţiuni emise
de Fondul «Proprietatea» determină stingerea creanţelor constatate
prin aceste titluri.
(la data
17-Jul-2010 Art. 12, alin. (3) din titlul VII, capitolul II modificat de Art.
1, punctul 8. din Legea
142/2010 )
(4)Fondul "Proprietatea" va fi admis la tranzacţionare
pe piaţa reglementată la vedere administrată de S.C. Bursa de
Valori Bucureşti - S.A. şi fără promovarea unei oferte
publice. Admiterea la tranzacţionare pe piaţa reglementată la vedere
administrată de S.C. Bursa de Valori Bucureşti - S.A. se
realizează în baza prospectului menţionat la art. 7 alin. (2) lit.
j), actualizat, după caz, în conformitate cu prevederile alin. (41).
(la data
17-Jul-2010 Art. 12, alin. (4) din titlul VII, capitolul II modificat de Art.
1, punctul 8. din Legea
142/2010 )
(41)În perioada cuprinsă între data întocmirii prospectului
menţionat la art. 7 alin. (2) lit. j) şi data admiterii la
tranzacţionare, apariţia oricărui nou eveniment sau modificarea
informaţiilor iniţiale prezentate în cadrul prospectului trebuie
să facă obiectul unui amendament aprobat de Comisia
Naţională a Valorilor Mobiliare. Solicitarea de admitere la
tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de S.C.
Bursa de Valori Bucureşti - S.A. se va face în termen de cel mult 90 de
zile lucrătoare de la data înregistrării la Comisia
Naţională a Valorilor Mobiliare.
(la data
17-Jul-2010 Art. 12, alin. (4) din titlul VII, capitolul II completat de Art.
1, punctul 9. din Legea
142/2010 )
(5)În situaţia lansării de către Ministerul
Finanţelor Publice a unei oferte publice secundare de vânzare, prospectul
pentru derularea ofertei publice secundare va fi acelaşi cu prospectul
menţionat la art. 7 alin. (2) lit. j), actualizat cu informaţii
suficiente despre termenii ofertei şi valorile mobiliare oferite,
dacă este cazul, astfel încât să permită investitorilor să
adopte o decizie cu privire la cumpărarea respectivelor valori mobiliare.
Oferta publică secundară de vânzare lansată de Ministerul
Finanţelor Publice se va derula cu respectarea prevederilor Legii nr. 297/2004,
cu modificările şi completările ulterioare. Prin hotărâre a
Guvernului se stabilesc numărul acţiunilor ce urmează a fi
oferite în cadrul vânzării şi condiţiile în care are loc
lansarea şi derularea ofertei publice secundare de vânzare.
(la data
17-Jul-2010 Art. 12, alin. (5) din titlul VII, capitolul II modificat de Art.
1, punctul 10. din Legea
142/2010 )
(6)Ulterior admiterii la tranzacţionare a acţiunilor Fondului
"Proprietatea", Ministerul Economiei şi Finanţelor poate
să deruleze alte oferte publice de vânzare şi să vândă sau
să cumpere acţiuni emise de Fondul "Proprietatea" în
condiţiile legii.
(7)Admiterea
acţiunilor pe piaţa reglementată administrată de Bursa de
Valori Bucureşti S.A. se efectuează prin derogare de la prevederile
art. 213 alin. 1 lit. c) şi art. 215 în privinţa plăţii
integrale a acţiunilor şi art. 217 din Legea nr. 297/2004,
cu modificările şi completările ulterioare. Fondul
"Proprietatea" poate iniţia procedura necesară pentru
admiterea acţiunilor acestuia la tranzacţionare pe pieţe
internaţionale de instrumente financiare.
(8)Acţiunile neplătite se tranzacţionează numai
după depunerea la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a
dovezii plăţii integrale a acestora, care constă în certificatul
de înregistrare de menţiuni emis de Oficiul Registrului Comerţului
şi într-o confirmare emisă de un auditor financiar/evaluator
înregistrat la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.
(9)Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare va adopta
reglementări pentru punerea în executare a prevederilor prezentei legi
referitoare la funcţionarea şi înregistrarea de către Comisia
Naţională a Valorilor Mobiliare a Fondului "Proprietatea", precum
şi la tranzacţionarea acţiunilor emise de acesta.
(la data
29-Jun-2007 Art. 12 din titlul VII, capitolul II modificat de Art. 1, alin.
(1), punctul 17. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(1)Acţiunile emise de Fondul "Proprietatea" dau dreptul
la vot, în condiţiile menţionate mai jos:
a)în cazul unei participaţii deţinute de un acţionar
reprezentând până la 1% inclusiv, din capitalul social vărsat al
Fondului "Proprietatea", fiecare acţiune dă dreptul la un
vot;
b)în cazul unei participaţii deţinute de un acţionar
reprezentând până la 3% inclusiv, din capitalul social vărsat al
Fondului "Proprietatea", acţiunile reprezentând până la 1%
inclusiv, din capitalul social vărsat al Fondului "Proprietatea"
dau dreptul la un vot fiecare, iar acţiunile reprezentând între 1% şi
3% inclusiv, două acţiuni dau dreptul la un vot;
c)în cazul unei participaţii deţinute de un acţionar
reprezentând până la 5% inclusiv, din capitalul social vărsat al
Fondului "Proprietatea", acţiunile reprezentând până la 1%
inclusiv, din capitalul social vărsat al Fondului "Proprietatea"
dau dreptul la un vot fiecare, acţiunile reprezentând între 1% şi 3%
inclusiv, două acţiuni dau dreptul la un vot, iar acţiunile
reprezentând între 3% şi 5% inclusiv, trei acţiuni dau dreptul la un
vot,
d)participaţiile deţinute de un acţionar reprezentând
peste 5% dau dreptul la vot astfel: acţiunile reprezentând până la 1%
inclusiv, din capitalul social vărsat al Fondului "Proprietatea"
dau dreptul la un vot fiecare, acţiunile reprezentând între 1% şi 3%
inclusiv, două acţiuni dau dreptul la un vot, acţiunile
reprezentând între 3% şi 5% inclusiv, trei acţiuni dau dreptul la un
vot, iar acţiunile reprezentând peste 5% nu conferă drept de vot.
(2)Prevederile alin. (1) nu se aplică Ministerului Economiei
şi Finanţelor.
(3)Pentru validitatea deliberărilor adunării generale
extraordinare a acţionarilor pentru adoptarea unei hotărâri privind
majorarea capitalului social, cu excepţia majorărilor de capital care
se realizează de drept, reducerea capitalului social, dizolvarea
anticipată a Fondului "Proprietatea", este necesară, atât
la prima, cât şi la a doua convocare, prezenţa acţionarilor care
să reprezinte cel puţin 50% din numărul total al drepturilor de
vot.
(la data
17-Jul-2010 Art. 12^1, alin. (4) din titlul VII, capitolul II abrogat de Art.
1, punctul 11. din Legea
142/2010 )
(5)Ulterior datei la care participaţia statului scade sub 33% din
capitalul social vărsat al Fondului "Proprietatea",
acţionarii pot decide cu privire la dreptul de vot conform numărului
de acţiuni şi asupra cvorumului, cu respectarea dispoziţiilor
dreptului comun în materie.
(la data
29-Jun-2007 Art. 12 din titlul VII, capitolul II completat de Art. 1, alin.
(1), punctul 18. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
CAPITOLUL III: Măsuri instituţionale
(la data
20-May-2013 Art. 13 din titlul VII, capitolul III abrogat de Art. 50, litera C.
din capitolul VI din Legea
165/2013 )
Autoritatea
Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor
coordonează procesul de acordare a despăgubirilor realizând
activităţile prevăzute în acte normative speciale, precum
şi activităţile necesare implementării prezentei legi,
incluzând emiterea titlurilor de plată, titlurilor de conversie,
realizarea conversiei în acţiuni şi achitarea despăgubirilor în
numerar.
(la data
29-Jun-2007 Art. 13 din titlul VII, capitolul III completat de Art. 1, alin.
(1), punctul 20. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data 02-Sep-2005 Art. 14, alin. (1)
din titlul VII, capitolul III a se vedea referinte de aplicare din Regulament
din 2005 )
(la data
20-May-2013 Art. 14 din titlul VII, capitolul III abrogat de Art. 50, litera C.
din capitolul VI din Legea
165/2013 )
(la data
20-May-2013 Art. 14^1 din titlul VII, capitolul III abrogat de Art. 50, litera
C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
(la data
20-May-2013 Art. 14^2 din titlul VII, capitolul III abrogat de Art. 50, litera
C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
CAPITOLUL IV: Măsuri anticorupţie
În scopul evitării unor posibile fraude sau tentative de
corupere a personalului implicat în aplicarea prezentei legi se stabilesc
următoarele măsuri:
(la data
20-May-2013 Art. 15, litera A. din titlul VII, capitolul IV abrogat de Art. 50,
litera C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
(la data
20-May-2013 Art. 15, litera B. din titlul VII, capitolul IV abrogat de Art. 50,
litera C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
(la data
20-May-2013 Art. 15, litera C. din titlul VII, capitolul IV abrogat de Art. 50,
litera C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
(la data
20-May-2013 Art. 15, litera D. din titlul VII, capitolul IV abrogat de Art. 50,
litera C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
e)salariaţii care
desfăşoară lucrările de secretariat vor beneficia de spor
de dificultate care poate fi de până la 50% din salariul de încadrare;
stabilirea acestui spor se face individual de Comisia Centrală la
propunerea preşedintelui;
(la data
20-May-2013 Art. 15, litera F. din titlul VII, capitolul IV abrogat de Art. 50,
litera C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
*) La
articolul 15 din capitolul IV "Măsuri anticorupţie" al
titlului VII "Regimul stabilirii şi plăţii
despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea
nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei,
precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi
completările ulterioare, litera f) se abrogă.
(la data
01-Feb-2014 Art. 15 din titlul VII, capitolul IV abrogat de Art. 165 din titlul
II din Legea
187/2012 )
Sumele reprezentând indemnizaţiile de şedinţă de care
beneficiază membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor, denumită în continuare Comisia Centrală, vor fi
acordate din bugetul fiecărei instituţii a administraţiei
publice centrale care are desemnaţi reprezentanţi în această
comisie.
CAPITOLUL V: Procedurile administrative pentru acordarea
despăgubirilor
(la data 22-Feb-2008 titlul VII,
capitolul V a se vedea recurs in interesul legii Decizia
LII/2007 )
(la data
20-May-2013 Art. 16 din titlul VII, capitolul V abrogat de Art. 50, litera C.
din capitolul VI din Legea
165/2013 )
(la data
20-May-2013 Art. 17 din titlul VII, capitolul V abrogat de Art. 50, litera C.
din capitolul VI din Legea
165/2013 )
(la data
20-May-2013 Art. 18 din titlul VII, capitolul V abrogat de Art. 50, litera C.
din capitolul VI din Legea
165/2013 )
CAPITOLUL V1:
Valorificarea titlurilor de despăgubire. Stabilirea
algoritmului de atribuire a acţiunilor emise de Fondul Proprietatea
SECŢIUNEA 1: Valorificarea titlurilor de
despăgubire
(la data
20-May-2013 Art. 18^1 din titlul VII, capitolul V^1, sectiunea 1 abrogat de
Art. 50, litera C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
(la data
20-May-2013 Art. 18^2 din titlul VII, capitolul V^1, sectiunea 1 abrogat de
Art. 50, litera C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
(la data
20-May-2013 Art. 18^3 din titlul VII, capitolul V^1, sectiunea 1 abrogat de
Art. 50, litera C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
(la data
20-May-2013 Art. 18^4 din titlul VII, capitolul V^1, sectiunea 1 abrogat de
Art. 50, litera C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
(la data
20-May-2013 Art. 18^5 din titlul VII, capitolul V^1, sectiunea 1 abrogat de
Art. 50, litera C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
(la data
20-May-2013 Art. 18^6 din titlul VII, capitolul V^1, sectiunea 1 abrogat de
Art. 50, litera C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
SECŢIUNEA 2: Reguli de atribuire a
acţiunilor emise de Fondul Proprietatea
(la data
20-May-2013 Art. 18^7 din titlul VII, capitolul V^1, sectiunea 2 abrogat de
Art. 50, litera C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
(la data
20-May-2013 Art. 18^8 din titlul VII, capitolul V^1, sectiunea 2 abrogat de
Art. 50, litera C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
(la data
20-May-2013 Art. 18^9 din titlul VII, capitolul V^1, sectiunea 2 abrogat de
Art. 50, litera C. din capitolul VI din Legea
165/2013 )
CAPITOLUL VI: Căi de atac în justiţie
(1)Deciziile adoptate de către Comisia Centrală pentru
Stabilirea Despăgubirilor pot fi atacate în condiţiile Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, în contradictoriu cu
statul, reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor. Plângerea suspendă exerciţiul dreptului de
opţiune asupra titlului de despăgubire al titularului.
(2)Valorificarea titlurilor de despăgubire se face numai după
finalizarea procedurii administrative prealabile sau, după caz, după
rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii
judecătoreşti prin care plângerea formulată în temeiul alin. (1)
a fost respinsă, în cazul în care procedura administrativă a fost
urmată de o procedură judecătorească.
(3)În cazul în care, după parcurgerea procedurii administrative
prealabile sau, după caz, după parcurgerea procedurii în faţa
instanţei judecătoreşti, a fost acordată o sumă mai
mare decât cea stabilită în titlul de despăgubire iniţial emis,
decizia reprezentând titlul de despăgubire aferent diferenţei
cuvenite se emite de către Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor. După emiterea respectivei decizii, reprezentând
titlul de despăgubire emis în completare, se urmează procedura
prevăzută la capitolul V1.
(la data
29-Jun-2007 Art. 19 din titlul VII, capitolul VI modificat de Art. 1, alin.
(1), punctul 27. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(1)Competenţa de soluţionare a acţiunii în contencios
administrativ având ca obiect contestarea deciziei adoptate de către
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sau, după caz,
refuzul acesteia de a emite decizia revine secţiei de contencios
administrativ şi fiscal a tribunalului în a cărui rază
teritorială domiciliază reclamantul. Dacă reclamantul
domiciliază în străinătate, cererea se adresează
instanţei reşedinţei sale din ţară sau, după caz,
instanţei domiciliului reprezentantului acestuia din România, iar
dacă nu are nici reşedinţă în România şi nici
reprezentant cu domiciliul în România, cererea se adresează Secţiei
de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti.
(la data
15-Feb-2013 Art. 20, alin. (1) din titlul VII, capitolul VI modificat de Art. X
din capitolul I, sectiunea 2 din Legea
2/2013 )
(2)Hotărârea
pronunţată de prima instanţă poate fi atacată cu
recurs. Recursul suspendă executarea.
CAPITOLUL
VI1: Răspunderi şi sancţiuni
(1)Încălcarea prevederilor art. 91 alin. (8) constituie
contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000
lei la 100.000 lei.
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor
prevăzute la alin. (1) se realizează de către organele de
control ale Ministerului Economiei si Finanţelor - Agenţia
Naţională de Administrare Fiscală şi ale
unităţilor sale teritoriale.
(la data
29-Jun-2007 titlul VII, capitolul VI completat de Art. 1, alin. (1), punctul
28. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
CAPITOLUL VII: Dispoziţii tranzitorii şi finale
(1)Dacă, pe baza
constatărilor Secretariatului Comisiei Centrale, aceasta stabileşte
că imobilul pentru care s-a stabilit plata de despăgubiri este
restituibil în natură, prin decizie motivată va proceda la
restituirea acestuia.
(2)Decizia de restituire în
natură astfel emisă urmează regimul juridic prevăzut de
art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată.
21.1. În situaţia prevăzută la art. 21 din titlul VII al legii,
dacă persoana îndreptăţită a primit o despăgubire,
restituirea în natură este condiţionată de rambursarea sumei
reprezentând despăgubirea primită, actualizată.
21.2. Despăgubirea primită va fi actualizată cu coeficientul de
actualizare, stabilit potrivit art. I alin. (1) din titlul II al
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 48/2004,
cu modificările ulterioare.
21.3. Despăgubirile acordate prin aplicarea Legii nr. 112/1995
pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia
de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările
ulterioare, vor fi actualizate cu indicele de inflaţie. Calculul
actualizării se va face prin aplicarea indicelui de inflaţie
comunicat de entitatea naţională din domeniul statisticii, aferent
perioadei respective (se va avea în vedere anul încasării efective a
despăgubirii şi anul rambursării acesteia).
21.4. Suma rezultată prin aplicarea prevederilor pct. 21.2 sau, după
caz, ale pct. 21.3 se va vărsa în contul deschis la Trezoreria Statului
prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 198/2003.
Plata sumei reprezentând valoarea despăgubirii primite se efectuează
pe baza comunicării Secretariatului Comisiei Centrale, în care se va
consemna în mod explicit suma rezultată în urma aplicării
coeficientului de actualizare sau, după caz, a indicelui de inflaţie,
pentru situaţiile generate de aplicarea Legii nr. 112/1995,
cu modificările ulterioare.
21.5. Dovada plăţii sumei reprezentând valoarea despăgubirii
primite, actualizată potrivit pct. 21.2 sau, după caz, pct. 21.3, se
va ataşa la dosarul cererii.
(la data
20-May-2013 Art. 22 din titlul VII, capitolul VII abrogat de Art. 50, litera C.
din capitolul VI din Legea
165/2013 )
(1)În cazul în care, în
decizia/dispoziţia sau ordinul conducătorului autorităţii
administraţiei publice centrale ori după caz propunerea motivată
a entităţii învestite cu soluţionarea notificării, de acordare
a măsurilor reparatorii prin echivalent, sunt individualizate mai multe
persoane şi cotele aferente drepturilor acordate acestora de lege, titlul
de despăgubire se acordă individual potrivit cotei
corespunzătoare.
(2)În cazul în care, în
decizia/dispoziţia sau ordinul conducătorului autorităţii
administraţiei publice centrale ori, după caz, propunerea
motivată a entităţii învestite cu soluţionarea
notificării de acordare a măsurilor reparatorii, sunt individualizate
mai multe persoane fără a se fi stabilit cotele aferente drepturilor
acordate acestora de lege, titlul de despăgubire se acordă pe numele
tuturor beneficiarilor.
(3)În cazul în care persoanele
individualizate în decizia/dispoziţia sau ordinul conducătorului
autorităţii administraţiei publice centrale ori, după caz,
propunerea motivată a entităţii învestite cu soluţionarea notificării
de acordare a măsurilor reparatorii prezintă un act autentic de
partaj voluntar sau, după caz, o hotărâre judecătorească
definitivă şi irevocabilă prin care s-au stabilit cotele
cuvenite fiecăruia, titlul de despăgubire se acordă individual,
potrivit cotei convenite ori stabilite.
(1)În termen de 60 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi, procesele-verbale încheiate de
prefecturi prin care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca
despăgubire vor fi reanalizate şi, în situaţia în care potrivit
Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, restituirea în natură
nu este posibilă dar se constată că notificanţii sunt
îndreptăţiţi la acordarea de despăgubiri, dosarul întocmit
va fi înaintat Secretariatului Comisiei Centrale, însoţit de situaţia
juridică actuală a imobilului şi de ordinul conţinând
propunerea motivată a prefectului de acordare a despăgubirilor.
(2)Prevederile art. 16 alin. (2) se
aplică în mod corespunzător.
24.1. Notificările prevăzute la art. 24 din titlul VII al legii se
predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului
Comisiei Centrale, în termen de 10 zile de la data adoptării ordinului conţinând
propunerea motivată a prefectului de acordare a despăgubirilor.
24.2. Ordinele prefecţilor conţinând propunerile motivate de acordare
a despăgubirilor, menţionate la pct. 24.1, vor fi însoţite de
următoarele înscrisuri:
a) întreaga documentaţie aferentă acestora, respectiv: acte juridice
translative de proprietate, care atestă deţinerea
proprietăţii de către o persoană fizică sau
juridică; acte juridice care atestă deţinerea proprietăţii
de către persoana fizică sau juridică
îndreptăţită ori, după caz, ascendentul acesteia, la data
preluării abuzive; acte juridice care permit încadrarea preluării ca
fiind abuzivă (în situaţiile în care persoana fizică sau
juridică îndreptăţită ori, după caz, ascendentul
acesteia a încasat o despăgubire, dosarul va conţine dovada
plăţii acesteia şi cuantumul despăgubirii ce trebuie
dedusă potrivit procedurii prevăzute la pct. 22.11); acte juridice
care atestă calitatea de moştenitor;
b) orice înscrisuri care descriu imobilele construcţii demolate, depuse de
persoana îndreptăţită şi/sau regăsite în arhivele
proprii, inclusiv orice expertize judiciare sau extrajudiciare depuse de
persoana îndreptăţită, împreună cu evaluarea întocmită
de comisia de evaluare internă constituită la nivelul fiecărei
entităţi implicate în soluţionarea notificărilor în temeiul
pct. 1.1-1.2 din cap. III al Normelor metodologice de aplicare unitară a
Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 498/2003,
cu modificările şi completările ulterioare;
c) orice alte înscrisuri depuse de persoana îndreptăţită,
inclusiv orice declaraţii notariale date de aceasta, pe propria
răspundere, şi declaraţii notariale date de persoana în
viaţă, care atestă anumite situaţii în legătură
cu imobilul notificat şi care au contribuit la fundamentarea
deciziei/dispoziţiei sau, după caz, a ordinului;
d) situaţia juridică actuală a imobilului obiect al
notificării;
e) orice alte înscrisuri existente la dosar.
Înscrisurile existente la dosar vor fi înaintate Secretariatului Comisiei
Centrale, în ordinea stabilită la lit. a)-e), vor fi însoţite de un
borderou şi de ordinul emis de prefect, iar toate filele dosarului vor fi
numerotate, şnuruite şi sigilate. Dosarele astfel întocmite vor fi
înaintate Secretariatului Comisiei Centrale, în original, iar sigiliul va fi
aplicat pe prima şi pe ultima filă a dosarului.
(1)În termen de 30 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi, notificările înregistrate la
prefecturi şi pentru care nu au fost încheiate procese-verbale se vor
înainta entităţilor învestite potrivit Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată cu soluţionarea
acestora.
(2)Dispoziţiile alin. (1) se
aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, în
urma reanalizării proceselor-verbale încheiate de prefecturi prin care
sunt consemnate sume care urmează a se acorda ca despăgubire se
constată că potrivit Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, restituirea în natură este posibilă,
ori notificanţii nu sunt îndreptăţiţi la acordarea de
despăgubiri.
25.1. În înţelesul art. 25 alin. (1) din titlul VII al legii, entitate
învestită, potrivit Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu soluţionarea
acestora este, după caz, unitatea deţinătoare sau persoana
juridică abilitată de lege să soluţioneze o notificare cu
privire la un bun care nu se află în patrimoniul său (Autoritatea
pentru Valorificarea Activelor Statului, Ministerul Finanţelor Publice,
alte autorităţi publice centrale sau locale implicate).
25.2. Ipoteza prevăzută la art. 25 alin. (2) din titlul VII al legii
vizează acele situaţii în care, în urma analizei actelor doveditoare
depuse de persoana care se pretinde îndreptăţită şi a
situaţiei de fapt şi de drept a imobilului pentru care se
solicită despăgubiri, se constată fie că restituirea în
natură este posibilă, fie că preluarea nu a fost abuzivă,
dreptul de proprietate şi calitatea de moştenitor nu sunt dovedite,
şi altele asemenea.
(1)La data intrării în vigoare a
prezentei legi, orice ofertă de capital disponibil emisă în temeiul
Hotărârii Guvernului nr. 498/2003
privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările
ulterioare, se consideră închisă.
(2)După închiderea ofertei,
entitatea implicată în privatizare, emitentă a ofertei prevăzute
la alin. (1), va proceda la atribuirea/alocarea acţiunilor, după care
va elibera titularului deciziei de restituire prin acordarea de acţiuni
ori al titlurilor de valoare nominală subscrise, o adeverinţă/un
certificat de acţionar care va indica titularul acestora, numărul
acţiunilor şi datele de identificare a societăţii
comerciale.
(3)În termen de 10 zile de la data
atribuirii/alocării acţiunilor, entitatea implicată în
privatizare, emitentă a ofertei prevăzute la alin. (1), va transmite
Secretariatului Comisiei Centrale lista beneficiarilor măsurilor
prevăzute la alin. (2), a titlurilor de valoare nominală, a deciziilor/dispoziţiilor
ori, după caz, a ordinelor în baza cărora au fost acordate/alocate
acţiunile, fiind menţionat distinct şi emitentul acestora.
(4)Dispoziţiile prevăzute
la alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător pentru orice altă
ofertă de capital disponibil, închisă înainte de intrarea în vigoare
a prezentei legi. În acest caz, termenul prevăzut la alin. (3) curge de la
data intrării în vigoare a prezentei legi.
26.1. În înţelesul art. 26 alin. (1) din titlul VII al legii, capitalul
disponibil reprezintă acea parte de capital social deţinută de
stat sau de altă entitate implicată în procesul de privatizare la o
societate comercială neprivatizată, în tot sau în parte, care nu este
afectată de alte drepturi izvorând din contractele de privatizare
încheiate deja în baza legilor de privatizare.
În înţelesul art. 26 alin. (2) din titlul VII al legii, emitentă a
ofertei este considerată orice entitate implicată în procedurile de
privatizare care a lansat o ofertă de capital disponibil în temeiul
Hotărârii Guvernului nr. 498/2003,
cu modificările şi completările ulterioare, şi care are
obligaţia de a acorda persoanelor îndreptăţite acţiuni din
capitalul social disponibil, ca măsură reparatorie prin echivalent.
Persoană îndreptăţită este persoana fizică sau
juridică beneficiară a unei decizii/dispoziţii motivate sau
ordin, prin care i s-au acordat măsuri reparatorii în echivalent sub
formă de acţiuni ori, după caz, deţinătorul unor
titluri de valoare nominală.
Societate în curs de tranzacţionare este acea societate la care a fost
aprobată metoda de privatizare prin ofertă publică prin
ordin/decizie a instituţiei publice implicate în privatizare sau prin act
normativ.
26.2. Pentru ofertele de privatizare închise odată cu momentul
intrării în vigoare a titlului VII al legii, vor fi considerate ca fiind
depuse în termen toate cererile deţinătorilor de titluri de valoare
nominală sau, după caz, ale titularilor
deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate
măsuri reparatorii în echivalent sub formă de acţiuni şi
care sunt înregistrate la registratura emitentului ofertei de capital sau sunt
depuse la oficiul poştal, inclusiv în data de 25 iulie 2005.
Oferta de capital disponibil se consideră că se adresează
deţinătorilor de titluri de valoare nominală sau de
decizii/dispoziţii de restituire prin acordarea de acţiuni, în
funcţie de situaţia societăţilor aflate în oferta
entităţii implicate în privatizare - tranzacţionate sau
netranzacţionate pe piaţa de capital - la momentul publicării
acestei oferte, respectiv la data publicării listei societăţilor
la care s-a rezervat o cotă din capitalul social pentru privatizarea prin
restituire.
Persoanele îndreptăţite (astfel cum au fost definite prin prezentele
norme metodologice) au dreptul să revoce, integral sau parţial,
subscrierea realizată în cadrul unei astfel de oferte de capital
disponibil. Revocarea subscrierii poate avea loc începând cu data intrării
în vigoare a prezentelor norme metodologice şi până la momentul
declanşării procedurii de atribuire/alocare de acţiuni.
Revocarea subscrierii se va realiza prin transmiterea de către persoana
îndreptăţită către entitatea implicată în privatizare
- emitentă a ofertei - a unei cereri de revocare a subscrierii.
Persoanele îndreptăţite care au depus cereri la societăţi
care, la data apariţiei prezentelor norme metodologice, nu erau
tranzacţionate sau în curs de tranzacţionare au posibilitatea să
îşi schimbe opţiunea în termen de 90 de zile de la data
apariţiei prezentelor norme metodologice, pentru una dintre societăţile
aflate în ofertă şi care sunt tranzacţionate sau urmează
să fie tranzacţionate.
26.3. În cadrul entităţii emitente a ofertei de privatizare, prin
decizie/ordin a/al conducătorului acesteia, se va constitui o comisie de
analiză a cererilor depuse de persoanele îndreptăţite şi de
negociere în vederea atribuirii/alocării acţiunilor la
societăţile care fac parte din ofertă, în schimbul titlurilor de
valoare nominală subscrise sau al deciziilor/dispoziţiilor de
restituire prin acordarea de acţiuni, după caz. Atribuţiile,
drepturile şi obligaţiile Comisiei sunt stabilite prin
decizia/ordinul conducătorului entităţii emitente a ofertei de
privatizare.
26.4. Proceduri pentru atribuirea/alocarea acţiunilor
1.Declanşarea procedurii de atribuire de acţiuni pentru
societăţile listate sau care urmează să fie listate pe
piaţa de capital, în situaţia în care oferta entităţii
implicate în privatizare cuprinde astfel de societăţi, va avea loc
după finalizarea procedurii de admitere la tranzacţionare a
acţiunilor fiecărei societăţi de acest fel aflate în
ofertă.
2.În termen de 30 de zile de la admiterea la tranzacţionare a
acţiunilor societăţii, entitatea implicată în privatizare
va notifica subscriitorii cu privire la modul de stabilire a preţului la
care urmează să fie atribuite acţiunile în schimbul titlurilor
de valoare nominală sau al deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin
care le-au fost acordate măsuri reparatorii în echivalent sub formă
de acţiuni, după caz, cu privire la modul de alocare şi la data
limită până la care îşi pot revoca subscrierea.
3.De asemenea, entitatea emitentă va face public, cu 30 de zile înainte de
începerea perioadei de atribuire, un anunţ în care vor fi furnizate
informaţii privind condiţiile ofertei, precum şi informaţii
cu privire la termenul limită până la care mai pot fi revocate
subscrierile, perioada calendaristică în care se va realiza alocarea
şi procedura de dobândire a acţiunilor atribuite etc.
4.În cazul în care, în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire,
capitalul disponibil de la o societate comercială nu este
îndestulător, se va proceda la alocarea proporţională, în
funcţie de ponderea fiecărei solicitări, luându-se în
considerare valoarea înscrisă pe acestea.
[Exemplu: capitalul disponibil la societatea X este de 50.000 de acţiuni.
Sunt 3 solicitanţi (A, B şi C) care, în baza titlurilor de valoare
nominală, la valoarea acestora neactualizată, sau a
deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate
măsuri reparatorii în echivalent sub formă de acţiuni, după
caz, pe care le deţin, ar avea posibilitatea de a dobândi: A - 10.000 de
acţiuni; B - 50.000 de acţiuni; C - 40.000 de acţiuni, rezultând
un total de 100.000 acţiuni. Ponderea dreptului fiecărei persoane în
acest total este: A = 10%, B = 50%, C = 40%. Pentru stabilirea numărului
de acţiuni care se alocă fiecărei persoane, se va aplica
procentul astfel obţinut la numărul acţiunilor disponibile,
rezultând:
A - 10% din 50.000 = 5.000 de acţiuni;
B - 50% din 50.000 = 25.000 de acţiuni;
C - 40 % din 50.000 = 20.000 de acţiuni.]
5.După stabilirea valorii la care se vor atribui acţiunile în
schimbul titlurilor de valoare nominală sau al
deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate
măsuri reparatorii în echivalent sub formă de acţiuni, după
caz, conform pct. 26.5 din prezentele norme metodologice, subscriitorii care nu
au comunicat o renunţare la subscriere vor fi înştiinţaţi
cu privire la aceasta şi la modul de atribuire.
6.Oferta de preţ a entităţii implicate în privatizare este
valabilă timp de 30 de zile de la data înştiinţării, care
se va face atât personal fiecărui subscriitor, cât şi prin
intermediul unui cotidian central de largă răspândire.
7.Subscriitorii care acceptă în termenul de 30 de zile elementele
menţionate la pct. 5 urmează să transmită acceptul lor în
scris, în interiorul termenului menţionat mai sus, accept care va fi
înregistrat la registratura generală a entităţii emitente a
ofertei sau transmis prin poştă, cu confirmare de primire.
8.În situaţia în care, în urma înştiinţării, există
subscriitori care nu au acceptat elementele menţionate la pct. 5 şi
nu au transmis acceptul lor în scris, cererile acestora nu vor fi luate în
considerare la stabilirea procentului de atribuire de acţiuni şi
echivalează cu neacceptarea ofertei.
9.Cererile persoanelor îndreptăţite, care au acceptat oferta conform
pct. 7, care nu sunt însoţite de copia legalizată a
deciziei/dispoziţiei motivate sau ordinului privind acordarea de
măsuri reparatorii în echivalent sub formă de acţiuni ori,
după caz, de copia legalizată a titlurilor de valoare nominală
subscrise în cadrul ofertei de privatizare, vor trebui completate cu aceste
înscrisuri înlăuntrul termenului precizat mai sus, sub sancţiunea de
a nu fi luate în considerare.
10.În vederea valorificării titlurilor de valoare nominală
aparţinând categoriilor de subscriitori menţionaţi la pct. 8,
aceştia se vor adresa Comisiei Centrale în vederea convertirii acestora în
titluri de despăgubire, urmând procedura prevăzută la pct.
29.1-29.8 din prezentele norme metodologice.
11.În cazul în care valoarea deciziei/dispoziţiei motivate sau ordinului
privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent sub formă de
acţiuni ori, după caz, a titlurilor de valoare nominală depuse
nu acoperă în întregime un număr întreg de acţiuni, persoana
îndreptăţită va primi doar numărul întreg de acţiuni,
iar fracţiile de acţiuni rezultate ca urmare a procesului de alocare
a acţiunilor, însumate ca pachet de acţiuni, rămân în
proprietatea entităţii emitente a ofertei.
12.În cazul în care prin convertirea deciziei/dispoziţiei motivate sau
ordinului privind acordarea de măsuri reparatorii în echivalent sub
formă de acţiuni ori, după caz, a titlului de valoare
nominală în acţiuni rămâne un rest, acesta va fi menţionat
atât în procesul-verbal final de negociere, cât şi în lista cu
beneficiarii măsurilor dispuse în baza ofertei sale, care va fi
transmisă Secretariatului Comisiei Centrale pentru a se proceda la
emiterea titlurilor de despăgubire cuvenite pentru diferenţa de
sumă, până la concurenţa sumei disponibile.
13.Declanşarea procedurii de atribuire/alocare de acţiuni pentru
societăţile nelistate, în situaţia în care oferta
entităţii implicate în privatizare cuprinde astfel de
societăţi, va avea loc pentru fiecare societate, în termen de 30 de
zile de la data constituirii comisiei prevăzute la pct. 26.3 din
prezentele norme metodologice.
26.5. Valoarea la care urmează să fie atribuite acţiunile se
stabileşte astfel:
a) la societăţile listate sau aflate în curs de listare pe piaţa
de capital, valoarea va fi egală cu valoarea cea mai mare dintre valoarea
de piaţă şi valoarea nominală.
Valoarea de piaţă pentru o acţiune va fi preţul mediu
ponderat de tranzacţionare aferent primelor 6 luni de tranzacţionare
a acţiunilor în cauză, comunicat de operatorul pieţei
respective. Atribuirea acţiunilor se va face după scurgerea unui
termen de 6 luni de tranzacţionare;
b) la societăţile aflate în ofertă şi nelistate, valoarea
va fi egală cu valoarea cea mai mare dintre valoarea nominală şi
valoarea pe acţiune, calculată ca raport între activul net contabil
la ultimul exerciţiu financiar anual încheiat şi numărul total
de acţiuni.
Activul net este determinat ca diferenţă între totalul activelor
şi datoriile societăţii comerciale.
26.6. În termen de 30 de zile calculate cu începere de la expirarea datei
limită stabilite pentru acceptarea ofertei, între entitatea emitentă
a ofertei de privatizare şi persoana îndreptăţită se va
declanşa procesul de negociere care se va finaliza prin încheierea unui
proces-verbal în care se vor preciza elementele tranzacţiei (valoarea pe
acţiune, numărul de acţiuni alocate, societatea emitentă,
valoarea totală a acţiunilor alocate, valoarea actualizată a
titlurilor de valoare nominală, în original, primite în plată, seria
şi numărul acestora etc.). Modelul procesului-verbal se va aproba
prin decizie/ordin al conducătorului fiecărei entităţi
emitente a ofertei.
26.7. La sfârşitul perioadei de alocare entitatea emitentă a ofertei
va elibera fiecărui subscriitor o adeverinţă privind calitatea
de acţionar (denumită în continuare adeverinţă), care va
cuprinde cel puţin următoarele informaţii:
a) elementele de identificare a subscriitorului;
b) elementele de identificare a societăţii la care au fost dobândite
acţiunile;
c) numărul de acţiuni dobândite.
26.8. Actualizarea valorilor înscrise în titlurile de valoare nominală
emise se va face la data utilizării lor de entitatea emitentă a
ofertei, prin aplicarea indicelui de inflaţie aferent perioadei cuprinse
între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlu şi
sfârşitul lunii anterioare datei utilizării lui. În situaţia în
care indicele de inflaţie aferent lunii anterioare datei utilizării
titlului de valoare nominală nu este cunoscut, se va lua în calcul ultimul
indice de inflaţie cunoscut.
26.9. Titlurile de valoare nominală subscrise în cadrul unei oferte
şi nevalorificate vor fi restituite subscriitorilor, în situaţia în
care acestea au fost depuse în original.
26.10. Titlurile de valoare nominală subscrise în cadrul unei oferte de
privatizare şi valorificate parţial vor fi reţinute de entitatea
emitentă a ofertei, care va urma procedura prevăzută la pct.
26.14 şi 26.15.
26.11. Entitatea emitentă a ofertei de privatizare prin restituire şi
persoana îndreptăţită la măsuri reparatorii au
obligaţia de a se adresa către societate/Registrul independent al
acţionarilor, în vederea înscrierii noului acţionar, în termen de 15
zile de la data eliberării adeverinţei.
26.12. Eliberarea certificatului de acţionar se va face de către
societate, în situaţia în care şi-a organizat propriul registru al
acţionarilor, sau de către Registrul independent al
acţionarilor, în termen de 30 de zile de la data eliberării
adeverinţei.
26.13. Acţiunile atribuite/alocate după urmarea procedurilor
prevăzute la pct. 26.4-26.7 nu vor putea fi tranzacţionate la bursa
de valori sau pe o altă piaţă reglementată decât după
expirarea unui termen de 6 luni, calculat cu începere de la data
eliberării adeverinţei/certificatului de acţionar.
26.14. În cazul în care între suma subscrisă şi suma în cuantumul
căreia au fost atribuite/alocate acţiuni în cadrul ofertei de
privatizare rămâne o diferenţă în favoarea solicitantului,
aceasta va fi menţionată de către entitatea emitentă a
ofertei atât în procesul-verbal, cât şi în lista cu beneficiarii
măsurilor dispuse în baza ofertei sale, care va fi transmisă
Secretariatului Comisiei Centrale pentru a se proceda la emiterea titlurilor de
despăgubire cuvenite, după urmarea procedurilor prevăzute la
art. 27 alin. (2) sau, după caz, la art. 29 alin. (3)-(5) din titlul VII
al legii.
26.15. După primirea în plată a titlurilor de valoare nominală,
acestea se barează cu roşu şi se înscrie de către
vânzător menţiunea "DESPĂGUBIT CONFORM PROCESULUI-VERBAL
nr. ...... din ........". Titlurile de valoare nominală utilizate se reţin
de către ofertant şi se înregistrează într-un registru special,
deschis şi ţinut de acesta. În termen de 15 zile de la primirea în
plată, titlul de valoare nominală utilizat se predă cu
semnătură de primire la oricare dintre direcţiile trezoreriei
şi contabilităţii publice judeţene sau la trezoreriile
sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz. Aceasta are
obligaţia ca, pe măsura primirii titlurilor de valoare nominală,
să le transmită Biroului central pentru urmărirea aplicării
unitare a Legii nr. 10/2001,
pe bază de borderou.
26.16. _
26.16.1.Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în
Industrie (O.P.S.P.I.) desfăşoară procesul de atribuire/alocare
de acţiuni în schimbul titlurilor de valoare nominală sau al
deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate
măsuri reparatorii în echivalent sub formă de acţiuni, după
caz, în numele Ministerului Economiei şi Comerţului.
26.16.2.O.P.S.P.I. acordă acţiuni în numele statului român, în
schimbul titlurilor de valoare nominală sau
deciziilor/dispoziţiilor/ordinelor prin care le-au fost acordate
măsuri reparatorii în echivalent sub formă de acţiuni, după
caz.
26.16.3.Titlurile de valoare nominală sau
deciziile/dispoziţiile/ordinele prin care le-au fost acordate măsuri
reparatorii în echivalent sub formă de acţiuni, după caz,
urmează să fie predate la Ministerul Economiei şi Comerţului,
în calitatea sa de acţionar în numele statului la societăţile
aflate în ofertă, împreună cu două exemplare ale fiecărui
proces-verbal de negociere, urmând ca acesta să le depună la
Trezoreria Statului.
Predarea se va efectua prin intermediul unui proces-verbal de predare-primire
încheiat între cele două instituţii.
(1)Nu fac obiectul prezentei legi
acţiunile acordate/alocate în cadrul unei oferte de capital disponibil
emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003,
cu modificările şi completările ulterioare.
(2)În situaţia în care, în urma
ofertei de capital disponibil, au fost alocate/atribuite acţiuni într-un
cuantum inferior celor prevăzute în deciziile/dispoziţiile emise de
entităţile învestite cu soluţionarea notificărilor, a
cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor
administraţiei publice centrale învestite cu soluţionarea
notificărilor, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor
va proceda la emiterea titlului de despăgubire, după parcurgerea
procedurii prevăzute de prezenta lege, pentru diferenţa până la
concurenţa sumelor stabilite de evaluatori sau societăţile de
evaluare desemnate.
(1)În termen de 10 zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor Publice
va transmite Secretariatului Comisiei Centrale lista tuturor titularilor
titlurilor de valoare nominală, a deciziilor/dispoziţiilor ori,
după caz, a ordinelor în baza cărora au fost emise, fiind
menţionat distinct şi emitentul acestora.
(2)Dacă titlul de valoare
nominală a fost emis pe numele reprezentanţilor persoanelor
îndreptăţite înscrise în decizia/dispoziţia de restituire în
echivalent, se va face această menţiune.
28.1. Biroul central pentru urmărirea aplicării unitare a Legii nr. 10/2001,
constituit prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.329/2003, va
proceda la predarea, pe bază de proces-verbal de predare-primire,
către Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor documentaţiilor
depuse de titularii deciziilor/dispoziţiilor motivate prin care s-a
stabilit ca măsură reparatorie acordarea de titluri de valoare
nominală şi care nu au fost soluţionate până la data
intrării în vigoare a titlului VII al legii.
28.2. Asupra documentaţiilor prevăzute la pct. 28.1 Comisia
Centrală va decide după urmarea procedurii prevăzute la pct.
16.1-16.3, 16.5 şi 16.10-16.13 sau, după caz, la pct. 16.6 şi
16.15.
(1)Titlurile de valoare nominală
emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001,
republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi
şi nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003,
cu modificările şi completările ulterioare, se convertesc
şi prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor,
în titlu de despăgubire.
(2)Titlurile de valoare nominală
emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001,
republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi,
valorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul
Hotărârii Guvernului nr. 498/2003,
cu modificările şi completările ulterioare, nu fac obiectul
prezentei legi.
(3)În situaţia în care titlurile
de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor Publice în temeiul
art. 30 din Legea nr. 10/2001,
republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi,
au fost valorificate parţial în cadrul unei oferte de capital disponibil
emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003,
cu modificările şi completările ulterioare, decizia Comisiei
Speciale pentru Stabilirea Despăgubirilor prin care se dispune convertirea
acestora în titlu de plata a despăgubirii se va emite numai pentru
titlurile de valoare nominală deţinute de solicitant şi
nevalorificate.
(4)În cazurile prevăzute la
alin. (1) şi (3), Comisia Specială pentru Stabilirea
Despăgubirilor va decide după primirea cererilor persoanelor
îndreptăţite, la care vor fi anexate, în original, titlurile de
valoare nominală nevalorificate.
(5)Cererile prevăzute la alin.
(4) se vor depune la Secretariatul Comisiei Speciale pentru Stabilirea
Despăgubirilor, după constituirea acesteia.
29.1. Prevederile art. 29 din titlul VII al legii stabilesc procedura
convertirii titlurilor de valoare nominală emise de Ministerul
Finanţelor Publice, nevalorificate în cadrul unei oferte de capital
disponibil.
29.2. Titlurile de valoare nominală prevăzute la pct. 29.1 se
convertesc, prin decizia Comisiei Centrale, în titluri de despăgubire.
29.3. Convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de
despăgubire se dispune de către Comisia Centrală, după
primirea de către Secretariatul Comisiei Centrale a cererilor titularilor
titlurilor de valoare nominală sau, după caz, ale cesionarilor
acestora, la care vor fi anexate, în original, titlurile de valoare
nominală nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil.
Actualizarea valorilor înscrise în titlurile de valoare nominală emise se
va face prin aplicarea indicelui de inflaţie aferent perioadei cuprinse
între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlul şi
sfârşitul lunii anterioare datei emiterii deciziei de către Comisia
Centrală. În situaţia în care indicele de inflaţie aferent lunii
anterioare datei emiterii deciziei nu este cunoscut, se va lua în calcul
ultimul indice de inflaţie cunoscut.
29.4. În toate cazurile Comisia Centrală va decide pe baza
verificării informaţiilor conţinute în lista titularilor
titlurilor de valoare nominală, înaintată Secretariatului Comisiei
Centrale de către Ministerul Finanţelor Publice potrivit art. 28 din
titlul VII al legii, şi după actualizarea
deciziilor/dispoziţiilor ori, după caz, a ordinelor în baza
cărora au fost emise şi a documentaţiilor care au stat la baza
adoptării acestora, în privinţa legalităţii respingerii
cererii de restituire în natură.
29.5. Dacă, pe baza constatărilor Secretariatului Comisiei Centrale,
aceasta din urmă stabileşte că imobilul pentru care au fost
emise titluri de valoare nominală este restituibil în natură, prin
decizie motivată, potrivit art. 21 din titlul VII al legii, Comisia
Centrală va proceda la restituirea acestuia.
29.6. Ipoteza prevăzută la art. 29 alin. (3) din titlul VII al legii
vizează situaţia acelor titluri de valoare nominală valorificate
parţial în cadrul unei oferte de capital disponibil.
29.7. În situaţia prevăzută la pct. 29.6, decizia Comisiei
Centrale prin care se dispune convertirea titlurilor de valoare nominală
în titluri de despăgubire se va emite numai pentru titlurile de valoare
nominală deţinute de solicitant şi nevalorificate, pe baza
verificării informaţiilor conţinute în lista titularilor
titlurilor de valoare nominală, înaintată Secretariatului Comisiei
Centrale de către Ministerul Finanţelor Publice potrivit art. 28 din
titlul VII al legii.
29.8. Dispoziţiile pct. 29.4 nu sunt aplicabile şi în situaţia
în care titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanţelor
Publice au fost cesionate sau acestea au fost valorificate parţial în
cadrul unei oferte de capital disponibil.
Actele care au stat la baza
emiterii titlurilor de despăgubire au regim de arhivare permanent şi
se depun la încetarea activităţii Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor la Cancelaria Primului Ministru.
În termen de 30 de zile de la
publicarea în Monitorul Oficial al României, Guvernul va emite norme
metodologice de aplicarea legii, la propunerea Cancelariei Primului-Ministru
şi a Ministerului Finanţelor Publice.
(1)Comisia Centrală are sigiliu
propriu şi îşi va desfăşura activitatea la sediul
Autorităţii Naţionale pentru Restituirea
Proprietăţilor.
(2)Fondurile necesare
funcţionării Comisiei Centrale şi a secretariatului acestuia se
vor asigura prin bugetul Cancelariei Primului - Ministru.
(3)Onorariile evaluatorilor sau a
societăţilor de evaluare se vor achita din bugetul Cancelariei
Primului-Ministru la cererea Secretariatului Comisiei Centrale.
La data intrării în vigoare a
prezentului titlu se abrogă art. 30, şi art. 34 - 40 din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, şi art. 3 al Titlului II
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18
decembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2004.
TITLUL VII1: Anexa - Descrierea activelor ce
vor fi transferate la Fondul "Proprietatea"
1.De la Ministerul
Economiei şi Comerţului şi OPSPI se vor transfera
următoarele participării:
1.1.- 15% din CN Transelectrica
Bucureşti SA
1.2.- 15% din SNTGN
Transgaz SA
1.5.-12% din SC DGN
Distrigaz Sud SA
1.6.- 12% din SC DGN
Distrigaz Nord SA
1.7.- 20% din SC
Hidroelectrica SA
1.8.- 20% din SN
Nucleareiectrica SA
1.9.-12% din SC
Electrica Moldova SA
1.10.-12% din SC
Electrica Oltenia SA
1.11.-12% din SC
Electrica Dobrogea SA
1.12.- 12% din SC
Electrica Muntenia Nord SA
1.13.-12% din SC
Electrica Muntenia Sud SA
1.14.-12% din SC
Electrica Banat SA
1.15.-12% din SC
Electrica Transilvania Nord SA
1.16.-12% din SC
Electrica Transilvania Sud SA
1.17.-15% din SC
Complexul Energetic Turceni SA
1.18.-15% din SC
Complexul Energetic Craiova SA
1.19.-15% din SC
Complexul Energetic Rovinari SA
1.20.- 10% din SC Oii
Terminal SA
(la data
29-Jun-2007 punctul 1., subpunctul 1.22.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 30. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
2.De la Ministerul
Finanţelor Publice se vor transfera următoarele:
(la data
29-Jun-2007 punctul 2., subpunctul 2.1.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 31. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 2., subpunctul 2.2.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 31. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data 29-Jun-2007 punctul 2.,
subpunctul 2.3.:7. din titlul VII^1 a fost abrogat de Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
30-Dec-2005 punctul 2., subpunctul 2.3.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 3,
alin. (1), punctul 4. din titlul III din Ordonanta
urgenta 209/2005 )
2.4.- sumele obţinute din recuperarea drepturilor valutare
deţinute de statul român din activitatea de comerţ exterior şi
cooperare economică internaţională, derulată înainte de 31
decembrie 1989, şi sumele rezultate din recuperarea drepturilor care
decurg din acordurile comerciale şi de plăţi guvernamentale
şi aranjamente tehnice bancare corespunzătoare, înregistrate în
conturile de cliring, barter şi cooperare economică
internaţională, conform art. 9 alin. (2) lit. a) şi b).
(la data
29-Jun-2007 punctul 2., subpunctul 2.4.. din titlul VII^1 modificat de Art. 1,
alin. (1), punctul 32. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
3.De la Ministerul
Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei se vor transfera
următoarele participaţii:
(la data 29-Jun-2007 punctul 3.,
subpunctul 3.1.:8. din titlul VII^1 a fost abrogat de Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
30-Dec-2005 punctul 3., subpunctul 3.1.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 3,
alin. (1), punctul 5. din titlul III din Ordonanta
urgenta 209/2005 )
3.2.- 25% din
Compania Naţională Poşta Română S.A.
4.De la Ministerul
Transporturilor, Construcţiei şi Turismului se vor transfera
următoarele participaţii:
(la data
29-Jun-2007 punctul 4., subpunctul 4.1.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 34. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 4., subpunctul 4.2.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 34. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 4., subpunctul 4.3.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 34. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
4.4.- 20% din
Compania Naţională "Aeroportul Internaţional Henri
Coandă" SA
4.5.- 20% din
Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional
Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu" SA
4.6.- 20% din
Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional
Constanţa" SA
4.7.- 20% din
Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional
Timişoara-Traian Vuia" SA
4.8.- 20% din
Compania Naţională "Administraţia Canalelor
Navigabile" SA Constanţa
4.9.- 20% din
Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării
Maritime" SA Galaţi
4.10.- 20% din
Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării
Fluviale" SA Giurgiu
5.De la
Agenţia de Valorificare a Activelor Statului se vor transfera
următoarele participaţii:
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.1.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.2.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.3.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.4.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.5.- 10,947% din SC
Mecon Braşov SA
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.6.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.7.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.8.- 70% din Societatea Comercială de Prestări Servicii în
Domeniul Asigurărilor CAROM-BROKER DE ASIGURARE - S.A.
(la data
06-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.8.. din titlul VII^1 rectificat de Actul
din Rectificare
din 2007 )
5.9.- 17,365% din SC
Centrofarm Bucureşti SA
5.10.- 12,124% din SC
FECNE Bucureşti SA
5.11.- 9,769% din SC
Gerovital Cosmetics Bucureşti SA
5.12.- 6,519% din SC
Laromet Bucureşti SA
5.13.- 68,322% din SC
Prestări Servicii Bucureşti SA
5.14.- 78,972% din SC
Primcom Bucureşti SA
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.15.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.16.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.17.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.18.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.19.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.20.- 42,795% din SC
Telerom Proiect Bucureşti SA
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.21.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.22.- 20% din SC
World Trade Center CCIB Bucureşti SA
5.23.- 33,000% din
S.C. Bat Service Buzău S.A.
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.24.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.25.- 5,354% din S.C.
Comcereal Fundulea S.A.
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.26.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.27.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.28.- 11,364% din
S.C. Comcereal Cluj -Napoca S.A
5.29.- 4,330% din S.C.
Electroconstrcţia Elco Cluj-Napoca S.A.
5.30.- 39,999% din SC
Turdapan Turda SA
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.31.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.32.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.33.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.34.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.35.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.36.- 46,914% din SC
Vitacom Sf. Gheorghe SA
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.37.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.38.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.39.- 6,144% din SC
Oţelinox Târgovişte SA
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.40.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.41.- 7,378% din S.C.
Retizoh Craiova S.A.
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.42.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.43.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.44.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.45.-10,031% din S.C.
Comcereal Miercurea Ciuc S.A.
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.46.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.47.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.48.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.49.-13,821% din S.C.
Familial Restaurant Iaşi S.A.
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.50.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.51.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.52.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.53.- 3% din SC
Petrom Aviation Bucureşti SA
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.54.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.55.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.56.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.57.- 9,638% din S.C.
Marlin Ulmeni S.A.
5.58.- 40,617% din SC
Forsev Drobeta Turau-Severin SA
5.59.- 10,076% din
S.C. Mecanoenergetica Gura - Văii Drobeta Turnu Severin S.A.
5.60.- 38,869% din SC
Severnav Drobeta Turnu-Severin SA
5.61.- 7,691% din SC
Azomures Târgu Mureş SA
5.62.- 7,967% din SC Carbid-fox
Târnăveni SA
5.63.- 69,949% din
S.C. Comsig Sighişoara S.A.
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.64.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.65.- 17,489% din
S.C. Salubriserv Târgu Mureş S.A.
5.66.- 7,176% din S.C.
Zamur Târgu Mureş S.A.
5.67.- 15,996% din SC
Commetex Piatra Neamţ SA
5.68.- 18,171% din SC
Alro Slatina SA
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.69.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.70.- 1,690% din S.C.
Ciocîrlia Ploieşti S.A.
5.71.-15,429% din SC
Palace Sinaia SA
5.72.- 2,586% din SC
Petrotel Lukoil Ploieşti SA
5.73.- 5,106% din SC
Elcond Zalău SA
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.74.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.75.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.76.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.77.- 6,814% din S.C.
ResibSibiu S.A.
5.78.- 39,999% din SC
Transilvania - Corn SA
5.79.- 7,622% din SC
Cetatea Suceava SA
5.80.- 71,896% din SC
Alcom Timişoara SA
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.81.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
5.82.- 15,620% din SC
Remat Timiş Timişoara SA
(la data
29-Jun-2007 punctul 5., subpunctul 5.83.. din titlul VII^1 abrogat de Art. 1,
alin. (1), punctul 35. din titlul I din Ordonanta
urgenta 81/2007 )
TITLUL VIII: Modificarea şi completarea
Legii nr. 571/2003
privind Codul
Fiscal
Legea nr. 571/2003
privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică şi se completează
după cum urmează:
1.După articolul 67, se introduce articolul 671
cu următorul cuprins:
Impozitul pe venituri din
investiţii nu se aplică pentru prima tranzacţionare a
acţiunilor emise de Fondul "Proprietatea", realizate de
către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost emise aceste
acţiuni în condiţiile legii privind regimul de stabilire şi
plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv
sau, după caz, moştenitorii legali sau testamentari ai
acestora."
2.La articolul 250 alineatul (1), după punctul
11 se introduc trei puncte noi, punctele 12,13 şi 14, cu următorul
cuprins:
"12. clădirile
restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 -22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
13. clădirile retrocedate
potrivit art. 1 alin.(6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor
religioase din România, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 501/2002,
cu modificările şi completările ulterioare;
14. clădirile restituite
potrivit art. 6 alin.(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 83/1999
privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut
comunităţilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale din România, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 66/2004,
cu modificările şi completările ulterioare."
3.La articolul 250, după alineatul (2) se
introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
"(21) Scutirea de
impozit prevăzută la alin. (1) pct. 12-14 se aplică pe durata
pentru care proprietarul este obligat să menţină
afectaţiunea de interes public."
4.La articolul 257, după litera n) se introduc
trei noi litere, literele o), p) şi r), cu următorul cuprins:
"o) terenul aferent
clădirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001
pe durata pentru care proprietarul este obligat să menţină
afectaţiunea de interes public;
p) terenul aferent clădirilor
retrocedate potrivit art. 1 alin.(6) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 94/2000
pe durata pentru care proprietarul este obligat să menţină
afectaţiunea de interes public;
r) terenul aferent clădirilor
restituite potrivit art. 6 alin,(5) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 83/1999
pe durata pentru care proprietarul este obligat să menţină
afectaţiunea de interes public."
5.La articolul 258, alineatul (6) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(6) În cazul unui teren
amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin
înmulţirea numărului de hectare ale terenului cu suma
corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:
Nr. crt. |
Categoria de folosinţă |
CLASA DE CALITATE (lei*/ha) |
||||
I |
II |
III |
IV |
V |
||
1 |
Teren
arabil |
36 |
34 |
32 |
30 |
20 |
2 |
Păşune
Fâneaţă |
20 |
18 |
16 |
14 |
12 |
3 |
Vie |
40 |
||||
4 |
Plantaţie
de vie tânără şi plantaţie în regenerare până la
intrarea pe rod |
x |
||||
5 |
Livadă |
40 |
||||
6 |
Livadă
tânără şi livadă în regenerare până la intrarea pe
rod |
x |
||||
6 |
Pădure
sau alt teren cu vegetaţie forestieră |
9 |
||||
7 |
Păduri
în vârstă de până la 20 de ani şi păduri cu rol de
protecţie |
x |
||||
7 |
Teren
pe care se află amenajări piscicole |
24 |
||||
8 |
Teren
cu construcţii |
22 |
||||
9 |
Drumuri
şi căi ferate |
x |
x |
x |
x |
x |
10 |
Teren
neproductiv |
x |
x |
x |
x |
x |
6.La articolul 258, după alineatul (6) se
introduc două alineate noi, alineatele (7) şi (8), cu următorul
cuprins:
"(7) Înregistrarea în
registrul agricol a terenurilor, a proprietarilor acestora, precum şi
schimbarea categoriei de folosinţă se fac numai pe bază de
documente, potrivit normele metodologice prevăzute la art. 293, sub
sancţiunea nulităţii.
(8) Înscrierea datelor în
registrul agricol privind schimbarea categoriei de folosinţă a
terenurilor, precum şi a titularului dreptului de proprietate asupra
terenurilor, pe baza declaraţiei făcută sub semnătura
proprie a capului de gospodărie sau, în lipsa acestuia, a unui membru
major al gospodăriei, se poate face numai dacă se prezintă
şi lucrarea tehnică de cadastru înregistrata la oficiul de cadastru
şi publicitate imobiliară ori act încheiat în formă
autentică."
7.La articolul 295, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Impozitele şi taxele
locale precum şi amenzile şi penalităţile aferente
acestora, constituie venituri la bugetele locale ale autorităţilor
administrativ-teritoriale, cu excepţia veniturilor realizate în condiţiile
art. 258 alin.(6) care constituie venit la bugetul de stat."
Modificările prevăzute
la art. I pct. 5-7 din prezentul titlu intră în vigoare la data de 1
ianuarie 2006.
(la data
01-Feb-2014 titlul IX abrogat de Art. 250 din titlul IV din Legea
187/2012 )
(la data 01-Jan-2007 titlul X a se vedea
referinte de aplicare din Legea
312/2005 )
(la data
01-Oct-2011 titlul X abrogat de Art. 230, litera A^1. din capitolul X din Legea
71/2011 )
TITLUL XI: Renta viageră agricolă
CAPITOLUL I: Definiţie şi caracteristici
Prezenta lege instituie renta
viageră agricolă în scopul concentrării suprafeţelor
agricole în exploataţii eficiente impuse de necesitatea modernizării
agriculturii României şi compatibilizării acesteia cu agricultura din
ţările membre ale Uniunii Europene.
(2)Obiectul rentei viagere agricole îl constituie terenurile cu
destinaţie agricolă situate în extravilan, astfel cum sunt definite
la art. 2 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(la data
27-Dec-2006 Art. 1 din titlul XI, capitolul I completat de Art. 1, alin. (1),
punctul 1. din Ordonanta
urgenta 114/2006 )
Renta
viageră agricolă reprezintă suma de bani plătită
rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile
agricole extravilane aflate în proprietatea sa ori încheie acord cu
investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (13) din
Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997,
cu modificările şi completările ulterioare, având siguranţa
unei surse viagere de venituri garantate de stat.
(la data
24-Nov-2008 Art. 2 din titlul XI, capitolul I modificat de Art. I, punctul 1.
din Ordonanta
urgenta 158/2008 )
Art. 4
[...]
(6) Terenurile care sunt înstrăinate sau arendate sunt cele dobândite
anterior anului 1989 sau după 1989 prin aplicarea Legii fondului funciar
nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi a Legii nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997,
cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu au
fost înstrăinate prin acte între vii după 1990.
Cuantumul rentei viagere agricole
reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de
teren agricol înstrăinat şi echivalentul în lei a 50 euro/an pentru
fiecare hectar arendat.
(2)Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în
lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol situat în extravilan,
pentru care rentierul a încheiat acordul cu investitorul, cu respectarea
prevederilor art. 4 alin. (13) din Legea nr. 1/2000,
cu modificările şi completările ulterioare.
(la data
24-Nov-2008 Art. 3 din titlul XI, capitolul I completat de Art. I, punctul 2.
din Ordonanta
urgenta 158/2008 )
Art. 4
[...]
(8) În cazul contractelor de arendare, proprietarii beneficiază de
rentă viageră agricolă de 50 euro/ha/an, dacă aceste
contracte sunt încă în vigoare la sfârşitul anului calendaristic
pentru care se plăteşte renta.
(9) În sensul prezentelor norme metodologice, prin an agricol se înţelege
perioada cuprinsă între 1 octombrie anul curent şi 30 septembrie a
anului următor.
(10) În situaţia în care terenul ce face obiectul contractului de
arendare, pe baza căruia rentierul agricol beneficiază de rentă
viageră agricolă de 50 euro/ha/an, este înstrăinat în perioada
de valabilitate a contractului de arendare, renta de 50 euro/ha/an se
calculează şi se datorează de la data încheierii, respectiv a
intrării în vigoare a contractului de arendare, urmând ca de la data
înstrăinării terenului rentierul să beneficieze de renta
viageră agricolă de 100 euro/ha/an.
(11) Renta viageră agricolă se calculează şi se
datorează de la data încheierii contractelor de arendare, respectiv
înstrăinare, indiferent de data depunerii cererii, în cazul în care
contractele au fost încheiate în anul depunerii cererii.
(12) În cazul în care contractele au fost încheiate în anii precedenţi
depunerii cererii, renta viageră agricolă se calculează şi
se datorează de la 1 ianuarie a anului în care s-a depus cererea.
Plata rentei
viagere agricole se face în lei prin raportarea la cursul mediu de schimb
valutar calculat de Banca Naţională a României din anul pentru care
aceasta se datorează.
(la data
27-Dec-2006 Art. 4 din titlul XI, capitolul I modificat de Art. 1, alin. (1),
punctul 2. din Ordonanta
urgenta 114/2006 )
Art. 9
Plata rentei viagere agricole se face în lei, prin raportarea la cursul mediu
de schimb valutar calculat de Banca Naţională a României din anul
pentru care aceasta se datorează. Plata se efectuează de către
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură, prin mandat poştal, virament bancar sau orice altă
modalitate prevăzută de lege.
Pentru
suprafeţele mai mici de 1 ha, suma plătită va fi
proporţională cu suprafaţa înstrăinată sau
arendată, respectiv pentru care s-a încheiat acord cu investitorul, cu
respectarea prevederilor art. 4 alin. (13) din Legea nr. 1/2000,
cu modificările şi completările ulterioare.
(la data
24-Nov-2008 Art. 5 din titlul XI, capitolul I modificat de Art. I, punctul 3.
din Ordonanta
urgenta 158/2008 )
(la data 06-Dec-2011 Art. 6 din titlul
XI, capitolul I a se vedea referinte de aplicare din Art. II din Ordonanta
urgenta 106/2011 )
(1)Renta viageră agricolă se plăteşte într-o
singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului
următor celui pentru care aceasta este datorată.
(2)Renta viageră agricolă plătită de Agenţia
de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu
respectarea termenului prevăzut la alin. (1), care nu a fost încasată
de beneficiari, va fi utilizată pentru reluarea procesului de plată
către aceştia sau, în caz de deces, către moştenitorii
acestora şi după termenul de 30 noiembrie al anului următor
celui pentru care aceasta este datorată.
(la data
06-Dec-2011 Art. 6 din titlul XI, capitolul I modificat de Art. I, punctul 1.
din Ordonanta
urgenta 106/2011 )
(1)Renta viageră agricolă este personală,
netransmisibilă şi încetează la data decesului rentierului
agricol.
(2)În cazul arendării, renta viageră agricolă se
plăteşte dacă terenul ce face obiectul rentei este arendat
continuu, întreg anul calendaristic.
(3)În cazul în care contractul de arendare încetează, renta
viageră agricolă se va plăti în anul următor doar dacă
rentierul încheie, în maximum 30 de zile de la încetare, un nou contract,
considerându-se astfel continuitate în arendare.
(4)Renta viageră agricolă încetează la data la care
terenurile prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2), însumate,
depăşesc 10 ha.
(la data
24-Nov-2008 Art. 7 din titlul XI, capitolul I modificat de Art. I, punctul 5.
din Ordonanta
urgenta 158/2008 )
Art. 10
(1) Renta viageră agricolă este personală şi
netransmisibilă şi se poate încasa doar de titularul carnetului de
rentier agricol sau de mandatarul său cu procură specială
autentificată ori de către moştenitorul rentierului (în cazul
decesului acestuia).
(2) După decesul rentierului, moştenitorii vor încasa renta
datorată până la data de 30 noiembrie a anului următor celui
pentru care aceasta se datorează, pe baza actelor doveditoare privind
calitatea de moştenitor, a certificatului de deces în original, precum
şi a carnetului de rentier agricol al defunctului, depuse până la
data de 15 octombrie a anului următor celui pentru care aceasta se
datorează.
În cazul în care există mai mulţi moştenitori, persoana care se
prezintă cu documentele la centrele judeţene ale Agenţiei de
Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură trebuie
să prezinte o împuternicire notarială din care să reiasă
acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea
rentei viagere agricole datorate rentierului.
(3) Documentele care atestă moştenirea depuse după data de 15
octombrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează nu
se mai iau în considerare.
(4) Pentru persoanele pentru care s-a efectuat plata până la data de 30
noiembrie, dar care nu au intrat în posesia rentei, procedura de plată se
poate relua şi după acest termen până la 3 ani de la
data-limită anuală de plată, inclusiv în caz de deces,
către moştenitorii acestora, cu respectarea prezentului articol.
(5) Dreptul de plată înregistrat şi neplătit existent în
evidenţele contabile ale Agenţiei de Plăţi şi
Intervenţie pentru Agricultură se supune termenului de
prescripţie conform prevederilor legale în vigoare.
(la data 06-Dec-2011 Art. 8 din titlul
XI, capitolul I a se vedea referinte de aplicare din Art. II din Ordonanta
urgenta 106/2011 )
În cazul
decesului rentierului, moştenitorii vor încasa renta până la data de
30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează,
pe baza actelor doveditoare privind calitatea de moştenitor, a
certificatului de deces în original, precum şi a carnetului de rentier agricol
al defunctului.
(la data
06-Dec-2011 Art. 8 din titlul XI, capitolul I modificat de Art. I, punctul 2.
din Ordonanta
urgenta 106/2011 )
CAPITOLUL II: Rentierul agricol
(1)Rentierul agricol este persoana fizică în vârstă de peste
62 de ani care, de la data intrării în vigoare a prezentului titlu, nu are
şi nu va deţine în proprietate, cumulate în timp, mai mult de 10 ha
de teren agricol extravilan, pe care le înstrăinează prin acte între
vii sau le arendează, total ori parţial, primind de la Oficiul
Naţional de Rentă Viageră Agricolă carnetul de rentier
agricol.
(2)Rentier agricol este şi persoana fizică în vârstă de
peste 62 de ani căreia i s-a validat cererea de reconstituire a dreptului
de proprietate potrivit legilor fondului funciar şi optează pentru
despăgubirile plătite de către investitor, încheind cu acesta un
acord, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (13) din Legea nr. 1/2000,
cu modificările şi completările ulterioare, după intrarea
în vigoare a prezentului titlu.
(3)Rentier agricol este şi persoana pensionată pe caz de
boală, gradele I şi II, care, chiar dacă nu a împlinit vârsta de
62 de ani, îşi dovedeşte incapacitatea de a munci cu decizie de la
comisia de expertiză medicală, pe care o va prezenta în fiecare an la
vizarea carnetului de rentier, cu excepţia celei ce aparţine
categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar în decizie
se consemnează "nerevizuibil", şi care
înstrăinează prin acte între vii, arendează terenuri agricole
extravilane aflate în proprietate sau încheie acord cu investitorul, cu
respectarea prevederilor art. 4 alin. (13) din Legea nr. 1/2000,
cu modificările şi completările ulterioare.
(la data
24-Nov-2008 Art. 9 din titlul XI, capitolul II modificat de Art. I, punctul 7.
din Ordonanta
urgenta 158/2008 )
(la data 06-May-2017 Art. 9, alin. (3)
din titlul XI, capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Art. II din Legea
89/2017 )
(4)Rentier agricol este şi persoana aflată în situaţia
prevăzută la alin. (3) şi a cărei pensie de invaliditate
devine pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârsta de
pensionare.
(la data
06-May-2017 Art. 9, alin. (3) din titlul XI, capitolul II completat de Art. I
din Legea
89/2017 )
Art. 4
(1) Beneficiază de rentă viageră agricolă persoana
fizică în vârstă de peste 62 de ani şi care deţine în
proprietate până la 10 ha teren cu destinaţie agricolă situat în
extravilan, pe care le înstrăinează prin acte între vii sau
arendează aceste terenuri cu destinaţie agricolă ori încheie
acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (13)
din Legea nr. 1/2000,
cu modificările şi completările ulterioare, după intrarea
în vigoare a Legii nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei,
precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi
completările ulterioare, denumită în continuare lege.
(2) Beneficiază de rentă viageră agricolă şi persoana
pensionată pe caz de boală, gradele I şi II, care, chiar
dacă nu a împlinit vârsta de 62 de ani, îşi dovedeşte incapacitatea
de a munci cu decizie de la comisia de expertiză medicală, pe care o
va prezenta în fiecare an la vizarea carnetului de rentier, cu excepţia
celei ce aparţine categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse
examenului anual, iar în decizie se consemnează "nerevizuibil",
şi care înstrăinează prin acte între vii, arendează
terenuri agricole extravilane aflate în proprietate sau încheie acord cu
investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (13) din
Legea nr. 1/2000,
cu modificările şi completările ulterioare, după intrarea
în vigoare a legii.
(3) Beneficiază de rentă viageră agricolă şi persoana
care a fost pensionată pe caz de boală, gradele I şi II, a
cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de
vârstă, indiferent de vârsta de pensionare, potrivit prevederilor art. 9
alin. (4) din lege.
(4) Rentierului aflat în situaţia prevăzută la alin. (3) i se
recunoaşte dreptul la renta viageră agricolă ca urmare a
verificării deciziei emise de comisia de expertiză medicală,
care atestă pensia de invaliditate, potrivit art. 9 alin. (3) din lege
şi deciziei pentru pensia pentru limită de vârstă.
(5) Rentierii cărora li s-a retras calitatea de rentier agricol ca urmare
a emiterii deciziei de pensionare pentru limită de vârstă pot
beneficia de rentă viageră agricolă, în condiţiile alin.
(4), începând cu data obţinerii vizei anuale, cu respectarea condiţiilor
art. 6 din lege.
[...]
(7) Beneficiază de prevederile legii şi persoanele prevăzute la
art. 27 alin. (21) din Legea nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi persoanele care au dobândit terenuri prin moştenire de la
cei care au primit titluri de proprietate prin aplicarea Legii nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi a Legii nr. 1/2000,
cu modificările şi completările ulterioare. Aceştia trebuie
să îşi dovedească calitatea prin certificatul de
moştenitor.
Art. 5
(1) Persoanele care solicită vizarea carnetului de rentier agricol
prezintă personal ori prin mandatar/curator/tutore, în perioada 1
martie-31 august a fiecărui an, la oricare centru judeţean al
Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, o declaraţie
pentru obţinerea vizei anuale, conform anexei care face parte
integrantă din prezentele norme metodologice, însoţită de
următoarele documente, pe baza cărora persoana desemnată de
către centrul judeţean al Agenţiei de Plăţi şi
Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului
Bucureşti va verifica conformitatea documentelor originale cu copiile
existente la dosar şi în cazul persoanelor pensionate pe caz de boală
va certifica copiile depuse ale deciziilor de la comisia de expertiză
medicală:
a) carnetul de rentier agricol;
b) actul de identitate al solicitantului;
c) decizia de la comisia de expertiză medicală - pentru
solicitanţii pensionaţi pe caz de boală, în copie;
d) procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre
judecătorească definitivă şi irevocabilă din care
să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului
agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării
carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal;
e) contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de
30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării nr. 16/1994*),
cu modificările şi completările ulterioare, sau
încheiat/încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea
prevederilor Codului
civil.
*) Legea nr.16/1994
a fost abrogată prin art. 230 lit. r) din Legea nr. 71/2011
pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009
privind Codul
civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
409 din 10 iunie 2011.
f) decizia de la comisia de expertiză medicală şi decizia pentru
limită de vârstă, pentru rentierii aflaţi în situaţia
prevăzută la art. 4 alin. (3), în copie.
(2) Prin excepţie de la alin. (1), pentru anul 2017, persoanele care
solicită vizarea carnetului de rentier agricol se prezintă personal
ori prin mandatar/curator/tutore, până la data de 29 septembrie 2017, la
oricare centru judeţean al Agenţiei de Plăţi şi
Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului
Bucureşti.
(3) În cazul în care se constată că datele declarate de
solicitanţi nu corespund realităţii, dreptul de a primi
rentă viageră agricolă se suspendă până la data
completării dosarului conform prevederilor legale în vigoare.
(4) Solicitanţii prezintă la oricare centru judeţean al
Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti documentele
menţionate la alin. (1), în original, pe baza cărora persoana
desemnată de la centrul judeţean al Agenţiei de Plăţi
şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului
Bucureşti va certifica copiile depuse. După certificare, originalele
vor fi restituite solicitanţilor.
[...]
Art. 7
(1) Începând cu anul 2011, pentru a intra în posesia rentei viagere agricole
cuvenite, până la data de 31 august a fiecărui an, rentierii se vor
prezenta personal ori prin mandatar la centrul judeţean al Agenţiei
de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv
al municipiului Bucureşti, în vederea vizării carnetelor de rentier
agricol, în baza cărora Agenţia de Plăţi şi
Intervenţie pentru Agricultură va plăti renta viageră
agricolă.
(2) Prin excepţie de la alin. (1), pentru anul 2017, rentierii se vor
prezenta personal ori prin mandatar/curator/tutore, până la data de 29
septembrie 2017, la oricare centru judeţean al Agenţiei de
Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al
municipiului Bucureşti, în vederea vizării carnetelor de rentier
agricol, în baza cărora Agenţia de Plăţi şi Intervenţie
pentru Agricultură va plăti renta viageră agricolă.
Art. 8
(1) Carnetele de rentier agricol preluate de către Agenţia de
Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură de la Oficiul
Naţional de Rentă Viageră Agricolă cuprind următoarele
elemente:
1. dimensiune: 13 x 10 cm;
2. coperte tari de culoare portocalie pe care este inscripţionată cu
negru menţiunea "Carnet de rentier agricol";
3. coperta interioară va conţine:
a) antet - Oficiul Naţional de Rentă Viageră Agricolă;
b) stema ţării, plasată central;
4. prima pagină va conţine:
a) numele şi prenumele rentierului, cu datele de identificare ale
acestuia;
b) suprafaţa înstrăinată sau arendată.
(2) Carnetul de rentier agricol conţine elemente de securizare şi are
în interior 6 pagini cu un număr de 36 de rubrici. Fiecare rubrică
reprezintă spaţiul în care se completează valoarea rentei
viagere agricole în euro şi valoarea rentei viagere agricole în lei de
către centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi
Intervenţie pentru Agricultură, respectiv de către centrul
municipiului Bucureşti.
(3) Carnetele de rentier agricol emise, precum şi cele tipărite de
către Oficiul Naţional de Rentă Viageră Agricolă
rămân valabile conform prevederilor legale.
(4) Anual, carnetele de rentier agricol se vizează în perioada 1 martie-31
august de către centrele judeţene ale Agenţiei de
Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al
municipiului Bucureşti.
(5) Pentru rentierii prevăzuţi la art. 4 alin. (5) se vizează
carnetele de rentier agricol eliberate şi deţinute până la data
retragerii calităţii de rentier agricol. În cazul în care rentierii
agricoli nu mai deţin carnetele de rentier agricol, Agenţia de
Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, pe baza unei
cereri, eliberează un duplicat.
[...]
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU
AGRICULTURĂ
Operator de date cu caracter personal: 9596
Centrul Judeţean .........................
DECLARAŢIE pentru obţinerea vizei anuale
Subsemnatul(a), ......................, domiciliat (ă) în localitatea
................, str. ............. nr. ......., bl. ....., sc. .....,
posesor/posesoare al/a B.I./C.I. seria ........ nr. ...............,
eliberat/eliberată de ......................
născut(ă) la data de .................., tel: ............,
CNP |_| |_| |_| |_| |_| |_| |_| |_| |_| |_| |_| |_| |_|
având Carnetul de rentier nr. ............, cunoscând consecinţele
falsului în declaraţii prevăzute la art. 326 din Codul
penal, declar pe propria răspundere că:
în anul ..................
1. |
Nu au
intervenit modificări asupra situaţiei terenului/terenurilor
deţinut/deţinute arendat/arendate înstrăinat/înstrăinate. |
||||||
2. |
Contractul/Contractele
de arendă prezentat(e) pentru a fi confruntat(e) cu cele existente în
dosarul de rentă viageră agricolă a/au fost în vigoare la
sfârşitul anului ...., în suprafaţă totală .......... ha,
pentru care urmează a se acorda renta viageră. |
||||||
3. |
Nu am deţinut/Nu
deţin în proprietate terenuri agricole extravilane care, cumulate în
timp, să depăşească suprafaţa de 10 ha. |
||||||
4. |
Pensionat(ă)
pe caz de boală, grad de invaliditate I sau II, decizie emisă de
comisia de expertiză medicală, în copie |
DA |
|
NU |
|
Nu este cazul. |
|
5. |
Procură
autentificată a mandatarului, în copie; actul de identitate al
mandatarului, în copie; curatelă, în copie; actul de identitate al
curatorului, în copie; hotărâre judecătorească definitivă
şi irevocabilă prin care este instituită tutela, în copie;
actul de identitate al tutorelui, în copie. |
DA |
|
NU |
|
Nu este cazul. |
|
Data ...................
Semnătura rentierului agricol ...........................
Verificare efectuată de către persoana desemnată de către
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură (A.P.I.A.) Centrul Judeţean ................
Controlul vizual a fost efectuat
de: |
Numele şi prenumele |
Data |
Semnătura |
Suma
vizată pentru anul ........... |
|
|
|
NOTE:
- Toate documentele depuse în copie se prezintă şi în original pentru
certificare.
- Persoana desemnată de centrul judeţean al A.P.I.A. pentru vizarea
carnetelor de rentier, după verificarea vizuală a documentelor,
înscrie pe fiecare copie prezentată sintagma "conform cu
originalul".
- Se bifează cu "X" caseta din dreptul fiecărui document
depus de către rentierul agricol.
Pentru a deveni rentier pot fi
înstrăinate sau arendate numai terenurile care după anul 1990 nu au
făcut obiectul altei înstrăinări prin acte între vii.
Dovada înstrăinării se
face prin actul de înstrăinare, încheiat în formă autentică, iar
dovada arendării se face prin contractul de arendă întocmit cu
respectarea Legii arendării nr. 16/1994,
cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Dovada încheierii acordului se face prin prezentarea actului
încheiat în formă scrisă, conform prevederilor art. 4 alin. (15)
din Legea nr. 1/2000,
cu modificările şi completările ulterioare.
(la data
24-Nov-2008 Art. 11 din titlul XI, capitolul II completat de Art. I, punctul 8.
din Ordonanta
urgenta 158/2008 )
Proprietarii
căsătoriţi pot deveni rentieri agricoli şi prin
înstrăinarea şi arendarea terenurilor agricole care sunt bunuri
comune dacă cel puţin unul dintre ei are vârsta de 62 de ani. În
acest caz, carnetul de rentier agricol se eliberează pe numele
soţului care întruneşte condiţiile prevăzute la art. 9.
(2)În cazul proprietăţii comune, renta viageră
agricolă se poate stabili şi în baza declaraţiei autentice
notariale, referitoare la întinderea cotei-părţi, dată de comun
acord de toţi coproprietarii.
(la data
27-Dec-2006 Art. 12 din titlul XI, capitolul II completat de Art. 1, alin. (1),
punctul 4. din Ordonanta
urgenta 114/2006 )
Art. 4
[...]
(13) În cazul proprietăţii comune, renta viageră agricolă
se acordă individual pentru cota-parte stabilită în baza
declaraţiei autentice notariale, dată de comun acord de toţi
coproprietarii.
(14) În cazul soţilor, beneficiarul rentei viagere agricole este acela
care îndeplineşte condiţia de vârstă, renta acordându-i-se
pentru cota-parte ce îi revine din proprietatea comună.
(15) În cazul în care ambii soţi îndeplinesc condiţia de vârstă,
se va elibera un carnet de rentier pe numele fiecăruia, iar renta
viageră agricolă ce revine fiecărui soţ se va acorda
proporţional cu cota-parte aferentă fiecăruia.
(la data
24-Nov-2008 Art. 13 din titlul XI, capitolul II abrogat de Art. I, punctul 9.
din Ordonanta
urgenta 158/2008 )
CAPITOLUL III: Oficiul Naţional de Rentă Viageră
Agricolă
(1)Se înfiinţează Oficiul
Naţional de Rentă Viageră Agricolă ca direcţie în
cadrul Agenţiei-Domeniilor Statului.
(2)Oficiul conduce, organizează
şi coordonează activitatea de aplicare a prevederilor din prezentul
titlu.
Art. 1
Sediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură este în Bucureşti, bd. Carol I nr. 17, sectorul 2.
Art. 6
Începând cu anul 2011, centrele judeţene ale Agenţiei de
Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al
municipiului Bucureşti ţin evidenţa rentierilor agricoli din
judeţul respectiv, iar Agenţia de Plăţi şi
Intervenţie pentru Agricultură arhivează documentaţia
şi coordonează programul informatic de evidenţă şi
calcul al rentei viagere agricole.
(1)În fiecare judeţ se
organizează birouri ale Oficiului Naţional de Rentă Viageră
Agricolă.
(2)Birourile ţin evidenţa
rentierilor agricoli din judeţul respectiv, eliberând carnetul de rentier
agricol.
Art. 2
La nivelul fiecărui judeţ se organizează şi
funcţionează centre judeţene ale Agenţiei de
Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al
municipiului Bucureşti.
Atribuţiile, regulamentul de
organizare şi funcţionare ale Oficiului Naţional de Rentă
Viageră Agricolă şi ale birourilor judeţene se stabilesc
prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării
rurale.
(1)Fondurile necesare pentru plata
rentei viagere agricole se asigură de la bugetul de stat prin bugetul
Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
(2)Plata rentei viagere agricole se efectuează de către
Agenţia Domeniilor Statului, conform prevederilor art. 6 şi 8, prin
mandat poştal, virament bancar sau prin orice altă modalitate
prevăzută de lege.
(la data
24-Nov-2008 Art. 17, alin. (2) din titlul XI, capitolul III modificat de Art.
I, punctul 10. din Ordonanta
urgenta 158/2008 )
Art. 3
Fondurile necesare pentru plata rentei viagere agricole se asigură de la
bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale.
În termen de 60 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentului titlu, prin ordin comun al ministrului
agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi
ministrului finanţelor publice se vor aproba normele metodologice de
aplicare a acestuia.
(la data 11-Apr-2017 Art. 19 din titlul
XI, capitolul III a fost atacat de (exceptie admisa) Decizia
160/2017 )
(la data
26-May-2017 Art. 19 din titlul XI, capitolul III abrogat de Actul din Decizia
160/2017 )
TITLUL XII: Modificarea şi completarea
Legii nr. 7/1996
a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, cu modificările
şi completările ulterioare
Legea cadastrului şi a
publicităţii imobiliare nr. 7/1996,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie
1996, cu modificările şi completările ulterioare, se
modifică şi se completează după cum urmează:
1.La articolul 1, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Cadastrul general este
sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică,
economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe întreg
teritoriul ţării."
2.La articolul 1, alineatul (3) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(3) Prin imobil, în sensul
prezentei legi, se înţelege una sau mai multe parcele alăturate, cu
sau fără construcţii, aparţinând aceluiaşi
proprietar."
3.La articolul 1, după alineatul (3) se introduc
două noi alineate, alineatele (4) şi (5) cu următorul cuprins:
"(4) Prin parcelă se
înţelege suprafaţa de teren cu aceeaşi categorie de
folosinţă.
(5) Sistemul de evidenţă
al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate
imobiliară."
4.La articolul 2, litera b) se
abrogă.
5.La articolul 2 alineatul (2), literele a), c)
şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"a) identificarea, descrierea
şi înregistrarea în documentele cadastrale, a imobilelor prin natura lor,
măsurarea şi reprezentarea acestora pe hărţi şi
planuri cadastrale, precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice;
c) identificarea şi
înregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deţinători
legali de imobile, în vederea înscrierii în cartea funciară cu caracter
definitiv;
d) furnizarea datelor necesare
sistemului de impozite şi taxe pentru stabilirea corectă a
obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de organismele
abilitate."
6.La articolul 3, alineatele (2) şi (7) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) La nivelul fiecărui
judeţ şi în municipiul Bucureşti se înfiinţează
oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, denumite în continuare
oficii teritoriale, ca unităţi cu personalitate juridică în
subordinea Agenţiei Naţionale, prin reorganizarea actualelor oficii
judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie şi al municipiului
Bucureşti şi a birourilor de carte funciară.
(7) Directorul general
îndeplineşte atribuţiile şi responsabilităţile
ordonatorului principal de credite, prin emiterea de ordine cu caracter
individual şi normativ. Ordinele cu caracter normativ se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I, şi reprezintă Agenţia
Naţională pe plan intern şi internaţional."
7.La articolul 3, după alineatul (2) se
introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
"(21) La nivelul
unităţilor administrativ-teritoriale, se înfiinţează
birouri de cadastru şi publicitate imobiliară, denumite în continuare
birouri teritoriale, în subordonarea oficiilor teritoriale. Modul de organizare
şi funcţionare, numărul precum şi arondarea birourilor
teritoriale pe unităţi administrativ-teritoriale, se stabilesc prin
ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale."
8.La articolul 5, literele a1), b), c),
d), e), f), j) şi k) se modifică şi vor avea următorul
cuprins:
"a1)
controlează executarea lucrărilor de cartografie, topografie,
geodezie, fotogrammetrie şi teledetecţie la nivelul întregii ţări;
b) elaborează regulamente
şi norme, promovează tehnici, procedee şi metodologii de
specialitate compatibile cu cele ale Uniunii Europene conform progreselor
ştiinţifice şi tehnice în domeniul cadastrului, geodeziei,
cartografiei şi publicităţii imobiliare;
c) autorizează persoanele
fizice şi juridice care pot executa lucrări de specialitate din
domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, pe teritoriul României,
în condiţiile legii speciale care reglementează înfiinţarea
uniunii profesionale a acestora;
d) organizează şi
administrează fondul naţional de geodezie şi cartografie, precum
şi baza de date a sistemului de cadastru general;
e) asigură, în
condiţiile legii, executarea, completarea, modernizarea şi
menţinerea în stare de utilizare a reţelei geodezice naţionale;
f) avizează conţinutul
topografic al hărţilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor şi al
altor documente cartografice destinate uzului public;
j) participă la organizarea
şi coordonarea măsurătorilor în vederea aplicării legilor
funciare;
k) avizează tehnic
expertizele efectuate de către experţii judiciari în specialitatea
topografie, geodezie şi cadastru cu privire la corectitudinea datelor
topografice utilizate, la solicitarea instanţelor de judecată. Avizele
menţionate mai sus vor fi date de oficiul teritorial în baza unui
regulament comun, elaborat de Agenţia Naţională şi
Ministerul Justiţiei;"
9.La articolul 5, după litera e) se introduce o
nouă literă, litera e1), cu următorul cuprins:
"e1) asigură
executarea şi actualizarea hărţilor oficiale;"
10.La articolul 5, după litera n) se introduce o
nouă literă, litera n1), cu următorul cuprins:
"n1) asigură
formarea şi specializarea personalului de specialitate în publicitate
imobiliară prin intermediul Institutului Naţional al Registratorilor;
structura, organizarea şi modul de administrare ale institutului se
stabilesc şi se aprobă prin hotărâre de Guvern, în termen de 90
de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi."
11.La articolul 6, alineatele (2) şi (3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Recepţia
lucrărilor, executate de persoanele fizice şi juridice autorizate în
condiţiile art. 5 lit. c), se realizează de către Agenţia
Naţională, sau de oficiile teritoriale, după caz.
(3) În cadrul oficiilor
teritoriale funcţionează baza de date a cadastrului."
12.Articolul 7 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Instituţiile din domeniul
apărării, ordinii publice şi al siguranţei naţionale
pot executa, cu mijloace proprii, lucrările de cadastru, geodezie,
gravimetrie, topografie, fotogrammetrie şi cartografie necesare
apărării ţării şi păstrării ordinii publice,
conform normelor tehnice ale Agenţiei Naţionale."
13.Articolul 8 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Datele geodezice şi
cartografice interesând apărarea ţării, ordinea publică
şi siguranţa naţională se păstrează, după
caz, de către Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul
Administraţiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii,
Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Informaţii
Externe şi persoanele juridice din sectorul de apărare."
14.La articolul 9, alineatul (3) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(3) Tarifele şi
încasările prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) nu sunt
purtătoare de T.V.A. şi se deduc din taxa notarială de timbru,
fiind incluse în cazul operaţiunilor de publicitate imobiliară în taxa
notarială de timbru, pentru actele translative ale dreptului de
proprietate sau constitutive ale dezmembrămintelor acestuia; aceste tarife
nu pot depăşi 80% din valoarea taxei notariale de timbru."
15.La articolul 9, după alineatul (3) se
introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
"(31) În cazul
serviciilor de publicitate imobiliară pentru care nu se percepe taxă
de timbru, tarifele se vor stabili prin ordinul ministrului administraţiei
şi internelor cu avizul Ministerului Finanţelor Publice."
16.La articolul 9, după alineatul (4) se
introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:
"(41) Tarifele
pentru servicii de publicitate imobiliară pot fi încasate şi de alte
instituţii sau persoane, în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu
Agenţia Naţională."
17.La articolul 9, după alineatul (12) se
introduc două noi alineate, alineatele (13) şi (14), cu
următorul cuprins:
"(13) Cadastrul general se
realizează pe baza planului anual propus de Agenţia
Naţională împreună cu ministerele interesate şi aprobat de
Guvern; sumele destinate introducerii lucrărilor de cadastru general
reprezintă subvenţii de la bugetul de stat prevăzute în bugetul
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi virate în contul
Agenţiei Naţionale cu unică destinaţie.
(14) Organele şi
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale
precum şi alte persoane fizice şi juridice interesate, care au
fonduri disponibile pentru introducerea lucrărilor de cadastru general în
afara planului anual aprobat de Guvern, vor încheia un acord de colaborare cu
Agenţia Naţională privind caietul de sarcini,
modalităţile de verificare, recepţie, şi înscriere în
sistemul de publicitate imobiliară şi folosirea acestor
informaţii."
18.La articolul 10, alineatele (2) şi (3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) În cadrul funcţiei
economice a cadastrului general se evidenţiază elementele tehnice
necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor şi calculării
impozitelor asupra veniturilor realizate din tranzacţii imobiliare.
(3) Funcţia juridică a
cadastrului general se realizează prin identificarea proprietarului pe
baza actului de proprietate şi prin înscrierea în cartea
funciară."
19.Articolul 11 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) La nivelul
unităţilor administrativ-teritoriale - comună, oraş şi
municipiu - lucrările tehnice de cadastru constau în:
a) stabilirea, potrivit legii, a
hotarelor unităţii administrativ-teritoriale şi a limitelor
intravilane componente;
b) identificarea amplasamentelor
imobilelor pe baza actelor de proprietate sau, în lipsa acestora, pe baza
posesiei exercitate sub nume de proprietar şi determinarea formei şi
dimensiunilor tuturor imobilelor din cuprinsul fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale;
c) consemnarea litigiilor de
hotare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti;
d) întocmirea documentelor tehnice
cadastrale.
(2) Delimitarea şi marcarea
hotarelor administrative ale unităţilor administrativ-teritoriale
prevăzute la alin.(1) precum şi limitele intravilanelor
localităţilor se face de către comisia stabilită în acest scop
prin ordinul prefectului; regulamentul de organizare şi funcţionare a
comisiei de delimitare se aprobă prin ordin al ministrului
administraţiei şi internelor."
20.Articolul 12 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Documentele tehnice ale
cadastrului general, care se vor întocmi la nivelul comunelor, oraşelor
şi municipiilor, sunt:
a) registrul cadastral al
imobilelor;
b) indexul alfabetic al
proprietarilor;
c) registrul cadastral al
proprietarilor;
d) planul cadastral şi
anexele la partea I a cărţii funciare.
(2) Deţinătorii de
imobile sunt obligaţi să permită accesul specialiştilor
pentru executarea lucrărilor de cadastru general, să admită, în
condiţiile legii, amplasarea, pe sol sau pe construcţii, a semnelor
şi semnalelor geodezice şi să asigure protecţia şi
conservarea acestora.
(3) Baza de date poate fi
redactată şi arhivată şi sub formă de
înregistrări, pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare
automată a datelor, având aceleaşi efecte juridice şi
forţă probantă echivalentă cu cea a înscrisurilor în baza
cărora au fost înregistrate.
(4) Primarii
localităţilor au obligaţia sa înştiinţeze
deţinătorii imobilelor, în scris, prin afişare şi prin alte
mijloace de publicitate, să permită accesul specialiştilor
pentru executarea lucrărilor de cadastru sau, după caz, să se
prezinte personal pentru a da lămuriri privitoare la imobile şi a
participa la identificarea şi marcarea limitelor acestora. Dacă
deţinătorii imobilelor nu se prezintă, identificarea limitelor
se face în lipsa acestora.
(5) După finalizarea
lucrărilor de teren, pentru fiecare unitate
administrativ-teritorială, datele obţinute se prelucrează, se
înregistrează în documentele tehnice ale cadastrului, se
recepţionează şi se introduc în baza de date cadastrale. Datele
definitorii ale fiecărui imobil se transmit de către oficiul
teritorial, consiliului local, care are obligaţia să le aducă la
cunoştinţa deţinătorilor prin înştiinţare
scrisă şi prin afişare la sediul primăriei.
(6) Contestaţiile cu privire
la exactitatea datelor comunicate, însoţite de documente doveditoare, pot
fi prezentate de deţinători, în scris, în termen de 60 de zile de la
înştiinţarea scrisă, oficiului teritorial care le va
soluţiona în termen de 30 de zile. Cei nemulţumiţi de modul de
soluţionare a contestaţiilor de către oficiul teritorial pot
face plângere la judecătoria în a cărei rază de
competenţă teritorială se află imobilul, în termen de 30 de
zile de la comunicarea rezultatelor.
(7) Înscrierea în cartea
funciară se face din oficiu, după finalizarea cadastrului general pe
un teritoriu administrativ şi expirarea termenului de soluţionare a
contestaţiilor, în baza unui regulament aprobat prin ordin al directorului
general al Agenţiei Naţionale."
21.La articolul 13, alineatele (4)
şi (5) se abrogă.
22.La articolul 13, alineatele (1), (2) şi (3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Planul cadastral conţine
reprezentarea grafică a datelor din registrele cadastrale, referitoare la
imobilele din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale - comune,
oraşe şi municipii - şi se păstrează la oficiul
teritorial.
(2) Registrele, planurile
cadastrale şi anexele la partea I a cărţii funciare vor sta la
baza completării sau, după caz, a întocmirii din oficiu a
cărţilor funciare, la finalizarea măsurătorilor cadastrale
la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. O copie a acestora
se păstrează în arhiva oficiilor teritoriale. Un exemplar din
planurile şi registrele cadastrale se transmite cu titlul gratuit la
consiliile locale.
(3) Planurile, registrele cadastrale
şi anexele la partea I a cărţii funciare se ţin la zi, în
concordanţă cu documentaţiile cadastrale întocmite pentru
înscrierea actelor şi faptelor juridice, în baza cererilor şi
comunicărilor făcute potrivit legii."
23.La articolul 14, alineatul (1) se
abrogă.
24.La articolul 14, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) Agenţia
Naţională şi oficiile teritoriale din subordine au
obligaţia de a furniza, la cerere, organelor abilitate, evidenţele
necesare stabilirii valorii de impunere."
25.Articolul 15 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Completarea, modernizarea şi
menţinerea în stare de utilizare a reţelei geodezice naţionale
necesare întocmirii şi ţinerii la zi a planurilor cadastrale şi
hărţilor topografice se realizează sub coordonarea Agenţiei
Naţionale."
27.Articolul 17 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Oficiul teritorial
controlează, avizează şi recepţionează după caz,
lucrările de geodezie, topografie, cadastru şi cartografie."
29.Articolul 19 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Modul de avizare, verificare
şi recepţie a lucrărilor de specialitate din domeniile
cadastrului, geodeziei, topografiei şi cartografiei se stabileşte
prin regulament aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei
Naţionale, cu consultarea uniunii profesionale înfiinţata prin lege
specială."
30.La articolul 20, alineatele (11)-
(15) şi (3) se abrogă.
31.La articolul 20, alineatele (2), (4) şi (5) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Una sau mai multe
parcele alăturate, de pe teritoriul unei unităţi
administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosinţă,
aparţinând aceluiaşi proprietar, formează imobilul definit la
art. 1 alin. (3), se identifică printr-un număr cadastral unic
şi se înscrie într-o carte funciară.
(4) Cărţile funciare
întocmite şi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei
localităţi alcătuiesc, împreună, registrul cadastral de
publicitate imobiliară al acestui teritoriu, ce se ţine de către
biroul teritorial din cadrul oficiului teritorial în a cărui raza
teritorială de activitate este situat imobilul respectiv.
(5) Acest registru se
întregeşte cu registrul de intrare, cu planul cadastral, cu registrul
cadastral al imobilelor, indicând numărul cadastral al imobilelor şi
numărul de ordine al cărţilor funciare în care sunt înscrise, cu
un index alfabetic al proprietarilor şi cu o mapă în care se păstrează
cererile de înscriere, împreună cu un exemplar al înscrisurilor
constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii."
32.După articolul 20 se introduce un nou articol,
articolul 201, cu următorul cuprins:
(1) Activitatea de publicitate
imobiliară în cadrul oficiilor teritoriale este îndeplinită de
registratori de carte funciară, denumiţi în continuare registratori,
numiţi prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale,
în urma unui concurs organizat de aceasta.
(2) Numărul registratorilor
pentru fiecare oficiu teritorial se stabileşte prin ordin al directorului
general al Agenţiei Naţionale.
(3) În cadrul oficiilor teritoriale,
activitatea de publicitate imobiliară este în responsabilitatea unui
registrator - şef iar în cadrul birourilor teritoriale în
responsabilitatea unui registrator coordonator, numiţi prin ordin al
directorului general al Agenţiei Naţionale, în urma unui concurs.
(4) Poate fi numită
registrator persoana care îndeplineşte în mod cumulativ următoarele
condiţii:
a) are cetăţenia
română şi are capacitatea drepturilor civile;
d) se bucură de o bună
reputaţie;
f) este apt din punct de vedere
medical pentru ocuparea funcţiei;
g) a îndeplinit timp de 5 ani
funcţia de asistent-registrator sau a exercitat timp de 3 ani funcţia
de notar, judecător, procuror, avocat, consilier juridic sau altă
funcţie de specialitate juridică.
(5) Absolvenţii Institutului
Naţional al Registratorilor au prioritate la ocuparea posturilor vacante
de registratori. Organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de
registratori se va face numai dacă acestea nu au fost ocupate de
absolvenţii Institutului.
(6) Până la data
organizării concursului, registratorii pot fi numiţi din cadrul
angajaţilor serviciilor de publicitate imobiliară care, deşi nu
îndeplinesc condiţiile de studii, au cel puţin 5 ani de
experienţă în domeniul publicităţii imobiliare.
(7) Registratorul răspunde
pentru activitatea sa în condiţiile legii.
(8) În cadrul Agenţiei
Naţionale funcţionează Direcţia de publicitate
imobiliară care organizează, coordonează şi
controlează activitatea de publicitate imobiliară din cadrul
oficiilor teritoriale, în vederea respectării legilor şi
reglementărilor în materie."
33.La articolul 21 alineatul (1) litera A, literele
a), b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"a) numărul de ordine
şi cel cadastral al imobilului;
b) suprafaţa imobilului,
destinaţia, categoriile de folosinţă şi, după caz,
construcţiile;
c) planul imobilului cu vecinătăţile,
descrierea imobilului şi inventarul de coordonate al amplasamentului,
pentru fiecare imobil în parte, constituie anexa la partea I, întocmită
conform regulamentului aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei
Naţionale."
34.La articolul 21 alineatul (1)
litera A, litera d) se abrogă.
35.La articolul 22, alineatele (1), (2) şi (3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Dreptul de proprietate şi
celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciara
pe baza actului prin care s-a constituit ori s-au transmis în mod valabil.
(2) Drepturile reale se sting
numai prin înscrierea radierii lor din cartea funciară, cu
consimţământul titularului dreptului; acest consimţământ nu
este necesar dacă dreptul se stinge prin moartea titularului dreptului sau
prin împlinirea termenului arătat în înscriere; dacă dreptul ce
urmează să fie radiat este grevat în folosul unei persoane, radierea
se va face cu păstrarea dreptului acestei persoane.
(3) Hotărârea
judecătorească definitivă şi irevocabila sau, în cazurile
prevăzute de lege, actul autorităţii administrative, vor înlocui
acordul de voinţă cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, daca
sunt opozabile titularilor."
36.Articolul 27 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Înscrierile în cartea
funciară îşi vor produce efectele de opozabilitate faţa de
terţi de la data înregistrării cererilor; ordinea înregistrării
cererilor va determina rangul înscrierilor.
(2) Dacă mai multe cereri de
înscriere a drepturilor reale au fost depuse deodată la biroul teritorial,
ele vor primi provizoriu acelaşi rang, urmând ca instanţa să
hotărască asupra rangului fiecăreia.
(3) Dacă au fost depuse
deodată mai multe cereri având ca obiect înscrierea mai multor drepturi de
ipotecă asupra aceluiaşi imobil, ele vor primi acelaşi
rang."
37.La articolul 28, după alineatul (2) se
introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul
cuprins:
"(3) Titularul drepturilor
dobândite prin modurile enumerate, nu poate însă dispune de ele, decât
după ce acestea au fost înscrise în prealabil în cartea funciară.
(4) Înscrierile sunt de trei
feluri;
a) intabularea, având ca obiect
înscrierea definitivă a drepturilor reale;
b) înscrierea provizorie a
drepturilor reale sub condiţia justificării ulterioare;
c) notarea, având ca obiect,
înscrierea drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice referitoare
la starea şi capacitatea persoanelor, acţiunilor şi căilor
de atac în justiţie, precum şi a măsurilor de indisponibilizare,
în legătură cu imobilele din cartea funciară."
38.Articolul 29 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Cel care s-a obligat să
strămute sau să constituie în folosul altuia un drept real asupra unui
imobil, este dator să-i predea toate înscrisurile necesare pentru
înscrierea acelui drept.
(2) Dacă un drept înscris în
cartea funciară se stinge, titularul este obligat să predea celui
îndreptăţit înscrisurile necesare radierii.
(3) În situaţia în care cel
obligat nu predă înscrisurile, persoana interesată va putea solicita
instanţei să dispună înscrierea în cartea funciară.
Hotărârea instanţei de judecată va suplini
consimţământul la înscriere al părţii care are obligaţia
de a preda înscrisurile necesare înscrierii.
(4) Dreptul la acţiunea în
prestaţie tabulară este imprescriptibil.
(5) Acţiunea în
prestaţie tabulară se va îndrepta şi împotriva terţului
dobânditor înscris în cartea funciară, dacă sunt întrunite cumulativ
următoarele condiţii:
a) actul juridic în baza
căruia se solicită prestaţia tabulară să fie încheiat
anterior celui în baza căruia a fost înscris dreptul terţului în
cartea funciară;
b) terţul să fi dobândit
imobilul cu titlu gratuit sau, dacă 1-a dobândit cu titlu oneros, să
fie de rea credinţă."
40.Articolul 32 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Înscrierea provizorie devine
opozabilă terţilor cu rangul determinat de cererea de înscriere, sub
condiţie şi în măsura justificării ei,
(2) Înscrierea provizorie poate fi
cerută în următoarele situaţii:
a) când dreptul real ce se cere a
fi înscris este afectat de o condiţie suspensivă;
b) când se solicită
intabularea unui drept real în temeiul unei hotărâri
judecătoreşti ce nu a rămas irevocabilă;
c) dacă se dobândeşte un
drept tabular care, anterior, a fost înscris provizoriu;
d) dacă debitorul a consemnat
sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca ori privilegiul imobiliar;
e) dacă pentru
soluţionarea cererii sunt necesare înscrisuri suplimentare, care nu aduc
însă atingere fondului dreptului ce se cere a fi înscris şi nu
fundamentează noi capete de cerere.
(3) În acest din urmă caz,
solicitantul va fi înştiinţat pentru a depune într-un termen
stabilit, după caz, de registrator, înscrisurile necesare, sub
sancţiunea radierii înscrierii provizorii. Dacă înscrisurile vor fi
depuse în termenul fixat, se va proceda la justificarea înscrierii provizorii,
printr-o încheiere dată de registratorul de carte funciară.
(4) Justificarea înscrierii
provizorii se va face în temeiul consimţământului celui în contra
căruia s-a efectuat înscrierea provizorie, a unei hotărâri
judecătoreşti irevocabile ori a încheierii registratorului de carte
funciară, în situaţia ultimului caz de înscriere provizorie
menţionat.
(5) Justificarea radierii
dreptului de ipotecă se va face în baza consimţământului dat în
formă autentică al titularului dreptului de ipotecă ori în
temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitivă şi
irevocabilă."
41.Articolul 34 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Cuprinsul cărţii
funciare, în afara îngrădirilor şi excepţiilor legale, se
consideră exact numai în folosul acelei persoane care, în virtutea unui
act juridic cu titlu legal, a dobândit cu bună-credinţa un drept real
înscris în cartea funciară.
(2) Dobânditorul este considerat
de bună-credinţă dacă, la data înregistrării cererii
de înscriere a dreptului în folosul său, nu a fost notată nici o
acţiune prin care se contestă cuprinsul cărţii funciare,
sau dacă din titlul transmiţătorului şi din cuprinsul
cărţii funciare nu reiese vreo neconcordanţa între aceasta
şi situaţia juridică reală."
42.Articolul 35 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Efectul de opozabilitate al
înscrierilor este inoperant cu referire la:
a) suprafaţa terenurilor,
destinaţia, categoria de folosinţă, valoarea sau alte asemenea
aspecte;
b) restricţii aduse dreptului
de proprietate prin raporturile de vecinătate, expropriere sau prin
prevederi legale privind protecţia ecologică, sistematizarea
localităţilor şi alte asemenea aspecte."
43.După articolul 35 se introduce un nou articol,
articolul 351, cu următorul cuprins:
(1) În cazul în care cuprinsul
cărţii funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii, cu
situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea sau,
după caz, modificarea acesteia.
(2) Prin rectificare se
înţelege radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii
oricărei operaţiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri
în cartea funciară.
(3) Prin modificare se
înţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului,
schimbare care nu afectează esenţa dreptului care poarta asupra
acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului
dreptului de proprietate.
(4) Rectificarea înscrierilor în
cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă prin
declaraţie autentică, fie în caz de litigiu prin hotărâre
judecătorească definitivă şi irevocabilă.
(5) Erorile materiale
săvârşite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi
îndreptate la cerere sau din oficiu.
(6) Procedura de rectificare a
înscrierilor în cartea funciară, a modificărilor şi cea de
îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de
directorul general al Agenţiei Naţionale."
44.Articolul 38 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Acţiunea în rectificare,
întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza
acesteia sau pe greşita calificare a dreptului înscris, se va putea
îndrepta şi împotriva terţelor persoane care şi-au înscris un
drept real, dobândit cu bună credinţă şi prin act juridic
cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cărţii funciare, în termen
de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată
de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, afara
de cazul când dreptul material la acţiunea de fond nu s-a prescris."
45.Articolul 40 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Actele şi faptele juridice,
privitoare la drepturile personale, la starea şi capacitatea persoanelor
în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară, vor putea
fi înscrise la cerere, cu efect de opozabilitate pentru terţe
persoane."
46.La articolul 43, alineatele (1), (2) şi (4) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Orice persoană poate
cerceta cartea funciară şi celelalte evidenţe care
alcătuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliară, cu
excepţia evidenţelor care privesc siguranţa naţională.
(2) La cerere, se vor elibera
extrase, certificate sau copii certificate conform cu originalul de pe
cărţile funciare, planuri sau înscrisuri, cu dovada plăţii
tarifelor legale.
(4) Mapa înscrisurilor privind
înscrierea atacată poate fi cercetată de către instanţa de
judecată şi organele de cercetare penală, în condiţiile
legii."
47.Articolul 44 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Imobilul înscris în cartea
funciară se poate modifica prin alipiri, dezlipiri sau prin mărirea
sau micşorarea întinderii acestuia.
(2) Imobilul se modifică prin
dezlipiri, dacă se desparte o parcelă de un imobil. Dezlipirea unui
imobil sau a unei părţi dintr-un imobil, se face împreună cu
sarcinile care grevează imobilul. Imobilul grevat cu sarcini nu poate fi
alipit la un alt imobil, ci va forma, în caz de dezlipire, un imobil
separat."
48.Articolului 45 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) În caz de alipire sau
dezlipire, se vor efectua transcrieri, daca o parcelă trece dintr-o carte
funciară în alta, sau reînscrieri, dacă, dezlipindu-se o
parcelă, aceasta se va trece în aceeaşi carte funciară ca un
imobil de sine stătător.
(2) Dacă se transcrie o parte
din parcelă într-o altă carte funciară, se va forma un imobil
distinct cu număr cadastral nou, iar restul se înscrie în vechea carte
funciară, cu menţionarea noului număr cadastral şi a
suprafeţei imobilului, iar dacă toate imobilele înscrise într-o carte
funciară au fost transcrise, aceasta se va închide şi nu va mai putea
fi redeschisă pentru noi înscrieri."
49.Articolului 46 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Mai mulţi proprietari nu pot
fi înscrişi în aceeaşi carte funciară decât dacă se
găsesc în cazul coproprietăţii, caz în care se va arata partea
indiviză a fiecărui proprietar."
50.Articolul 47 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Dacă un imobil cu
construcţie - condominiu -, din care unele părţi sunt comune
indivize iar restul sunt individuale, se întocmeşte o carte funciară
colectivă pentru întreaga construcţie, şi câte o carte
funciară individuală pentru fiecare proprietate individuală care
poate fi reprezentată din apartamente sau spaţii cu altă
destinaţie decât cea de locuinţă; prin asimilare, poate fi
definit condominiu şi un tronson cu una sau mai multe scări, din
cadrul clădirii de locuit, în condiţiile în care se poate delimita
proprietatea comună.
(2) Dreptul de proprietate
comună forţată şi perpetuă pe părţile comune
ale unui imobil se valorifică numai împreună cu dreptul de
proprietate exclusivă care poartă asupra acestuia sau a unei părţi
determinate din acesta."
51.Articolul 48 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Imobilele ce aparţin domeniului
public şi domeniului privat al statului sau, după caz, al
unităţii administrativ-teritoriale, se vor înscrie în cărţi
funciare speciale ale unităţii administrativ-teritoriale pe care sunt
situate, cu excepţiile prevăzute de lege.
(2) Cărţile funciare
speciale se ţin de către birourile teritoriale ale oficiului de
cadastru şi publicitate imobiliară."
52.Articolul 49 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Cererea de înscriere în cartea
funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial
şi va fi însoţită de înscrisul original sau de copia
legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul
juridic a cărui înscriere se cere; copia legalizată se va păstra
în mapa biroului de cadastru şi publicitate imobiliară.
(2) În cazul hotărârii
judecătoreşti, se va prezenta o copie legalizată, cu
menţiunea că este definitivă şi irevocabilă.
(3) Cererile de înscriere se vor
înregistra de îndată în registrul de intrare, cu menţionarea datei
şi a numărului care rezultă din ordinea cronologică a
depunerii lor.
(4) Dacă mai multe cereri au
fost depuse deodată la acelaşi birou teritorial, drepturile de
ipotecă şi privilegiile vor avea acelaşi rang, iar celelalte
drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmând ca prin judecată
să se hotărască asupra rangului şi asupra radierii
încheierii nevalabile.
(5) Înscrierile în cartea
funciară se efectuează la cererea părţilor interesate, cu
excepţia cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu; cererea de
înscriere se îndreaptă la biroul unde se află cartea funciară în
care urmează să se facă înscrierea.
(6) Intabularea sau înscrierea
provizorie poate fi cerută de orice persoană care, potrivit înscrisului
original, hotărârii judecătoreşti sau hotărârii
autorităţii administrative, urmează să strămute,
să constituie, să modifice, să dobândească sau să
stingă un drept tabular.
(7) Înscrierea unui drept sau
radierea unei sarcini pot fi cerute:
a) de mandatarul general al celui
îndrituit;
b) de oricare dintre titularii
aceluiaşi drept.
(8) Creditorul a cărui
creanţă certă şi exigibilă este dovedită
printr-un înscris sau printr-o hotărâre judecătorească, ori în
cazurile anume prevăzute de lege printr-o decizie a autorităţii
administrative, va putea cere instanţei, în numele şi în folosul
debitorului său, înscrierea unui drept tabular sau radierea unei sarcini.
(9) Debitorul care a plătit
valabil creanţa ipotecară a unui cesionar neînscris în cartea
funciară poate cere radierea ipotecii, dacă
înfăţişează înscrisul original al cesiunii şi
chitanţa doveditoare a plăţii."
53.Articolul 50 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) În cazul în care registratorul
admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere,
dacă înscrisul îndeplineşte următoarele condiţii:
a) este încheiat cu respectarea
formelor prescrise de lege;
c) individualizează imobilul
printr-un identificator unic;
d) este însoţit de o
traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba
română;
e) este însoţit, după
caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a
certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului.
(2) Încheierea va cuprinde
determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului cadastral al
imobilului şi al cărţii funciare, precum şi a
părţii cărţii funciare în care urmează a se face
înscrierea. De asemenea, se vor indica poziţiile ce au fost radiate
şi numele celui în favoarea sau împotriva căruia s-au făcut
înscrierile, indiferent de felul lor.
(3) În cazul în care identificarea
cadastrală a imobilului nu este posibilă, pe baza datelor existente,
vor fi folosite documentaţii cadastrale întocmite şi
recepţionate conform prevederilor prezentei legi."
54.Articolul 51 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
Dacă se constată că
cererea de înscriere în cartea funciară nu întruneşte condiţiile
legale, se va respinge printr-o încheiere motivată. Despre respingerea
cererii se va face menţiune în registrul de intrare, în dreptul
înregistrării acesteia precum şi în cartea funciară."
55.La articolul 52, alineatele (1) - (4) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) încheierea se comunică
celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum
şi celorlalte persoane interesate potrivit menţiunilor din cartea
funciară, cu privire la imobilul în cauza, în termen de 15 de zile de la
pronunţarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data
înregistrării cererii.
(2) Încheierea de înscriere sau de
respingere poate fi atacată cu plângere, în termen de 15 zile de la
comunicare, la biroul teritorial. Plângerea împotriva încheierii se depune la
biroul teritorial şi se va înscrie din oficiu în cartea funciară.
Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei
în a cărei rază de competenţă teritorială se află
imobilul, însoţită de dosarul încheierii şi copia
cărţii funciare.
(3) Hotărârea
pronunţată de judecătorie poate fi atacată cu apel.
(4) Hotărârea
judecătorească definitiva şi irevocabilă se comunică,
din oficiu, biroului teritorial de către instanţa care s-a
pronunţat ultima asupra fondului."
56.La articolul 52, după alineatul (4) se
introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul
cuprins:
"(5) Înscrierea făcuta
în temeiul acestei hotărâri judecătoreşti îşi produce
efectele de la înregistrarea cererii de înscriere la biroul teritorial.
(6) În cazul respingerii plângerii
prin hotărâre judecătorească definitivă şi
irevocabilă, notările făcute se radiază din oficiu."
57.La articolul 53, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Înscrierile şi radierile
efectuate în cărţile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza
hotărârii instanţei judecătoreşti definitivă şi
irevocabilă sau pe cale amiabilă, în baza unei declaraţii date
în forma autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza
unei documentaţii cadastrale."
58.La articolul 54, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) În cazul în care o carte
funciară urmează a fi întocmită ori completată prin înscrierea
unui imobil care nu a fost cuprins în nici o altă carte funciară,
precum şi în cazul în care o carte funciară a fost distrusă,
pierdută ori a devenit nefolosibilă, în tot sau în parte, din
diferite cauze, întocmirea, completarea şi reconstituirea, după caz,
se face de către registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din
oficiu, cu acordul celor interesaţi, pe baza unei încheieri. În acest scop
se folosesc toate înscrisurile şi documentaţiile tehnice existente, privitoare
la imobilele în cauză, precum şi situaţia dreptului de
proprietate."
59.La articolul 55, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Erorile materiale
săvârşite cu prilejul înscrierilor sau radierilor se pot îndrepta,
prin încheiere motivată, de către registratorul de la biroul
teritorial, la cerere sau din oficiu, cu comunicarea acesteia persoanei
interesate."
60.La articolul 56, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Notarul public care a întocmit
actul privitor la un drept tabular este obligat să ceară din oficiu
înscrierea în cartea funciară la biroul teritorial în a cărei
rază de activitate se află imobilul. Despre exercitarea acestei
obligaţii se va face menţiune expresă în cuprinsul actului sau,
după caz, al certificatului de moştenitor. Menţiunea se va face
în cazul în care pentru bunurile din masa succesorală s-a deschis carte
funciară sau există documentaţie cadastrală. La autentificarea
actelor prin care se constituie, se modifică sau se stinge un drept real
imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciară pentru
autentificare sau, după caz, certificat de sarcini. Pe perioada
valabilităţii extrasului de carte funciară pentru autentificare,
registratorul nu va efectua nici un fel de înscriere în cartea funciară,
cu excepţia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul."
61.După articolul 56 se introduce un nou articol,
articolul 56, cu următorul cuprins:
(1) Dreptul de proprietate
dobândit prin construire se va putea înscrie în cartea funciară pe baza
unui certificat eliberat de primăria localităţii unde este
situat imobilul, prin care se atesta, când este cazul, faptul că
proprietarul a edificat construcţiile în conformitate cu autorizaţia
de construire eliberată potrivit legii, precum şi a unei
documentaţii cadastrale.
(2) Ipoteca se poate înscrie numai
asupra unui imobil în întregul său, sau asupra cotei părţi
aparţinând unui coproprietar. Dacă ipoteca s-a constituit asupra unei
părţi din construcţie, ea va fi înscrisă atât asupra
acesteia cât şi asupra cotei corespunzătoare din părţile
comune indivize.
(3) Ipoteca constituită
asupra unui bun viitor se poate intabula în condiţiile legii privind
creditul ipotecar pentru investiţiile imobiliare, dacă în prealabil a
fost notată existenţa autorizaţiei de construire şi notarea
procesului verbal de recepţie parţială.
(4) În toate cazurile când prin
lege se acordă un privilegiu imobiliar sau o ipotecă legală
pentru garantarea vreunui drept sau creanţe, acestea se vor înscrie din
oficiu în cartea funciară, cu excepţia situaţiei în care
părţile renunţă în mod expres la acest beneficiu;
înscrierea privilegiului sau a ipotecii legale se face, de regulă, în
temeiul înscrisului din care rezultă creanţa privilegiată sau
care conferă dreptul de a lua o inscripţie ipotecară.
(5) Privilegiile sau ipotecile
legale se vor înscrie pentru suma prevăzută în înscris; dacă
creanţa nu este determinată, pentru suma maximă
arătată în cerere, precum şi cuantumul dobânzii. În toate
cazurile, privilegiile se înscriu şi capătă rang numai în
condiţiile determinate de legea care le-a instituit, iar în lipsa vreunei
menţiuni în această lege, ele primesc rang potrivit
dispoziţiilor legale privitoare la înscrierea ipotecilor.
(6) Când în înscrisul doveditor al
vânzării se învederează că preţul nu a fost plătit ori
nu a fost plătit în întregime, privilegiul pentru garantarea preţului
datorat se înscrie din oficiu, în folosul vânzătorului.
(7) Dacă vânzarea a fost
desfiinţată, privilegiul se va radia din oficiu.
(8) Dispoziţiile alin. (4) se
vor aplica în mod corespunzător în cazul schimbului sau
împărţelii, pentru diferenţa de valoare datorată în bani.
(9) Privilegiul pentru garantarea
preţului datorat de coproprietarul adjudecatar al imobilului supus
împărţelii se va înscrie în temeiul actului de adjudecare.
(10) Dacă ipoteca
creanţei novate a fost rezervată pentru garantarea noii creanţe,
aceasta se va înscrie, în rangul vechii ipoteci sau vechiului privilegiu, în
temeiul înscrisului care face dovada novaţiunii.
(11) Cel subrogat în drepturile
creditorului ipotecar sau privilegiat va putea cere înscrierea
strămutării dreptului de ipotecă sau privilegiului în temeiul
înscrisurilor ce dovedesc subrogarea."
62.La articolul 58, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) Toate documentele de
evidenţă şi publicitate imobiliară se preiau şi se
conservă de către birourile teritoriale din cadrul oficiilor
teritoriale în a căror rază de activitate se află
imobilele."
63.Articolul 59 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Actul juridic privind constituirea
sau transmiterea unui drept real imobiliar, valabil încheiat anterior
intrării în vigoare a prezentei legi, netranscris în registrul de transcripţiuni
şi inscripţiuni or, după caz, neînscris în cartea funciară,
îşi produce efectele la data înscrierii în cartea funciară, potrivit
prevederilor prezentei legi. Actul sub semnătură privată, valabil
încheiat, va fi luat în considerare dacă are dată certă
anterioară intrării în vigoare a Legii fondului funciar nr. 18/1991."
64.Articolul 60 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) În regiunile de carte
funciară supuse Decretului-Lege nr. 115/1938
pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare
sau, după caz, Legii nr. 242/1947
pentru transformarea cărţilor funciare provizorii din Vechiul Regat
în cărţi de publicitate funciară, înscrierile privitoare la
imobile, cuprinse în cărţile funciare sau, după caz, în
cărţile de publicitate funciară, vor continua să fie
făcute în aceste cărţi, cu respectarea şi în
condiţiile dispoziţiilor prezentei legi.
(2) În regiunile de
transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare, până la
deschiderea cărţii funciare, privilegiile şi ipotecile legale,
sechestrul, urmărirea imobilului, a fructelor şi veniturilor sale,
punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi acţiunile
pentru apărarea drepturilor reale privitoare la imobilele neînscrise în
cartea funciară vor continua să fie înscrise în vechile registre de
publicitate imobiliară.
(3) În cazul înscrierii unei
construcţii, a dezmembrării sau alipirii unui corp funciar înscris
într-o carte funciară întocmită în baza Decretului-Lege nr. 115/1938,
precum şi pentru înscrierea imobilelor dobândite în temeiul legilor
funciare, pentru imobilul desprins se va deschide o noua carte funciară,
potrivit prevederilor prezentei legi."
65.La articolul 61, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Actele şi faptele
juridice privind imobilele situate pe un teritoriu administrativ, pentru care
nu s-au definitivat documentele cadastrului general, se vor înscrie în câte o
carte funciară. În aceleaşi condiţii, se vor înscrie şi
titlurile de proprietate emise în temeiul legilor funciare. La cererea de
înscriere se va ataşa documentaţia cadastrală la care se
referă înscrierea, întocmită de o persoana fizică sau
juridică autorizată de Agenţia Naţională sau de
oficiile teritoriale, după caz. Conţinutul documentaţiei
cadastrale şi modul de întocmire al acesteia se stabilesc de către
Agenţia Naţională."
66.La articolul 61, alineatele (2)
şi (3) se abrogă.
67.Articolul 62 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Modul de înscriere a imobilelor
aparţinând instituţiilor din domeniul apărării, ordinii
publice şi al siguranţei naţionale se va stabili de către
aceste organe, împreună cu Agenţia Naţională."
68.Articolul 65 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Agenţia
Naţională întocmeşte, în termen de 30 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare si
funcţionare a birourilor teritoriale din cadrul oficiilor teritoriale.
(2) Persoanele autorizate privind
desfăşurarea activităţii de realizare şi de verificare
a lucrărilor de specialitate din domeniul cadastrului, geodeziei şi
cartografei de către persoanele fizice şi juridice autorizate pe
teritoriul României, vor proceda, în baza legii speciale, la constituirea unei
uniuni profesionale."
69.Articolul 66 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Ministerul Administraţiei
şi Internelor, prin Agenţia Naţională, este împuternicit sa
controleze activitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice, care
desfăşoară activităţi pe teritoriul României în
domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei.
(2) Constituie contravenţii
următoarele fapte:
a) folosirea în documente oficiale
a datelor cu privire la proprietari, terenuri sau construcţii, altele
decât cele înscrise în documentele cadastrale realizate în condiţiile
prezentei legi;
b) refuzul proprietarilor de
imobile de a permite accesul personalului de execuţie pentru realizarea
lucrărilor de cadastru, a celor geodezice, topografice si fotogrammetrice,
cu excepţia Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii,
Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi
Pază şi persoanelor juridice din sectorul de apărare;
c) refuzul de a pune la
dispoziţia Agenţiei Naţionale sau instituţiilor subordonate
a documentaţiilor de specialitate utilizabile la lucrările de
cadastru de către cei care le deţin, cu excepţia Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor,
Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe,
Serviciului de Protecţie şi Pază şi persoanelor juridice
din sectorul de apărare;
d) publicarea, difuzarea sau
utilizarea cu bună ştiinţă a datelor, documentelor şi
informaţiilor de specialitate elaborate sau aflate în administrarea
Agenţiei Naţionale ori unităţilor subordonate fără
acordul acestora, după caz;
e) executarea lucrărilor de
geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie şi teledetecţie
fără avizele de execuţie eliberate de Agenţia
Naţională sau de oficiile de cadastru şi publicitate
imobiliară, după caz;
f) realizarea şi verificarea
lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi
cartografiei, fără autorizaţie legală;
g) nerespectarea sau
încălcarea regulamentelor, normelor, metodologiilor şi standardelor
din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, precum şi din
domeniul publicităţii imobiliare;
h) nerespectarea prevederilor
legale cu privire la întocmirea, evidenţa, multiplicarea şi
păstrarea datelor şi documentelor cu caracter secret;
i) întocmirea de acte translative
de proprietate fără extras de carte funciară.
(3) Faptele prevăzute la lit.
a) si b) se sancţionează cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000
lei, iar cele prevăzute la lit. c) - i) cu amendă de la 10.000.000
lei la 20.000.000 lei şi/sau suspendarea autorizaţiei.
(4) Amenzile se aplică
persoanelor fizice şi juridice, după caz, şi se vor actualiza
prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, pe baza
indicilor de inflaţie stabiliţi de Institutul Naţional de
Statistică."
70.Articolul 67 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Constatarea
contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de
către Agenţia Naţională, prin împuterniciţii săi.
(2) Contravenţiilor
prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Degradarea sau distrugerea
bornelor, reperelor, mărcilor de nivelment şi a semnalelor din
reţeaua geodezică naţională, amplasate în subsol, pe sol
sau pe construcţii sau împiedicarea unor măsuri de conservare a
acestor bunuri, constituie infracţiune de distrugere şi se
pedepseşte potrivit prevederilor art. 217 din Codul penal.
(4) De asemenea, constituie
infracţiune de tulburare de posesie şi se pedepseşte, potrivit
prevederilor art. 220 din Codul penal, modificarea cu intenţie a
materializărilor limitelor de proprietate, înfiinţarea sau mutarea
semnelor de hotar şi a reperelor de marcare a limitelor de zonă a
căii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor,
căilor navigabile, delimitărilor de hotare cadastrale, silvice,
geologice şi miniere, fără aprobarea prevăzută de
lege."
71.Articolul 68 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) În termen de 10 zile de la
data definitivării lucrărilor de introducere sau întreţinere a
cadastrului general pe o unitate administrativ-teritorială - comună,
oraş sau municipiu, oficiul teritorial transmite birourilor teritoriale
documentele tehnice cadastrale de pe teritoriul fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale, în vederea întocmirii din oficiu a
cărţilor funciare ale imobilelor.
(2) Oficiile teritoriale şi
birourile teritoriale realizează, păstrează şi asigură
conservarea copiilor de siguranţă de pe documentele de cadastru,
geodezie, cartografie şi publicitate imobiliară, inclusiv de pe
microfilme sau suporturi informatice."
72.După articolul 68 se introduce articolul 681
cu următorul cuprins:
Sistemele informaţionale
specifice domeniilor de activitate se realizează de către
autorităţile publice centrale care răspund de domeniile
respective."
74.Articolul 71 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Informaţiile referitoare
la reţeaua geodezică naţională, hărţile oficiale,
cadastrul general şi publicitatea imobiliară sunt informaţii
publice şi reprezintă bun proprietate publică a statului şi
sunt în administrarea Agenţiei Naţionale prin unităţile
subordonate. Aceste informaţii se pot consulta şi sunt accesibile
oricăror persoane fizice sau juridice contra cost, cu excepţia informaţiilor
privind siguranţa naţională.
(2) Informaţiile
menţionate mai sus pot fi consultate gratuit de către
autorităţile publice centrale şi locale în vederea
realizării proiectelor de interes naţional."
75.Partea introductivă a alineatului (2) al
articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) La data finalizării
lucrărilor de cadastru general şi a registrelor de publicitate
imobiliară pentru întreg teritoriul administrativ al unei
unităţi administrativ-teritoriale îşi încetează
aplicabilitatea, pentru teritoriul respectiv, următoarele dispoziţii
legale:"
Legea cadastrului şi a
publicităţii imobiliare nr. 7/1996,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie
1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al
României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
TITLUL XIII: Accelerarea judecăţilor
în materia restituirii proprietăţilor funciare
În scopul accelerării
judecării plângerilor, contestaţiilor şi a altor litigii
apărute în urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi ale Legii 1/2000
pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 16/1997,
cu modificările şi completările ulterioare, numite în continuare
procese fundare, procedura în faţa instanţelor
judecătoreşti se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care
se vor completa cu cele ale Codului de procedură civilă.
(1)Judecarea proceselor funciare se
face de urgenţă şi cu precădere, inclusiv în perioada vacanţelor
judecătoreşti. Termenele de judecată acordate de
instanţă nu vor putea fi mai mari de 15 zile, cu excepţia
cazului când părţile sunt de acord cu acordarea unui termen mai lung.
(2)În cadrul instanţelor
judecătoreşti procesele funciare se vor soluţiona de către
complete specializate.
(1)Cu excepţia citării
părţii pentru primul termen de judecată sau pentru primul termen
ulterior repunerii cauzei pe rol, precum şi a comunicării
hotărârilor judecătoreşti prin care se soluţionează
procesul în curs, oricare dintre părţi poate îndeplini, prin
intermediul executorului judecătoresc, procedura de citare sau de
comunicare a cererilor ori înscrisurilor către cealaltă parte.
(2)În acest caz, partea nu poate, cu
excepţia situaţiei prevăzute la art. 118 alin. (3) din Codul de
procedură civilă, să ceară amânarea judecării cauzei
pentru pregătirea apărării sau pentru a lua la
cunoştinţă de cererile ori înscrisurile comunicate, dacă
dovada citării ori a comunicării făcute cu cel puţin 5 zile
înainte de termenul de judecată este depusă la acel termen.
(1)Pentru propunerea şi administrarea probelor
vor fi aplicate următoarele reguli:
a)expertiza tehnică nu va fî
încuviinţată decât dacă partea solicitantă depune în
şedinţa publică respectivă obiectivele de expertiza
solicitate;
b)proba cu martori nu va fi
încuviinţată decât dacă partea depune la termenul la care
admiterea probei urmează a fi pusă în discuţie numele şi
adresa complete ale martorilor propuşi;
c)proba cu interogatoriu nu va fi
încuviinţată decât dacă partea care propune această
probă pune la dispoziţie la termenul la care se dezbate
admisibilitatea acestei probe lista întrebărilor la care trebuie sa
răspundă cealaltă parte.
(2)Martorii nu vor fi citaţi în
vederea audierii, prezentarea lor la termenul de judecată fiind în sarcina
părţii care i-a propus.
(3)Raportul de expertiză
tehnică va putea fi comunicat de către expert, concomitent cu
depunerea la instanţă, şi direct părţilor în proces,
cu respectarea termenelor procedurale.
(4)Nedepunerea raportului de
expertiză, din culpa expertului tehnic, cu mai puţin de 7 zile
înainte de termenul de judecată acordat în acest scop, atrage obligarea sa
la plata unei amenzi civile, potrivit dispoziţiilor Codului de
procedură civilă, chiar dacă instanţa nu i-a pus în vedere
anterior posibilitatea aplicării unei asemenea sancţiuni. În
situaţia în care expertul dovedeşte că nedepunerea expertizei la
termen nu se datorează culpei sale, acesta va fi exonerat de la plata
amenzii, cu condiţia depunerii raportului la termenul de judecată
stabilit. Dacă întârzierea depăşeşte termenul fixat de
instanţă, expertul va putea fi obligat şi la plata unei amenzi
cominatorii către stat de cel puţin 100.000 lei/zi de întârziere,
începând cu ziua următoare termenului de judecată.
(5)Expertizele extrajudiciare
prezentate de către părţi în cadrul proceselor funciare au
aceeaşi valoare probantă ca şi expertizele ordonate de
către instanţa de judecată, cu condiţia ca acestea să
fie efectuate de către experţi autorizaţi de către
Ministerul Justiţiei.
(1)Hotărârile pronunţate de
instanţele judecătoreşti în procesele funciare în primă
instanţă sunt supuse numai recursului. Hotărârile definitive
şi irevocabile susceptibile de înscriere în cartea funciară sunt
comunicate din oficiu de către instanţa de judecată birourilor
de carte funciară.
(2)Prin derogare de la art. 264 din
Codul de procedură civilă, motivarea hotărârilor pronunţate
în cadrul proceselor funciare trebuie făcută în maxim 7 zile de la
pronunţare.
(3)Punerea în executare a
hotărârilor judecătoreşti pronunţate în procesele funciare
este scutită de la plata taxelor de timbru şi a timbrului judiciar.
Creditorul va achita până la 20% din cheltuielile de executare
silită, inclusiv onorariul executorului judecătoresc, urmând ca
diferenţa să fie obţinută de executorul judecătoresc
direct de la debitor, o dată cu avansul achitat.
TITLUL XIV: Dispoziţii tranzitorii
Până la data aprobării
actelor normative de modificare a acestora, Normele metodologice emise în
temeiul Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, al Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 94/2000
privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor
religioase din România, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 501/2002,
cu modificările şi completările ulterioare, şi al
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999
privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut
comunităţilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale din România, aprobată cu
completări prin Legea nr. 66/2004,
cu modificările ulterioare, rămân aplicabile, în măsura în care
nu contravin prevederilor prezentei legi.
TITLUL XV: Modificarea şi completarea
Legii nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii
Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, se modifică
şi se completează după cum urmează:
1.Articolul 1 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Consiliul Superior al
Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al
Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa
judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea
desfăşurată în exercitarea mandatului."
3.La articolul 4,
literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul
cuprins:
"a) 9 judecători şi
5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor
şi procurorilor, care compun cele două secţii ale Consiliului,
una pentru judecători şi una pentru procurori;
c) Preşedintele Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezentant al puterii
judecătoreşti, ministrul justiţiei şi Procurorul General al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului."
4.Articolul 5 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
Secţia pentru judecători
a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:
a) 2 judecători de la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) 3 judecători de la curţile
de apel;
c) 2 judecători de la
tribunale;
d) 2 judecători de la
judecătorii."
5.Articolul 6 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
Secţia pentru procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:
a) 1 procuror de la Parchetul de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la
Parchetul Naţional Anticorupţie;
b) 1 procuror de la parchetele de
pe lângă curţile de apel;
c) 2 procurori de la parchetele de
pe lângă tribunale;
d) 1 procuror de la parchetele de
pe lângă judecătorii."
6.Articolul 7 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Judecătorii şi
procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,
prevăzuţi la art. 4 lit. a), sunt aleşi în adunările
generale ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor.
(2) Data la care au loc
adunările generale ale judecătorilor şi ale procurorilor se
stabileşte de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu
cel puţin 90 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia
şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a,
şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii."
7.Articolul 8 se
modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Membrii Consiliului Superior
al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor
numiţi de Preşedintele României.
(2) Judecătorii şi
procurorii îşi pot susţine candidaturile depuse pentru alegerea ca
membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în faţa colectivelor de
judecători şi procurori. Candidaturile judecătorilor şi
procurorilor pot fi susţinute de colectivele de judecători şi
procurori, precum şi de asociaţiile profesionale ale acestora.
(3) Perioada în care pot fi depuse
candidaturile se stabileşte de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea
a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Candidaturile se depun la colegiul
de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la
colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, la colegiul de conducere al Parchetului
Naţional Anticorupţie sau la colegiile de conducere ale curţilor
de apel ori ale parchetelor de pe lângă acestea, însoţite de:
b) un proiect privind principalele
obiective pe care le vor urmări judecătorii sau procurorii în cazul
alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi, după caz,
documentele de susţinere a candidaturii;
c) o declaraţie pe proprie
răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din
serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu
acestea;
d) o declaraţie
autentică, pe proprie răspundere potrivit legii penale, din care
să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv
acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii;
e) o declaraţie de interese
actualizată.
(5) Nu pot fi aleşi membri ai
Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii şi procurorii care
au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au
colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal, ce
influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu
obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de
lege.
(6) Colegiile de conducere ale
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetului
Naţional Anticorupţie, ale curţilor de apel şi ale parchetelor
de pe lângă acestea verifică îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la alin. (1)-(5) de către judecătorii şi
procurorii care şi-au depus candidaturile."
8.La articolul 9,
alineatele (2)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Procurorii de la
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
şi procurorii de la Parchetul Naţional Anticorupţie aleg, în
adunarea generală comună a procurorilor din aceste parchete, prin vot
secret, direct şi personal, un membru pentru Consiliul Superior al
Magistraturii dintre procurorii care şi-au depus candidatura. În cadrul
adunării generale votează şi procurorii din structurile
teritoriale ale acestor parchete.
(3) Sunt aleşi ca membri ai
Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la
Parchetul Naţional Anticorupţie, care au obţinut majoritate de
voturi în adunările generale.
(4) În cazul în care nici unul dintre
candidaţi nu obţine majoritate de voturi, se organizează turul
doi al alegerilor la care participă judecătorii şi procurorii
clasaţi pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului
Superior al Magistraturii, candidatul care a obţinut numărul cel mai
mare de voturi în turul doi al alegerilor."
9.La articolul 10,
alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul
cuprins:
(1) Colegiul de conducere al
fiecărei curţi de apel şi al fiecărui parchet de pe
lângă acestea centralizează candidaturile depuse de judecătorii
şi procurorii din circumscripţiile lor.
(2) Candidaturile se
centralizează pe categorii de instanţe şi parchete şi se
transmit instanţelor şi parchetelor din circumscripţia
curţii de apel, însoţite de documentele prevăzute la art. 8
alin. (4)."
10.La articolul 11, alineatele (3), (4) şi (6) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(3) Sunt desemnaţi
pentru a candida la funcţia de membru al Consiliului Superior al
Magistraturii judecătorii şi procurorii care au obţinut
majoritate de voturi în adunările generale prevăzute la alin. (1)
şi (2). Dispoziţiile art. 9 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
(4) Judecătorii militari
şi procurorii militari îşi depun candidatura la Curtea Militară
de Apel Bucureşti sau, după caz, la Parchetul Militar de pe
lângă Curtea de Apel Bucureşti. Dispoziţiile alin. (1)-(3) se
aplică în mod corespunzător. Tribunalul Militar Teritorial
Bucureşti şi tribunalele militare, precum şi parchetele de pe
lângă acestea desemnează câte un candidat care va fi inclus pe listele
prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. c) şi e), respectiv d) şi
f).
(6) Listele prevăzute la
alin. (5) şi documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) se
publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii."
11.Articolul 12 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Listele judecătorilor
şi ale procurorilor care au fost desemnaţi pentru a candida la
funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit
instanţelor sau, după caz, parchetelor, de către Consiliul Superior
al Magistraturii, cu cel puţin 20 zile înainte de data stabilită
pentru adunările generale, după cum urmează:
a) lista cuprinzând cei 16
candidaţi de la curţile de apel se transmite tuturor curţilor de
apel;
b) lista cuprinzând cei 16
candidaţi de la parchetele de pe lângă curţile de apel se transmite
tuturor parchetelor de pe lângă curţile de apel;
c) lista cuprinzând cei 16
candidaţi de la tribunale şi tribunalele specializate se transmite
tuturor tribunalelor şi tribunalelor specializate;
d) lista cuprinzând cei 16
candidaţi de la parchetele de pe lângă tribunale şi tribunale
specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângă tribunale
şi tribunale specializate;
e) lista cuprinzând cei 16
candidaţi de la judecătorii se transmite tuturor judecătoriilor;
f) lista cuprinzând cei 16
candidaţi de la parchetele de pe lângă judecătorii se transmite
tuturor parchetelor de pe lângă judecătorii.
(2) Listele prevăzute la
alin. (1) şi documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) se
afişează la sediile instanţelor şi parchetelor."
12.La articolul 13, alineatele (1) şi (2) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Listele prevăzute la art.
12 alin. (1) şi documentele prevăzute la art. 8 alin (4) se transmit
de către Consiliul Superior al Magistraturii instanţelor şi
parchetelor, însoţite de buletine de vot.
(2) Consiliul Superior al
Magistraturii transmite fiecărei instanţe şi fiecărui
parchet un număr de buletine de vot ştampilate egal cu numărul
judecătorilor şi procurorilor din cadrul parchetului, cu un plus de
10%."
13.La articolul 14, alineatele (2)-(4) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Judecătorii de la
curţile de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă
acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în
adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 3
judecători de la curţile de apel şi un procuror de la parchetele
de pe lângă acestea.
(3) Judecătorii de la
tribunale şi tribunalele specializate şi procurorii de la parchetele
de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,
în adunările lor generale, prin vot secret, direct şi personal, 2
judecători de la tribunale şi tribunalele specializate şi 2
procurori de la parchetele de pe lângă acestea.
(4) Judecătorii de la
judecătorii şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea
aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor
generale, prin vot secret, direct şi personal, 2 judecători de la
judecătorii şi un procuror de la parchetele de pe lângă
acestea."
14.La articolul 15, alineatul (3) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(3) În procedura de alegere
a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător
şi procuror votează un număr de candidaţi egal cu
numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care
reprezintă categoria de instanţe sau parchete la nivelul cărora
judecătorul sau, după caz, procurorul îşi
desfăşoară activitatea."
15.La articolul 15, se introduc două noi
alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:
"(4) În cazul în care au fost
votate mai puţine persoane decât cele prevăzute la alin. (3), votul
este nul.
(5) La alegerea membrilor
Consiliului Superior al Magistraturii nu pot participa judecătorii şi
procurorii detaşaţi la alte autorităţi decât la
instanţe sau parchete."
16.Articolul 16 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Judecătorul sau
procurorul care a prezidat adunarea generală, împreună cu doi
judecători sau procurori desemnaţi înaintea votului de adunările
generale:
a) asigură numărarea
voturilor;
b) întocmeşte procesul-verbal
cu privire la desfăşurarea alegerilor şi rezultatele votului
şi îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii;
c) comunică numele
judecătorilor sau al procurorilor desemnaţi pentru a candida la
funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii potrivit art.
11 alin. (5) ori, după caz, alcătuieşte şi transmite
Consiliului Superior al Magistraturii lista cuprinzând candidaţii
înscrişi în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute în
adunările generale prevăzute la art. 9 alin. (3) şi la art. 14
alin. (2)-(4).
(2) Pentru îndeplinirea
atribuţiilor prevăzute la alin. (1), judecătorul sau procurorul
care a prezidat adunarea generală este ajutat de 2 judecători sau,
după caz, de 2 procurori, desemnaţi de adunările generale,
dintre judecătorii sau procurorii care nu şi-au depus
candidaturile."
17.La articolul 17, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) Sunt aleşi ca
membri al Consiliului Superior al Magistraturii:
a) 3 judecători de la
curţile de apel, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi
la nivel naţional;
b) 2 judecători de la
tribunale şi tribunalele specializate, care au obţinut numărul
cel mai mare de voturi la nivel naţional;
c) 2 judecători de la
judecătorii, care au obţinut numărul cel mai mare de voturi la
nivel naţional;
d) 1 procuror de la parchetele de
pe lângă curţile de apel, care a obţinut numărul cel mai
mare de voturi la nivel naţional;
e) 2 procurori de la parchetele de
pe lângă tribunale şi tribunalele specializate care au obţinut
numărul cel mai mare de voturi la nivel naţional;
f) 1 procuror de la parchetele de
pe lângă judecătorii, care au obţinut numărul cel mai mare
de voturi la nivel naţional."
18.La articolul 18, alineatele (1)-(3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Consiliul Superior al
Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de alegere, din oficiu sau
la sesizarea oricărui judecător sau procuror.
(2) Contestaţiile referitoare
la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la Consiliul Superior al
Magistraturii, în termen de 15 zile de la data alegerilor.
(3) Contestaţiile se
soluţionează de către Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, în termen de 5 zile de la data sesizării. Soluţia
motivată a contestaţiei se comunică persoanelor care au
făcut sesizarea."
19.La articolul 18, după alineatul (1), se
introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
"(11) În vederea
formulării sesizării, judecătorii şi procurorii au dreptul
să verifice procesele verbale cu privire la desfăşurarea
alegerilor şi rezultatul acestora, precum şi buletinele de vot."
20.La articolul 19, după alineatul (1) se
introduce un alineat nou, alineatul (11), cu următorul cuprins:
"(11) Înainte de
transmiterea listei către biroul permanent, Consiliul Naţional pentru
Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică,
în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii,
dacă judecătorii şi procurorii aleşi au făcut parte
din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu
acestea."
21.La articolul 20, alineatele (1)-(3), (5) şi
(6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) În vederea alegerii celor doi
reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al
Magistraturii, organizaţiile profesionale ale juriştilor, consiliile
profesionale ale facultăţilor de drept acreditate, asociaţiile
şi fundaţiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului,
pot propune Biroului Permanent al Senatului câte un candidat.
(2) Pot fi aleşi ca membri ai
Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanţi ai
societăţii civile, care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) sunt specialişti în
domeniul dreptului, cu o vechime de cel puţin 7 ani în activitatea
juridică;
b) se bucură de înaltă
reputaţie profesională şi morală;
c) nu au făcut parte din
serviciile de informaţii înainte de 1990, nu au colaborat cu acestea
şi nu au un interes personal, care influenţează sau ar putea
influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a
atribuţiilor prevăzute de lege;
d) nu au calitatea de membru al
unui partid politic şi nu au îndeplinit în ultimii 5 ani funcţii de
demnitate publică.
(3) Propunerile de candidaturi se
depun la Biroul Permanent al Senatului, între a 90-a zi şi a 60-a zi
înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, însoţite de hotărârea judecătorească sau,
după caz, actul normativ de înfiinţare, de actul constitutiv şi
statutul persoanelor juridice prevăzute la alin. (1), precum şi de
cazierul fiscal al acestora.
(5) Candidaţii propuşi
vor prezenta Senatului documentele prevăzute la art. 8 alin. (4), precum
şi cazierul judiciar.
(6) Lista candidaţilor
şi documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) se afişează pe
paginile de internet ale Senatului şi Consiliului Superior al
Magistraturii, în termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a acestora."
22.La articolul 21 se introduce un alineat nou, alineatul
(2), cu următorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile art.
19 alin. (11) se aplică în mod corespunzător."
23.La articolul 23, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) În şedinţa de
constituire, prezidată de preşedintele Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, sunt aleşi preşedintele şi
vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii."
24.La articolul 23 se introduce un alineat nou,
alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) În termen de 15 zile de
la şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se
stabilesc atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui
membru permanent, pe domenii de activitate."
25.La articolul 24, după alineatul (1) se
introduce un alineat nou, alineatul (11), cu următorul cuprins:
"(11) Membrii
Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate
permanentă."
26.La articolul 24, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) Preşedintele
şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu
exercită activitatea de judecător sau procuror. Judecătorii
şi procurorii aleşi ca membri ai Consiliului Superior al
Magistraturii îşi suspendă activitatea de judecător, respectiv
de procuror referitoare la prezenţa judecătorilor în complete de
judecata, respectiv efectuarea actelor de urmărite penală de
către procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru
suspendarea activităţii îşi reiau activitatea de judecător
sau procuror."
27.La articolul 24 se introduc trei noi alineate,
alineatele (3), (4) şi (5), cu următorul cuprins:
"(3) Membrii aleşi ai
Consiliului Superior al Magistraturii aflaţi în funcţie la data
intrării în vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea
activităţii de judecător sau procuror pentru perioada
rămasă până la terminarea mandatului. Opţiunea se
exprimă în scris, la preşedintele Consiliului Superior al
Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentei legi.
(4) Funcţiile de conducere
deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai
Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept la data
publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României,
Partea I. Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce
deţin o funcţie de conducere la instanţe ori parchete, la data
intrării în vigoare a prezentei legi, pot opta pentru suspendarea din
funcţia de conducere respectivă în condiţiile alin. (2).
(5) Perioada în care
judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului Superior al
Magistraturii constituie vechime în aceste funcţii."
28.La articolul 25, alineatele (1) şi (6) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Consiliul Superior al
Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte,
aleşi dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la
art. 4 lit. a), care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un
an, ce nu poate fi reînnoit.
(6) În caz de vacanţă a
funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte, Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii, în termen de cel mult o lună de la constatarea
vacanţei, va proceda la alegerea noului preşedinte, respectiv
vicepreşedinte."
29.La articolul 25 alineatul (3),
litera g) se abrogă.
30.La articolul 27, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) Judecătorul sau
procurorul care prezidează lucrările secţiei semnează
hotărârile şi celelalte acte emise de aceasta."
31.Articolul 28 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Consiliul Superior al
Magistraturii se întruneşte în plen şi în secţii, la convocarea
preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii
membrilor plenului ori, după caz, ai secţiilor.
(2) Lucrările Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii se desfăşoară în
prezenţa a cel puţin 15 membri, iar lucrările secţiilor se
desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor
acestora.
(3) Hotărârile Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii şi hotărârile secţiilor se
iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi."
32.La articolul 29, alineatele (1) şi (2) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Preşedintele Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la
lucrările secţiei pentru judecători, Procurorul General al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
la lucrările secţiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei,
la lucrările ambelor secţii.
(2) Preşedintele Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei
şi Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot, în situaţiile în
care secţiile îndeplinesc rolul de instanţă de judecată în
domeniul răspunderii disciplinare."
33.La articolul 30, după alineatul (1) se
introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
"(11)
Asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor pot
participa la lucrările Plenului şi ale secţiilor, exprimând,
atunci când considera necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se
dezbat, la iniţiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului
Superior al Magistraturii."
34.La articolul 30, alineatul (3) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(3) Hotărârile
Consiliului Superior al Magistraturii, în plen şi în secţii, se iau
prin vot direct şi secret şi se motivează."
35.La articolul 30, după alineatul (3) se
introduc cinci noi alineate, alineatele (31)-(35), cu
următorul cuprins:
"(31)
Hotărârile Plenului privind cariera şi drepturile judecătorilor
şi procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile şi se
comunică de îndată.
(32) Hotărârile
prevăzute la alin. (31) se publică în Buletinul Oficial al
Consiliului Superior al Magistraturii şi pe pagina de Internet a
Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.
(33) Hotărârile
prevăzute la alin. (31) pot fi atacate cu recurs, de orice
persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la
publicare, la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(34) Recursul
suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.
(35) Hotărârea prin
care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (33)
este irevocabilă."
36.La articolul 30, alineatul (4) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(4) Ordinea de zi se
publică cu 3 zile înainte pe pagina de Internet a Consiliului Superior al
Magistraturii. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se
publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii
şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii."
37.Articolul 31 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Consiliul Superior al
Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din
oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva
oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau
imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea,
Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia
profesională a judecătorilor şi procurorilor.
(2) Judecătorul sau
procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea
sau reputaţia profesională îi sunt afectate în orice mod se poate
adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune
verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate
sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se
impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare,
potrivit legii.
(3) Consiliul Superior al
Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de
competenţă şi etică profesională în
desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi
procurorilor.
(4) Atribuţiile Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia,
referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, se
exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004
privind statutul magistraţilor, cu modificările ulterioare şi
ale Legii nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, cu modificările şi
completările ulterioare."
38.Articolul 34 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Consiliul Superior al
Magistraturii întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale
ale judecătorilor şi procurorilor."
39.Articolul 36 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera
judecătorilor şi procurorilor:
a) propune Preşedintelui
României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a
judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari;
b) numeşte judecătorii
stagiari şi procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obţinute la
examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
c) dispune promovarea
judecătorilor şi a procurorilor;
d) eliberează din
funcţie judecătorii stagiari şi procurorii stagiari;
e) propune Preşedintelui
României conferirea de distincţii pentru judecători şi
procurori, în condiţiile legii;
f) îndeplineşte orice alte
atribuţii stabilite prin lege sau regulament."
40.Articolul 37 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la admiterea în
magistratură, evaluarea, formarea şi examenele judecătorilor
şi procurorilor:
a) la propunerea Consiliului
ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii,
stabileşte numărul anual de cursanţi ai Institutului
Naţional al Magistraturii, aprobă anual data şi locul pentru organizarea
concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii,
stabileşte tematica pentru concursul de admitere la Institutul
Naţional al Magistraturii şi aprobă programul de formare
profesională a auditorilor de justiţie, emite avize şi adoptă
regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
b) numeşte comisia de
admitere şi comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în
Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de
Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul Naţional
al Magistraturii;
c) organizează şi
validează, potrivit legii şi regulamentului, examenul de capacitate
al judecătorilor şi procurorilor şi aprobă programul de
formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor,
la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al
Magistraturii, precum şi tematica activităţilor de formare
profesională continuă, organizate de curţile de apel şi
parchetele de pe lângă acestea;
d) organizează şi
validează, potrivit legii şi regulamentului, concursurile pentru
numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor;
e) dispune organizarea
concursurilor de promovare a judecătorilor şi procurorilor;
f) numeşte comisiile pentru
evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi
procurorilor, în condiţiile legii;
g) numeşte şi
revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului
Naţional al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific
al Institutului Naţional al Magistraturii, şi desemnează
judecătorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul
ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii;
h) la propunerea Consiliului
ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii,
aprobă structura organizatorică, statele de funcţii şi
statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii;
i) numeşte directorul şi
directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri şi
desemnează judecătorii şi procurorii membri în Consiliul de
conducere al şcolii.
j) îndeplineşte orice alte
atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
(2) Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii soluţionează contestaţiile formulate de
judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de
secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor
date în materie disciplinară."
41.Articolul 38 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea
şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor:
a) convoacă adunările
generale ale judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
b) aprobă măsurile
pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru
instanţe şi parchete;
c) elaborează propriul
proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor
Publice, şi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale
instanţelor şi parchetelor;
d) îndeplineşte orice alte
atribuţii stabilite prin lege sau regulament."
42.La articolul 39, alineatele (1), (2) şi (6) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor şi
procurorilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului
Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor
Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioară
al instanţelor judecătoreşti, precum şi alte regulamente
şi hotărâri prevăzute în Legea nr. 303/2004
şi în Legea nr. 304/2004.
(2) Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii asigură publicarea Codului deontologic al judecătorilor
şi procurorilor şi a regulamentelor prevăzute la alin. (1) în
Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) Consiliul Superior al
Magistraturii elaborează anual, un raport privind starea justiţiei
şi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă
Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a
anului următor şi le publică, în Monitorul Oficial al României,
Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii."
43.Articolul 41 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Secţiile Consiliului Superior
al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera
judecătorilor şi procurorilor:
a) dispun delegarea
judecătorilor şi detaşarea judecătorilor şi
procurorilor, în condiţiile legii;
b) numesc în funcţii de
conducere judecătorii şi procurorii, în condiţiile legii şi
ale regulamentului;
c) examinează
recomandările primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie privind numirea în funcţie a
judecătorilor în cadrul Curţii;
d) analizează îndeplinirea
condiţiilor legale de către judecătorii stagiari şi
procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către
alţi jurişti care au fost admişi la concursul de intrare în magistratură,
de către judecătorii şi procurorii înscrişi la concursul de
promovare şi de către judecătorii şi procurorii
propuşi pentru numirea în funcţii de conducere;
e) soluţionează
contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare
anuală a activităţii profesionale a judecătorilor şi
procurorilor, constituite în condiţiile legii;
f) iau măsuri pentru
soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la
alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor
şi procurorilor;
g) propun Preşedintelui
României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a
preşedintelui, vicepreşedintelui şi preşedinţilor de
secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
h) avizează propunerea
ministrului justiţiei de numire şi revocare a Procurorului General al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, a Procurorului General al Parchetului Naţional
Anticorupţie, a adjuncţiilor acestora, a procurorilor şefi
secţie din aceste parchete, precum şi a procurorului şef al
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism şi a adjunctului acestuia;
i) aprobă transferul
judecătorilor şi procurorilor;
j) dispun suspendarea din
funcţie a judecătorilor şi procurorilor;
k) îndeplinesc orice alte
atribuţii stabilite prin lege sau regulament."
44.După articolul 41, se introduce un nou
articol, articolul 411, cu următorul cuprins:
Secţiile Consiliului Superior
al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la organizarea
şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor:
a) aprobă înfiinţarea
şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale
instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi
înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor
judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în
condiţiile legii;
b) aprobă propunerea
Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie sau a Procurorului General al Parchetului
Naţional Anticorupţie de înfiinţare şi desfiinţare a
secţiilor în cadrul parchetelor;
c) avizează proiectul de
hotărâre a Guvernului privind lista localităţilor care fac parte
din circumscripţiile judecătoriilor;
d) stabilesc categoriile de
procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul
Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei
materiale prevăzute de lege;
e) la propunerea
preşedinţilor curţilor de apel, stabilesc numărul
vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor şi ai
tribunalelor specializate, precum şi judecătoriile la care
funcţionează un vicepreşedinte;
f) la propunerea Procurorului
General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie sau a Procurorului General al Parchetului Naţional
Anticorupţie, după caz, aprobă numărul adjuncţilor
procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel
şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum
şi parchetele de pe lângă judecătorii, unde prim-procurorii sunt
ajutaţi de adjuncţi;
g) îndeplinesc orice alte
atribuţii stabilite prin lege sau regulament."
45.La articolul 42, alineatul (3) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(3) Dispoziţiile
prevăzute la alin. (1) şi (2) privind percheziţia şi
reţinerea nu se aplică în caz de infracţiune
flagrantă."
46.La articolul 44, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Consiliul Superior al
Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de
instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a
judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în
Legea nr. 303/2004."
47.Articolul 45 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Acţiunea
disciplinară se exercită de comisiile de disciplină ale
Consiliului Superior al Magistraturii, formate din un membru al secţiei
pentru judecători şi 2 inspectori ai serviciului de inspecţie
judiciară pentru judecători şi, respectiv un membru al
secţiei pentru procurori şi 2 inspectori ai serviciului de
inspecţie judiciară pentru procurori.
(2) Secţia pentru
judecători şi secţia pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii numesc, în fiecare an, membrii comisiilor prevăzute la alin.
(1). În comisiile de disciplină nu pot fi numiţi doi ani consecutiv
aceiaşi membri.
(3) Membrii de drept,
preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al
Magistraturii nu pot fi numiţi în comisiile de disciplină.
(4) Comisiile de disciplină
pot fi sesizate în legătură cu abaterile disciplinare ale
judecătorilor şi procurorilor, de orice persoană interesată
sau se pot sesiza din oficiu.
(5) Orice sesizare privind
activitatea necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor
greşit îndreptată la instanţe sau parchete va fi înaintată
comisiilor de disciplină în termen de 5 zile de la înregistrare."
48.La articolul 46, alineatele (2) şi (3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Cercetarea
prealabilă se efectuează de inspectorii din cadrul serviciului de
inspecţie judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul
serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.
(3) În cadrul cercetării
prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora,
împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice
alte date concludente din care să se poată aprecia asupra
existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui în
cauză şi verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului
cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat
de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se
constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea
cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să
cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în
apărare."
49.La articolul 46, după alineatul (3) se
introduc trei noi alineate, alineatele (31), (32) şi
(33), cu următorul cuprins:
"(31) Rezultatul
cercetării prealabile se înaintează comisiei de disciplină în
termen de 60 de zile de la înregistrarea sesizării la Consiliul Superior
al Magistraturii, iar în următoarele 20 de zile comisia de disciplină
sesizează secţia corespunzătoare în vederea
soluţionării acţiunii disciplinare.
(32) În cazul în care,
înainte de sesizarea secţiei, comisia de disciplină constată
că sunt necesare verificări suplimentare, desemnează un
inspector din cadrul serviciului corespunzător al Inspecţiei
judiciare, în vederea completării cercetării prealabile. Rezultatul
verificărilor suplimentare este înaintat în cel mult 30 de zile comisiei
de disciplină. În acest caz, termenul de 20 de zile prevăzut la alin.
(1) curge de la primirea rezultatului verificărilor suplimentare.
(33) În cazul în care
comisia de disciplină consideră că exercitarea acţiunii
disciplinare nu se justifică, dispune clasarea."
50.La articolul 46, alineatul (5) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(5) Acţiunea disciplinară
poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data
săvârşirii abaterii."
52.Articolul 48 se modifica şi va avea
următorul cuprins:
(1) În procedura disciplinară
în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea
judecătorului sau procurorului împotriva căruia se exercită
acţiunea disciplinară este obligatorie. Judecătorul sau
procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător sau procuror sau poate
fi asistat ori reprezentat de un avocat.
(2) Judecătorul sau
procurorul şi, după caz, reprezentantul sau avocatul său au
dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi
pot solicita administrarea de probe în apărare.
(3) Secţiile Consiliului
Superior al Magistraturii, în cazul în care constată că sesizarea
este întemeiată, aplică una dintre sancţiunile disciplinare
prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare
săvârşite de judecător sau procuror şi cu
circumstanţele personale ale acestuia."
53.La articolul 49, litera c) se modifică şi
va avea următorul cuprins:
"c) motivele pentru care au
fost înlăturate apărările formulate de judecător sau
procuror;"
54.La articolul 50, alineatele (1) şi (2) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Hotărârile secţiilor
Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat
acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de
cel mult 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de
îndată, în scris, judecătorului sau procurorului. Comunicarea hotărârilor
este asigurată de Secretariatul General al Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2) Împotriva hotărârilor
prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la
comunicare. Competenţa soluţionării recursului aparţine
Completului de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie. Din Completul de 9 judecători nu pot face parte membrii cu
drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorul
sancţionat disciplinar."
55.Articolul 52 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Durata mandatului membrilor
aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani,
fără posibilitatea reînvestirii. Membrii Consiliului Superior al
Magistraturii au calitatea de demnitar.
(2) Calitatea de reprezentant al
societăţii civile ales membru al Consiliului Superior al
Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local,
funcţionar public, judecător sau procuror în activitate, notar
public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în
exerciţiu.
(3) Dispoziţiile art. 61
şi 62 din Legea nr. 303/2004
se aplică şi membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Calitatea de membru al
Consiliului Superior al Magistraturii încetează, după caz, la
expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcţie, nerezolvarea
stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca
membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea
dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 303/2004,
imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare
de trei luni, precum şi prin deces.
(5) Calitatea de membru al
Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept, pentru
motivele prevăzute de art. 60 din Legea nr. 303/2004."
56.Articolul 53 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Revocarea din funcţia de
membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de
preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului, ori de o treime din
membri, în situaţia în care persoana în cauză nu mai
îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului
Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii
necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al
Magistraturii sau în cazul aplicării oricărei sancţiuni
disciplinare.
(2) Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii, la sesizarea formulată potrivit alin. (1), poate dispune
revocarea din funcţia de membru ales al Consiliului Superior al
Magistraturii.
(3) Revocarea din funcţia de
preşedinte sau vicepreşedinte se propune de o treime din numărul
membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Dispoziţiile alin. (2) se
aplică în mod corespunzător.
(4) Membrii aleşi ai
Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocaţi şi la cererea
majorităţii adunărilor generale de la nivelul instanţelor
sau parchetelor pe care le reprezintă, în cazul neîndeplinirii sau
îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor încredinţate prin
alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul adunărilor generale, decizia
se ia cu votul a 2/3 din numărul judecătorilor sau procurorilor.
(5) În cazul adunării
generale comune a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticorupţie
decizia de revocare a reprezentantului acestor parchete se ia cu votul
majorităţii procurorilor. În cadrul adunării generale
votează şi procurorii din structurile teritoriale ale acestor
parchete.
(6) Decizia de revocare a
reprezentantului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se ia
cu votul majorităţii judecătorilor din adunarea generală.
(7) Procedura de revocare poate fi
declanşată de orice adunare generală de la nivelul
instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului
Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere, precum şi de
organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.
(8) Centralizarea rezultatelor
votului se realizează de adunarea generală care a iniţiat
procedura sau de prima adunare generală sesizată de
organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.
(9) În termen de 15 zile de la
înregistrarea sesizării semnate şi motivate de reprezentanţii
adunărilor generale prevăzute la alin. (4), Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii dispune revocarea din funcţie a membrului ales. Dispoziţiile
art. 54 alin. (2) se aplică în mod corespunzător."
57.După articolul 53, se introduc două
articole noi, articolele 531 şi 532, cu
următorul cuprins:
(1) Membrii aleşi ai
Consiliului Superior al Magistraturii răspund civil, disciplinar şi
penal, în condiţiile legii.
(2) Orice persoană poate
sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii
instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau
conduita necorespunzătoare a unui membru ales al acestuia, încălcarea
obligaţiilor profesionale ori săvârşirea de către acesta a
unor abateri disciplinare.
(3) Secţiile Consiliului
Superior al Magistraturii îndeplinesc rolul de instanţe de judecată
în domeniul răspunderii disciplinare a membrilor aleşi ai Consiliului
pentru faptele prevăzute de art. 97 din Legea nr. 303/2004.
(1) În vederea exercitării
acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării
prealabile, care se dispune de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Cercetarea prealabilă se
efectuează de inspectorii din cadrul inspecţiei judiciare care
funcţionează pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) În cadrul cercetării
prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora,
împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice
alte date concludente din care să se poată aprecia asupra
existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui în
cauză şi verificarea apărărilor acestuia sunt obligatorii.
Refuzul celui cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la
cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea
cercetării. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii care este
cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi
să solicite probe în apărare.
(4) Inspectorul desemnat
înaintează, în cel mult 60 de zile, comisiei de disciplină
constituite potrivit art. 45 rezultatul cercetării prealabile. Comisia de
disciplină sesizează secţia corespunzătoare a Consiliului
Superior al Magistraturii în vederea soluţionării acţiunii disciplinare.
(5) În cazul în care, înainte de
sesizarea secţiei, comisia de disciplină constată că sunt
necesare verificări suplimentare, desemnează un inspector din cadrul
serviciului corespunzător al Inspecţiei judiciare, în vederea
completării cercetării prealabile.
(6) În cazul în care comisia de
disciplină consideră că exercitarea acţiunii disciplinare
nu se justifică, dispune clasarea.
(7) Membrul Consiliului Superior
al Magistraturii faţă de care se exercită acţiunea
disciplinară nu participă în calitate de membru ales la
lucrările Plenului în care se judecă acţiunea disciplinară.
(8) Acţiunea
disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la
data săvârşirii abaterii."
(9)Dispoziţiile art. 48-50 se
aplică în mod corespunzător."
58.Articolul 54 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) În cazul încetării
calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte
de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi
alegeri, potrivit procedurii prevăzută de lege.
(2) Până la alegerea unui nou
membru, interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a
obţinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor
desfăşurate potrivit art. 9 alin. (3) sau art. 14 ori, după caz,
art. 20."
59.Articolul 55 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Pe perioada mandatului,
preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al
Magistraturii primesc o indemnizaţie lunară egală cu cea a
preşedintelui, respectiv a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie.
(2) Membrii Consiliului Superior
al Magistraturii care desfăşoară activitate permanentă, cu
excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), primesc lunar, pentru
activitatea desfăşurată, o indemnizaţie lunară
egală cu cea a unui preşedinte de secţie al Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie.
(3) Membrii Consiliului Superior
al Magistraturii, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1)
şi (2), primesc lunar, pentru activitatea desfăşurată,
indemnizaţia prevăzută în anexa nr. 2 la Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 177/2002
privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003,
cu modificările ulterioare."
60.Articolul 56 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Din Consiliul Superior al
Magistraturii nu pot face parte, în timpul aceluiaşi mandat, soţi sau
rude ori afini până la gradul IV inclusiv."
61.Articolul 59 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Aparatul propriu al
Consiliului Superior al Magistraturii este condus de un secretar general.
(2) Secretarul general este numit
şi revocat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre
judecătorii şi procurorii care au cel puţin 8 ani vechime în
magistratură.
(3) Secretarul general al
Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ajutat de un secretar general
adjunct, specialist în management, resurse umane sau în domeniul financiar.
(4) Secretarul general al
Consiliului Superior al Magistraturii primeşte o indemnizaţie
lunară egală cu cea a secretarului general din Ministerul
Justiţiei prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 177/2002
privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003,
cu modificările ulterioare, iar adjunctul acestuia, o indemnizaţie
lunară egală cu cea a unui secretar general adjunct din Ministerul
Justiţiei, prevăzută de acelaşi act normativ."
62.Articolul 60 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Pe lângă Plenul
Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează Inspecţia
judiciară, condusă de un inspector şef.
(2) În cadrul Inspecţiei
judiciare funcţionează un serviciu de inspecţie judiciară
pentru judecători şi un serviciu de inspecţie judiciară
pentru procurori.
(3) Inspectorii din cadrul
Inspecţiei judiciare sunt numiţi de Plen, prin concurs sau examen,
dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 59
alin. (2) şi au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare.
Funcţia de inspector poate fi ocupată şi de judecători sau
procurori detaşaţi.
(4) Inspectorii pot solicita
preşedinţilor instanţelor judecătoreşti şi
conducătorilor parchetelor din circumscripţia altei curţi de
apel decât cea în care se află instanţa sau parchetul unde se efectuează
o verificare, să desemneze judecători sau procurori, prin
rotaţie, care să efectueze anumite acte dintre cele date în
competenţa Inspecţiei judiciare.
(5) Atribuţiile
Inspecţiei judiciare, structura, numărul şi salarizarea
inspectorilor se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în
limitele bugetului."
(1)În cazul încetării mandatului
unuia dintre judecătorii aleşi în actualul Consiliu Superior al
Magistraturii ca reprezentant al curţilor de apel, se organizează
alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al
judecătoriilor, potrivit prezentei legi.
(2)În cazul încetării mandatului
reprezentantului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie sau reprezentantului Parchetului Naţional
Anticorupţie în actualul Consiliul Superior al Magistraturii, se organizează
alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al parchetelor de pe
lângă tribunale, potrivit prezentei legi.
(3)În termen de 60 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi Consiliul Superior al Magistraturii
numeşte secretarul general adjunct, în condiţiile prevăzute de
articolul 59.
În termen de 30 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii
îşi va modifica Regulamentul de organizare şi funcţionare
şi va actualiza Codul deontologic al judecătorilor şi
procurorilor, care se publică în Monitorul Oficial.
Comisiile de disciplină vor
fi numite în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
La data intrării în vigoare a
prezentei legi, orice dispoziţie contrară se abrogă.
Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, cu modificările
şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în
Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă
numerotare.
TITLUL XVI: Modificarea şi completarea
Legii nr. 304/2004
privind organizarea judiciară
Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică şi se completează
după cum urmează:
1.La articolul 2, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Justiţia se înfăptuieşte
în numele legii, este unică, imparţială şi egală
pentru toţi."
2.La articolul 2 alineatul (2), după litera d)
se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul
cuprins:
3.Articolul 8 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Asistenţa judiciară
internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile
prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este
parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate."
4.Articolul 9 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii funcţionează ca instanţă de judecată
pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători
şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile
Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie
disciplinară."
5.După articolul 10 se introduce un nou articol,
articolul 101, cu următorul cuprins:
Activitatea de judecată se
desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a
dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în
care judecătorul nu poate participa la judecată din motive
obiective."
6.După articolul 11 se introduce un nou articol,
articolul 111, cu următorul cuprins:
(1) Şedinţele de
judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, ori
se consemnează prin stenografiere. Înregistrările sau stenogramele se
transcriu de îndată.
(2) Grefierul sau specialistul în
stenografie consemnează toate afirmaţiile, întrebările şi
susţinerile celor prezenţi, inclusiv ale preşedintelui
completului de judecată.
(3) La cerere, părţile
pot primi o copie a transcrierii înregistrărilor, stenogramelor sau
notelor grefierului."
7.La articolul 12, alineatul (6) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(6) Dezbaterile purtate de
părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în
limba română. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu
privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolvă de
instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel
dosar consemnându-se în încheierea de şedinţă."
8.La articolului 26, alineatul (3) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(3) Preşedintele,
vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi pe o perioadă
de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea
fiecărei secţii, constituie colegiul de conducere al Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme
economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului
de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La
şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi
preşedinţii de secţii."
9.La articolul 27 alineatul (1), litera b) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
"b) analizează
candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţiei şi prezintă Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării în
funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie;"
10.La articolul 27 alineatul (1),
litera e) se abrogă.
11.La articolul 30 se introduce un alineat nou,
alineatul (2), cu următorul cuprins:
"(2) Completul de 9
judecători se constituie, de regulă, din judecători
specializaţi, în funcţie de natura cauzei."
12.La articolul 33, alineatul (2) se
abrogă.
13.La articolul 33, alineatul (3) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(3) În cadrul curţilor
de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete
specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu
minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal,
cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum
şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii
maritime şi fluviale sau pentru alte materii."
14.La articolul 34, alineatul (2) se
abrogă.
15.La articolul 34, alineatul (4) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(4) În cadrul tribunalelor
funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate
pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de
familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind
conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în
raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi
fluviale sau pentru alte materii."
16.Articolul 35 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) În domeniile prevăzute de
art. 34 alin. (4) se pot înfiinţa tribunale specializate.
(2) Tribunalele specializate sunt
instanţe fără personalitate juridică, care pot
funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti
şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de
judeţ.
(3) Tribunalele specializate
preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care se
înfiinţează."
17.Articolul 37 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) În raport cu natura şi
numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa
secţii sau complete specializate.
(2) În cadrul judecătoriilor
se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi
familie."
18.După articolul 37, se introduce un articol
nou, articolul 371, cu următorul cuprins:
(1) Completele şi
secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi
tribunalele specializate pentru minori şi familie judecă atât
infracţiunile săvârşite de minori, cât şi
infracţiunile săvârşite asupra minorilor.
(2) Când în aceeaşi
cauză sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii
majori şi nu este posibilă disjungerea, competenţa aparţine
tribunalului specializat pentru minori şi familie.
(3) Dispoziţiile Codului de
procedură penală se aplică în mod corespunzător."
19.Articolul 38 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Secţiile şi
completele specializate ale curţilor de apel şi ale instanţelor
din circumscripţia acestora se înfiinţează la propunerea
colegiilor de conducere ale fiecărei instanţe, prin hotărâre a
Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Componenţa secţiilor
şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al
instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de
specializarea judecătorului.
(3) În mod excepţional, în
situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un
complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune
participarea unor judecători de la alte secţii."
20.Secţiunea a 2-a -
"Competenţa instanţelor judecătoreşti" a
Capitolului II din Titlul II se abrogă.
21.La articolul 46, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Fiecare instanţă
judecătorească este condusă de un preşedinte care
exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente
a activităţii acesteia."
22.La articolul 49, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) Verificările
efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi sau prin
judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile
independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum
şi autoritatea de lucru judecat."
23.Articolul 52 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) În cadrul fiecărei
instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de
conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de
conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile
prevăzute la art. 38.
(2) Colegiile de conducere sunt
formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea
componenţă;
a) la curţile de apel şi
tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o
perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;
b) la tribunale specializate
şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători,
aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a
judecătorilor.
(3) Hotărârile colegiului de
conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
(4) La şedinţele
colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de
secţii.
(5) La curţile de apel
şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme
economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia
participă şi managerul economic al instanţei, cu vot
consultativ.
(6) În funcţie de problemele
supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale
curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot
fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au
drept de vot.
(7) Membrii aleşi ai
colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în
cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor
prevăzute de lege."
24.La articolul 53, se introduc două alineate
noi, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
"(3) Adunările generale
ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din
numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.
(4) Adunările generale ale
judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului
Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei."
25.La articolul 54, după litera e) se introduc
două litere noi, literele e1) şi e2), cu
următorul cuprins:
"e1) aleg şi
revocă membrii colegiilor de conducere;
e2) iniţiază
procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în
condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004
privind Consiliul Superior al Magistraturii;"
26.Articolul 55 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Colegiile de conducere
stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului,
urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea
membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor
obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a
instanţelor judecătoreşti.
(2) Completul de judecată
este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia."
27.Articolul 57 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Cauzele date, potrivit legii,
în competenţa de primă instanţă a judecătoriei,
tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format
dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de
muncă şi de asigurări sociale.
(2) Apelurile se judecă în
complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3
judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel,
(3) În cazul completului format
din 2 judecători, daca aceştia nu ajung la un acord asupra
hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judeca din nou
în complet de divergenţă, în condiţiile legii.
(4) Completul de
divergenţă se constituie prin includerea, în completul de
judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui
instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului
din planificarea de permanenţă."
28.După Capitolul II al Titlului II se introduce
un capitol nou, Capitolul III - "Instanţele militare", cu
următorul cuprins:
"Capitolul III:
Instanţele militare
b) Tribunalul Militar Teritorial
Bucureşti;
c) Curtea Militară de Apel
Bucureşti.
(2) Circumscripţiile
instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte
integrantă din prezenta lege.
(3) Instanţele militare au,
fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
(1) Instanţele militare
judecă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate
dispune ca judecata să se desfăşoare în alt loc.
(2) Instanţele militare pot
judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei
forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei
convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi
exercitată jurisdicţia română.
(1) La şedinţele de
judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi
să poarte uniforma militară.
(2) Când inculpatul este militar
activ, preşedintele completului de judecată, precum şi
procurorul care participă la judecarea cauzei trebuie să facă
parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.
(3) Când gradul procurorului nu
face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului,
acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria
corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este
înregistrată cauza.
(1) În municipiile Bucureşti,
Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale
militare.
(2) Tribunalele militare
judecă procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.
(3) Tribunalul militar este condus
de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art.
52-54 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind
formate din preşedinte şi doi judecători.
(1) În municipiul Bucureşti
funcţionează Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.
(2) Tribunalul Militar Teritorial
Bucureşti este condus de un preşedinte ajutat de un
vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 52-54 se aplică în mod
corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte
şi doi judecători.
(3) Preşedintele Tribunalului
Militar Teritorial Bucureşti este ordonator terţiar de credite.
(1) Curtea Militară de Apel
funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţă
unica, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte
ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 52-54 se aplică
în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din
preşedinte şi doi judecători.
(2) Preşedintele Curţii
Militare de Apel Bucureşti este ordonator secundar de credite."
29.La articolul 59, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Ministerul Public îşi
exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie."
30.La articolul 60, după litera i) se introduce o
nouă literă, litera i1), cu următorul cuprins:
"i1) verifică
respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;"
31.La articolul 61, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) În soluţiile
dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de
lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în
cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor,
intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice forma, în efectuarea
urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei."
32.La articolul 61, după alineatul (2) se
introduc două alineate noi, alineatele (3) şi (4), cu următorul
cuprins:
"(3) Soluţiile adoptate
de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic
superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmării
este supusă controlului instanţei competente să judece cauza în
fond, la cererea procurorului care a adoptat soluţia.
(4) Lucrările repartizate pot
fi trecute altui procuror numai în cazul suspendării sau al încetării
calităţii acestuia, potrivit legii, ori, în absenţa sa, daca
există cauze obiective care justifică urgenţa şi care
împiedică rechemarea sa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior
al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor
şi procurorilor măsura dispusă de procurorul ierarhic
superior."
33.La articolul 62, alineatul (3) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(3) Controlul exercitat de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional
Anticorupţie sau de procurorul general al parchetului de pe lângă
curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin
procurori anume desemnaţi."
34.La articolul 63, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) Serviciile şi
organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea
informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la
dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi
toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu
săvârşirea infracţiunilor."
35.La articolul 64, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) Procurorul este liber
să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră
întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în
cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii
intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în
orice formă a concluziilor."
36.Articolul 66 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Ministrul justiţiei, când
consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea
Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra
procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional
Anticorupţie, ori de ministrul justiţiei.
(2) Controlul constă în
verificarea eficienţei manageriale, a modului în care procurorii îşi
îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se
desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi
cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa
parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în
cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
(3) Ministrul justiţiei poate
să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului
general al Parchetului Naţional Anticorupţie informări asupra
activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu
privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea
eficientă a criminalităţii."
37.La articolul 67, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct."
38.La articolul 67, după alineatul (2) se
introduce un alineat nou, alineatul (21), cu următorul cuprins:
"(21) În
activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri."
39.Articolul 69 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Procurorul general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
exercită, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra
tuturor parchetelor."
40.Articolul 72 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură
secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de
adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi
birouri conduse de procurori şefi.
(2) În cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură
specializată în combaterea criminalităţii organizate şi
terorismului.
(3) Direcţia de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se
încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita
posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(4) Pentru a fi numiţi în
cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o
bună pregătire profesională, o conduită morală
ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de
procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi
în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.
(5) La interviu poate participa
orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin.
(4).
(6) Interviul constă în
verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua
decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţei la stres,
precum şi altor calităţi specifice.
(7) La evaluarea
candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea
desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi
străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(8) Comisia prevăzută la
alin. (4) este numită prin ordin al procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este
formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Din
comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane
şi alte domenii.
(9) Procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei
de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism.
(10) Procurorii numiţi în
cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a
atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei
sancţiuni disciplinare.
(11) La data încetării
activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are
dreptul să funcţioneze potrivit legii.
(12) Atribuţiile,
competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea
Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.
(13) Dispoziţiile art. 48
alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004
se aplică în mod corespunzător."
41.La articolul 74, alineatele (2) şi (3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Colegiul de conducere al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5
procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 52
alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător."
42.După articolul 75, se introduce un articol
nou, articolul 751, cu următorul cuprins:
Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport
privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă
Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu
mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va
prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie."
43.La articolul 76, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Parchetul Naţional
Anticorupţie este specializat în combaterea infracţiunilor de
corupţie, potrivit legii, îşi exercită atribuţiile pe
întreg teritoriul României, şi funcţionează pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie."
44.La articolul 77, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Parchetul Naţional
Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit
principiului legalităţii, al imparţialităţii şi
al controlului ierarhic."
45.La articolul 78, alineatele (1) şi (2) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Parchetul Naţional
Anticorupţie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi
adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie.
(2) În activitatea sa, procurorul
general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ajutat de 2
consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie."
46.La articolul 79, alineatele (2) şi (3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Colegiul de conducere al
Parchetului Naţional Anticorupţie este constituit din procurorul
general, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în
adunarea generală a procurorilor.
(3) Dispoziţiile art. 52
alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător."
47.Articolul 83 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Parchetul Naţional
Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al
procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul
Consiliul Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în
statul de funcţii, aprobat potrivit legii.
(2) Pentru a fi numiţi în
cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, procurorii trebuie să
aibă o bună pregătire profesională, o conduită
morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în
funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost
declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia
constituită în acest scop.
(3) La interviu poate participa
orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin.
(2).
(4) Interviul constă în
verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii
şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţei la stres, precum
şi altor calităţi specifice.
(5) La evaluarea
candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea
desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi
străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.
(6) Comisia prevăzută la
alin. (2) este numită prin ordin al procurorului general al Parchetului
Naţional Anticorupţie şi este formată din 3 procurori de la
Parchetul Naţional Anticorupţie. Din comisie pot face parte şi
specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.
(7) Procurorul general al
Parchetului Naţional Anticorupţie evaluează, anual, rezultatele
obţinute de procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie.
(8) Procurorii numiţi în
cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie pot fi revocaţi prin
ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie,
cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării
necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul
aplicării unei sancţiuni disciplinare.
(9) La data încetării
activităţii în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie
procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are
dreptul să funcţioneze potrivit legii.
(10) Atribuţiile,
competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Parchetului
Naţional Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială.
(11) Dispoziţiile art. 48
alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraţilor, cu modificările şi
completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător."
48.După articolul 83, se introduce un articol
nou, articolul 831, cu următorul cuprins:
Parchetul Naţional
Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea
desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al
Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna
februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta
Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului
Naţional Anticorupţie."
49.La articolul 90, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) Conducătorul
fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii
şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi
aptitudinile acestora."
50.La articolul 90, după alineatul (2) se
introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) Conducătorul
fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont
de specializarea acestora."
51.La articolul 91, alineatul (3) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(3) Dispoziţiile art.
52 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător."
52.După articolul 92 se introduce o secţiune
nouă, Secţiunea a 4-a - "Organizarea parchetelor militare",
cu următorul cuprins:
"SECŢIUNEA 4:
Organizarea parchetelor militare
(1) Pe lângă fiecare
instanţă militară funcţionează un parchet militar. Pe
lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează
Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe lângă
Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti funcţionează Parchetul
Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, iar pe
lângă tribunalele militare funcţionează parchetele de pe
lângă tribunalele militare.
(2) Circumscripţiile
parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte
integrantă din prezenta lege.
(3) Parchetele militare
prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu
indicativ propriu.
(1) Parchetele militare sunt
conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.
(2) Parchetul Militar de pe
lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general
militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
(1) Parchetele militare
exercită prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art.
60, care se aplică în mod corespunzător.
(2) Parchetele militare
efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale
comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul
unor forţe multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei
convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi
exercitată jurisdicţia română. Procurorii militari
participă la şedinţele de judecată ce se desfăşoară
potrivit art. 582.
(3) Parchetele militare dispun de
organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi faţă
de care exercită atribuţiile prevăzute la art. 60 lit. b).
(4) Dispoziţiile art. 91
şi 92 se aplică în mod corespunzător.
(1) Când inculpatul este militar
activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală
trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de
grade.
(2) Când gradul procurorului nu
face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului,
acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria
corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este
înregistrată cauza.
(1) În cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
Parchetului Naţional Anticorupţie funcţionează secţii
sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari
care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.
(2) Pentru prevenirea şi
combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor
care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor,
secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional
Anticorupţie organizează şi desfăşoară
activităţi comune ale procurorilor militari cu organele de control
din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor, precum şi din cadrul altor
structuri militare, pe bază de protocoale."
53.La articolul 93, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Institutul Naţional al
Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică,
aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care
realizează formarea iniţială a judecătorilor şi
procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor
şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în
condiţiile legii."
54.La articolul 94, alineatele (1) şi (2) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Institutul Naţional al
Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13
membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel
Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori
universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii
Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru
Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a
Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3
reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul
Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant
al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor
şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al
Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl
prezidează.
(2) Directorul Institutului
Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt
numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului
ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, din rândul
personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al
judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din
învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii."
55.La articolul 94, alineatul (4) se
abrogă.
56.Articolul 98 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Personalul de instruire al
Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulă, din
rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi
detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul
Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.
(2) Institutul Naţional al
Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice
din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii,
alţi specialişti români şi străini, precum şi personal
de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004,
cu modificările şi completările ulterioare, pentru
desfăşurarea procesului de formare profesională.
(3) Salarizarea personalului de
instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se
face în funcţie de numărul de ore de seminar sau curs susţinute,
de indemnizaţia brută lunară a funcţiei de judecător
la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma
didactică stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997
privind Statutul personalului didactic."
57.Articolul 99 se modifica şi va avea
următorul cuprins:
Prin hotărâre a Guvernului se
pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a
Ministerului Public, centre regionale de formare profesională
continuă a grefierilor şi a altor categorii de personal de
specialitate."
58.La articolul 100, litera e) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"e) sunt apte, din punct de
vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei."
59.La articolul 101, alineatele (2)-(4) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile legale
privind obligaţiile, interdicţiile şi
incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se
aplică şi asistenţilor judiciari.
(3) Dispoziţiile referitoare
la concediul de odihnă, asistenţă medicală gratuită
şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru
judecători şi procurori, se aplică şi asistenţilor
judiciari.
(4) Asistenţii judiciari
depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru
judecători şi procurori."
60.La articolul 103, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Asistenţilor judiciari li
se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi
sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din
funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi
procurori."
61.La articolul 106, după alineatul (3) se
introduce un alineat nou, alineatul (4), cu următorul cuprins:
"(4) Instanţele şi
parchetele militare au în structură şi un compartiment de documente
clasificate."
62.La articolul 107, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) Conducătorul
biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt,
poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele
instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un
absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în
comunicare, numit prin concurs sau examen."
63.La articolul 108, după alineatul (4) se
introduce un alineat nou, alineatul (5), cu următorul cuprins:
"(5) Personalul auxiliar de
la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile sau
serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie poate
proveni şi din rândul militarilor activi."
64.La articolul 109, după alineatul (2) se
introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) La şedinţele
de judecată, grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma
militară."
65.Articolul 110 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) În vederea informatizării
activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul
justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al
Parchetului Naţional Anticorupţie iau măsuri pentru dotarea
tehnică corespunzătoare a acestora.
(2) Numărul informaticienilor
se stabileşte de către preşedintele instanţei sau,
după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform
al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei,
respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) În cazul Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional
Anticorupţie, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.
(4) În vederea creării unui
sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului
judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile
prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.
(5) Dotarea tehnică
necesară informatizării instanţelor militare, a secţiei sau
serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Parchetului
Naţional Anticorupţie, precum şi a parchetelor militare se
asigură de Ministerul Apărării Naţionale."
66.La articolul 111, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) Numărul
personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin.
(1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
ministrului justiţiei şi ministrului administraţiei şi
internelor, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie."
67.După articolul 111, se introduc două
articole noi, articolul 1111 şi articolul 1112, cu
următorul cuprins:
(1) Instanţele şi
parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul
lor de Ministerul Apărării Naţionale, în mod gratuit. Necesarul
de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului
Apărării Naţionale.
(2) Poliţia militară
pusa în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este
subordonată preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.
(3) Paza sediilor instanţelor
şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a
bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi
menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale
a activităţii, se asigură, în mod gratuit, de către
Poliţia Militară.
(4) Numărul personalului
necesar pentru flecare instanţă sau parchet va fi stabilit de
ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare
de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Poliţia Română şi
Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar,
potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor
militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul
Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru buna desfăşurare
a procesului penal, la solicitarea acestora."
68.Articolul 112 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Modul de utilizare a personalului
de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi
procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei
Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti
şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora,
supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc
prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie sau, după caz,
Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi
Internelor."
69.La articolul 113, după alineatul (3) se
introduce un alineat nou, alineatul (4), cu următorul cuprins:
"(4) Dispoziţiile alin.
(1) şi (2) se aplică şi Curţii Militare de Apel
Bucureşti şi Parchetului Militar de pe lângă Curtea
Militară de Apel Bucureşti."
70.La articolul 114, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) La concursul
prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice
superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani."
71.La articolul 115, litera d) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"d) organizează
elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a
proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile
prevăzute de Legea finanţelor publice nr. 500/2002,
cu modificările şi completările ulterioare;"
72.La articolul 115, după litera g) se introduc
trei litere noi, literele h), i) şi j), cu următorul cuprins:
"h) urmăreşte
şi răspunde de utilizarea cu eficienţă a fondurilor primite
de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele
fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii,
potrivit legii;
i) organizează ţinerea
la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din
circumscripţia în cadrul căreia funcţionează şi
controlează efectuarea corectă a tuturor operaţiunilor
financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi
prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra
patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii
contabilităţii nr. 82/1991,
republicată;
j) coordonează activitatea de
administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din
circumscripţiile în cadrul cărora funcţionează, stabilind
masuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării
corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea,
asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile
instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor."
73.După articolul 117, se introduce un articol
nou, articolul 1171, cu următorul cuprins:
(1) Instanţele militare care
nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă
acestea au în structură un compartiment economico-administrativ.
(2) Personalul auxiliar din
compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii
principale:
a) întocmeşte
documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi
lucrările necesare desfăşurării activităţii
instanţelor;
b) asigură aprovizionarea cu
materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe
şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare
desfăşurării optime a activităţii instanţelor;
c) asigură întreţinerea
şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare
de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din
dotare;
d) asigură ordinea,
curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;
e) întreprinde măsuri pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru
înlăturarea consecinţelor unor calamităţi."
74.La articolul 118, după alineatul (3) se
introduce un alineat nou, alineatul (4), cu următorul cuprins:
"(4) Bugetul instanţelor
şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării
Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de
ordonator principal de credite."
75.La articolul 119, după alineatul (5) se
introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul
cuprins:
"(6) Proiectele de buget
anual se elaborează de Curtea Militară de Apel Bucureşti,
respectiv de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea
celorlalte instanţe şi parchete militare, se supun avizului conform
al Consiliului Superior al Magistraturii şi se transmit Ministerului
Apărării Naţionale.
(7) Anual, Guvernul României va
include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile
necesare potrivit art. 118 alin. (4)."
76.La articolul 121, după alineatul (2) se
introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) Pentru instanţele
şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aprobă,
potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării
naţionale."
77.La articolul 122 se introduce un alineat nou,
alineatul (2), cu următorul cuprins:
"(2) Statele de funcţii
şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi
parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin al ministrului
justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii
şi al ministrului apărării naţionale."
78.După articolul 122 se introduce un articol
nou, articolul 1221, cu următorul cuprins:
Începând cu data de 1 ianuarie
2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea
bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate
şi al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie."
80.La articolul 125, după alineatul (2) se
introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) Drepturile materiale
şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor
militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare
funcţionării instanţelor şi parchetelor militare,
secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau
serviciului din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se
asigură de Ministerul Apărării Naţionale."
81.La articolul 126 alineatul (1), litera b) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
"b) modul şi criteriile
de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea
asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii
şi continuităţii;"
82.La articolul 127, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) Regulamentul de ordine
interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al
ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau,
după caz, a procurorului general al Parchetului Naţional
Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii."
84.Articolul 130 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Datele la care vor începe
să funcţioneze tribunalele specializate şi
localităţile în care îşi vor desfăşura activitatea se
stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu
avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Dispoziţiile prezentei
legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se
aplică începând cu 1 iulie 2005.
(3) Funcţia de manager
economic se echivalează cu funcţia de director executiv.
(4) Până la începerea
funcţionării Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe
lângă această instanţă, cauzele de competenţa acestora
se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti."
86.La articolul 133, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) Dispoziţiile art.
135 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecătorească, republicată, cu
modificările ulterioare, referitoare la directorii economici se
abrogă de la data de 1 iulie 2005."
(1)La data intrării în vigoare a
prezentei legi, funcţiile de judecător inspector şi procuror
inspector se desfiinţează, iar posturile se transformă în
posturi de judecător, respectiv procuror.
(2)Activităţile aflate în
curs de desfăşurare ale judecătorilor inspectori şi
procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori
desemnaţi de conducătorii instanţelor judecătoreşti
sau parchetelor.
Dispoziţiile
prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată,
precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi
relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de
jurnalistică sau a specialiştilor în comunicare, se aplică de la
1 iulie 2013.
(la data 07-Jun-2012
Art. III din titlul XVI modificat de Art. II din Ordonanta
urgenta 23/2012 )
(1)Circumscripţiile teritoriale
ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Braşov,
Constanţa, Craiova, Oradea, Ploieşti şi Târgu-Mureş, care
se desfiinţează prin intrarea în vigoare a prezentei legi, se redistribuie
în concordanţă cu circumscripţiile teritoriale ale
instanţelor militare în aceste localităţi, potrivit anexei nr. 2
la prezenta lege.
(2)Funcţiile reduse ca urmare a
reorganizării instanţelor şi parchetelor militare, potrivit
prezentei legi, trec în statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei
şi ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanţare
prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzătoare din
bugetul Ministerului Apărării Naţionale.
(3)Spaţiile şi
dotările materiale ale parchetelor militare desfiinţate, vor fi
preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin
circumscripţiile teritoriale ale unităţilor desfiinţate.
(4)Personalul auxiliar civil şi
militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care
optează pentru transfer la instanţele şi parchetele civile sau
ale căror funcţii au fost reduse, va fi transferat, ţinându-se
seama de opţiunea exprimată, la instanţele şi parchetele
civile din raza de domiciliu sau din alte localităţi.
(5)La transferul personalului
auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele
militare, la instanţele sau parchetele civile, se tine seama, potrivit
legii, de vechimea în muncă şi de activitatea profesională. În
acest caz, trecerea în rezervă sau direct în retragere a personalului
auxiliar militar este obligatorie.
La data intrării în vigoare a
prezentei legi, Legea nr. 54/1993
pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 13 mai 1999, cu
modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii
contrare se abrogă.
În cuprinsul Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 43/2002
privind Parchetul Naţional Anticorupţie, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 503/2002,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002
privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18
decembrie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 347/2003,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în
orice alte acte normative, denumirea "procuror consilier" se
înlocuieşte cu cea de "consilier"
Regulamentele prevăzute de
prezenta lege se actualizează şi se adoptă în termen de 60 de
zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(1)În termen de 90 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru
colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.
(2)Atribuţiile membrilor
actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului
prevăzut la alin. (1).
Legea nr. 508/2004
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul
Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 23 noiembrie 2004, cu
modificările şi completările ulterioare, se modifica după
cum urmează:
1.La articolul 10, alineatul (3) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(3) Constatarea
tehnico-ştiinţifică efectuată din dispoziţia
scrisă a procurorului de către specialiştii prevăzuţi
la alin. (1) poate constitui mijloc de probă, în condiţiile
legii."
2.La articolul 10, după alineatul (3) se
introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
"(4) Constatările
tehnico-ştiinţifice şi expertizele pot fi efectuate şi de
alţi specialişti sau experţi din instituţii publice sau
private române sau străine, organizate potrivit legii, precum şi de
specialişti sau experţi individuali autorizaţi sau
recunoscuţi, potrivit legii."
Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 43/2002
privind Parchetul Naţional Anticorupţie, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 503/2002,
cu modificările şi completările ulterioare, se modifică
după cum urmează:
1.La articolul 11, alineatul (3) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(3) Constatarea
tehnico-ştiinţifică efectuată din dispoziţia
scrisă a procurorului de specialiştii prevăzuţi la alin.
(1) constituie mijloc de probă, în condiţiile legii."
2.La articolul 11, după alineatul (3) se
introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
"(4) Constatările
tehnico-ştiinţifice şi expertizele pot fi efectuate şi de
alţi specialişti sau experţi din instituţii publice sau
private române sau străine, organizate potrivit legii, precum şi de
specialişti sau experţi individuali autorizaţi sau
recunoscuţi, potrivit legii."
La litera C din Anexa la Legea nr.
304/2004
privind organizarea judiciară sintagma "tribunalele şi
tribunalele specializate cuprinse în circumscripţia curţii de
apel" se înlocuieşte cu "tribunalele cuprinse în
circumscripţia curţii de apel"
După Anexa la Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, care devine Anexa nr. 1, se introduce o
nouă anexă, Anexa nr. 2, cu următorul cuprins:
"ANEXA NR. 2:
Circumscripţiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe
lângă acestea şi localităţile de reşedinţă
Nr. crt. |
Instanţa militară
şi localitatea de reşedinţă |
Parchetul militar şi
localitatea de reşedinţă |
Circumscripţia
teritorială |
I.1 |
Tribunalul
Militar Bucureşti Sediul:
Municipiul Bucureşti |
Parchetul
de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti Sediul:
Municipiul Bucureşti |
Argeş Călăraşi Giurgiu Ialomiţa Ilfov Olt Teleorman Vâlcea Municipiul Bucureşti Constanţa Tulcea Brăila Buzău Dâmboviţa Prahova |
I.2 |
Tribunalul
Militar Cluj Sediul:
Municipiul Cluj-Napoca |
Parchetul
de pe lângă Tribunalul Militar Cluj Sediul:
Municipiul Cluj-Napoca |
Braşov Covasna Sibiu Alba Bistriţa-Năsăud Cluj Sălaj Harghita Mureş Bihor Maramureş Satu-Mare |
I.3. |
Tribunalul
Militar Iaşi Sediul:
Municipiul Iaşi |
Parchetul
de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi Sediul:
Municipiul Iaşi |
Bacău Neamţ Suceava Vrancea Botoşani Galaţi Iaşi Vaslui |
I.4 |
Tribunalul
Militar Timişoara Sediul:
Municipiul Timişoara |
Parchetul
de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara Sediul:
Municipiul Timişoara |
Dolj Gorj Hunedoara Mehedinţi Arad Caraş-Severin Timiş |
II. |
Tribunalul
Militar Teritorial Bucureşti Sediul:
Municipiul Bucureşti |
Parchetul
Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti Sediul:
Municipiul Bucureşti |
Competenţă
teritorială generală |
III. |
Curtea
Militară de Apel Bucureşti Sediul:
Municipiul Bucureşti |
Parchetul
Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti Sediul:
Municipiul Bucureşti |
Competenţă
teritorială generală" |
La data intrării în vigoare a
prezentei legi, orice dispoziţie contrară se abrogă.
Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi cu modificările şi
completările aduse prin prezenta lege, se republică în Monitorul
Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
TITLUL XVII: Modificarea şi completarea
Legii nr. 303/2004
privind statutul magistraţilor
Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraţilor, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare,
se modifică şi se completează după cum urmează:
1.Titlul legii se modifică şi va avea
următorul cuprins:
"Lege privind statutul
judecătorilor şi procurorilor"
2.La Titlul I, titlul Capitolului I se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"Capitolul I: Noţiuni
şi principii"
3.Articolul 1 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Magistratura este activitatea
judiciară desfăşurată de judecători în scopul
înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul
apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de
drept precum şi a drepturilor şi libertăţilor
cetăţenilor."
5.La articolul 3, după alineatul (2), se introduc
două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:
"(3) Judecătorii sunt
independenţi, se supun numai legii şi trebuie sa fie imparţiali.
(4) Orice persoană,
organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare sa respecte
independenţa judecătorilor."
6.La articolul 4, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Procurorii numiţi de Preşedintele
României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în
condiţiile legii."
7.La articolul 5, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Judecătorii şi
procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure
supremaţia legii, să respecte drepturile şi
libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa
legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor
participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea
acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi
procurorilor şi să participe la formarea profesională
continuă."
8.Articolul 6 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Funcţiile de
judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt
incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia
funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi
a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii
şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii.
(2) Judecătorii şi
procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice
activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun
existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de
înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale
societăţii, cu excepţia cazurilor în care conflictul de interese
a fost adus la cunoştinţă, în scris, colegiului de conducere al
instanţei sau conducătorului parchetului şi s-a considerat
că existenţa conflictului de interese nu afectează îndeplinirea
imparţială a atribuţiilor de serviciu.
(3) Judecătorii, procurorii,
magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate
sunt obligaţi să dea, anual, o declaraţie pe proprie
răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele
sau afinii până la gradul al IV-lea, inclusiv, exercită o
funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori
activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi
locul de muncă al acestora. Declaraţiile se înregistrează
şi se depun la dosarul profesional."
9.După articolul 6, se introduc două noi
articole, articolele 61 şi 62, cu următorul
cuprins:
(1) Judecătorii, procurorii,
magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică
asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt
obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria
răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau
neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca
poliţie politică.
(2) Consiliul Naţional pentru
Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile
prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se
ataşează la dosarul profesional.
(3) Dispoziţiile Legii nr. 187/1999
privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii
ca poliţie politică se aplică în mod corespunzător.
(1) Judecătorii, procurorii,
magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică
asimilat acestora şi personalul auxiliar de specialitate al
instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi
lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori
ai serviciilor de informaţii.
(2) Persoanele prevăzute la
alin. (1) completează, anual, o declaraţie autentică, pe proprie
răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt
lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori
ai serviciilor de informaţii.
(3) Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea
Consiliul Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei,
realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2).
(4) Încălcarea
dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia
deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror."
10.Articolul 7 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Judecătorilor şi
procurorilor le este interzis:
a) să desfăşoare
activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) să desfăşoare
activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă
natură;
c) să aibă calitatea de
asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la
societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci
sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori
financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau
regii autonome;
d) să aibă calitatea de
membru al unui grup de interes economic.
(2) Prin derogare de la
prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii şi procurorii pot fi
acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în
masă."
11.Articolul 8 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Judecătorii şi
procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni
politice şi nici să desfăşoare sau să participe la
activităţi cu caracter politic.
(2) Judecătorii şi
procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se
abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a
convingerilor lor politice."
12.Articolul 9 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Judecătorii şi
procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate
în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat
parchetul.
(2) Judecătorii şi
procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme
litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor
instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi
exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate
care, potrivit legii, se realizează de avocat.
(3) Judecătorilor şi
procurorilor le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute
de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi
descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub
tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă
judecătorilor şi procurorilor nu le este îngăduit să se
folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia
instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie sa evite a se
crea aparenţa că ar putea influenţa în orice fel
soluţia."
13.Articolul 10 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Judecătorii şi
procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora
articole, studii de specialitate, lucrări literare ori
ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu
excepţia celor cu caracter politic.
(2) Judecătorii şi
procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a
proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.
(3) Judecătorii şi
procurorii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau
academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat
fără scop patrimonial."
14.Denumirea Titlului II se modifică şi va
avea următorul cuprins:
"Titlul II: Cariera
judecătorilor şi procurorilor"
15.La Titlul II, titlul Capitolului I se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"Capitolul I: Admiterea în
magistratură şi formarea profesională iniţială a
judecătorilor şi procurorilor"
16.Articolul 11 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Admiterea în magistratură a
judecătorilor şi procurorilor se face prin concurs, pe baza
competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei
reputaţii."
17.Articolul 12 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Admiterea în magistratură
şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării
funcţiei de judecător şi procuror se realizează prin
Institutul Naţional al Magistraturii."
18.La articolul 13 alineatul (2), litera c) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
"c) nu are antecedente penale
sau cazier fiscal;"
19.La articolul 13 alineatul (2), litera e) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
"e) este aptă, din punct
de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia
medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei
şi al ministrului sănătăţii."
20.La articolul 14, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Concursul de admitere se
organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul
Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al
Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de
admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului
Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data
stabilită pentru concurs."
21.La articolul 14, după alineatul (1), se
introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12),
cu următorul cuprins:
"(11) Datele
prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţă şi
printr-un comunicat care se publică în trei cotidiene centrale.
(12) Pentru înscrierea
la concursul prevăzut la alin. (1), candidatul plăteşte o
taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a
Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare
pentru organizarea concursului."
22.La articolul 14, alineatele (3) şi (4) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(3) Comisia de admitere,
comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a
contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al
Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la art. 13 alin. (2) se realizează de comisia de admitere.
(4) Rezultatele concursului se
afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii
şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al
Magistraturii."
23.La articolul 15, alineatul (4) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(4) În perioada cursurilor,
auditorii de justiţie efectuează stagii de practică în cadrul
instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, asistă la
şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire
penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe
care le desfăşoară judecătorii, procurorii şi
personalul auxiliar de specialitate."
24.La articolul 16, alineatele (1), (2) şi (4) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Auditorii de justiţie
beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizaţii lunare
corespunzătoare funcţiei de judecător stagiar şi procuror
stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.
(2) Bursa auditorilor de
justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul
juridic al unui drept salarial şi se stabileşte pe baza
indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru judecătorii şi
procurorii stagiari, la care se vor calcula reţinerile pentru obţinerea
indemnizaţiei nete, urmând a se vira obligaţia angajatorului şi
a asiguraţilor la asigurările sociale de stat, precum şi
obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor privind
contribuţia la asigurările sociale de sănătate. Auditorii
de justiţie beneficiază de indemnizaţie şi în perioada
vacanţelor.
(4) Perioada în care o
persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a
promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii,
constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror."
25.La articolul 16, după alineatul (3) se
introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:
"(31) Auditorii de
justiţie beneficiază de drepturile prevăzute de art. 78 alin.
(4) şi (5), care se aplică în mod corespunzător."
26.La articolul 17, după alineatul (1) se
introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
"(11) Constituie
abateri disciplinare:
a) desfăşurarea de
activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor
politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin;
b) atitudinile ireverenţioase
faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al
Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de
persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului;
c) absenţele nemotivate de la
cursuri, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună."
27.La articolul 17 alineatul (2), litera b) se
modifică şi va avea următorul cuprins:
"b) diminuarea bursei cu
până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;"
28.La articolul 17 alineatul (2), după litera b)
se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul
cuprins:
"b1) diminuarea
bursei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă
acestea depăşesc 8 ore într-o lună;"
29.La articolul 17, alineatele (4) şi (5) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(4) Sancţiunile
prevăzute la alin. (2) lit. b), b1) şi c) se aplică
de consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al
Magistraturii.
(5) Hotărârile consiliului
ştiinţific prevăzute la alin. (4) pot fi atacate la instanţa
de contencios administrativ şi fiscal competentă."
30.La articolul 18, alineatul (3) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(3) Auditorii de
justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta
încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea
sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul
în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la
examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit
ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa
şi cheltuielile de şcolarizare."
31.La articolul 19, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) În cazul în care un
absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din
funcţie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din iniţiativa sa
ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie bursa
de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate
cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea
termenului prevăzut la alin. (1)."
32.La Titlul II, titlul Capitolului II se
modifică şi va avea următorul cuprins:
"Capitolul II:
Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari"
33.Articolul 20 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Judecătorii stagiari
şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de către
Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale,
obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul
fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului
Naţional al Magistraturii.
(2) Judecătorii stagiari
şi procurorii stagiari pot fi numiţi în funcţie numai la
judecătorii sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea.
(3) Judecătorii stagiari se
bucură de stabilitate."
34.La articolul 21, alineatul (1) se modifică şi
va avea următorul cuprins:
(1) Durata stagiului este de 1
an."
35.La articolul 22, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Judecătorii stagiari
judecă:
a) cererile privind pensiile de
întreţinere, cererile privind înregistrările şi
rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind
popririle, încuviinţarea executării silite, învestirea cu
formulă executorie şi luarea unor măsuri asigurătorii;
b) litigiile patrimoniale având ca
obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea
obiectului litigiului nu depăşeşte 100 milioane lei;
c) plângerile împotriva
proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a
sancţiunilor contravenţionale;
f) constatarea intervenţiei
amnistiei ori graţierii;
g) infracţiunile
prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură
penală."
36.La articolul 22, după alineatul (2) se
introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) Soluţiile
procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi
coordonează."
37.Articolul 23 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Judecătorul sau
procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau,
după caz, a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat
de evaluare individuală privind însuşirea cunoştinţelor
practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.
(2) În vederea prezentării la
examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală cuprinde
avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau al
procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta."
38.La articolul 24, alineatele (1) şi (2) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) După încheierea perioadei
de stagiu, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi
să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care
judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de
capacitate, el este obligat sa se prezinte la sesiunea următoare.
(2) Lipsa nejustificată de la
examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage
pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror
stagiar. În această situaţie, judecătorul sau procurorul stagiar
este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi
cheltuielile de şcolarizare efectuate pentru formarea sa
profesională."
39.Articolul 25 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Examenul de capacitate al
judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se
organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul
Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Data, locul şi modul de
desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului
Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor
judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel
puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de
capacitate.
(3) Cererile de înscriere la
examenul de capacitate, însoţite de referatele de evaluare şi de
celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate
al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, se depun la
Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea
datei examenului."
40.Articolul 26 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Comisia pentru examenul de
capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea
contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de
apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii,
numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la
propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.
(2) Comisia pentru examenul de
capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea
contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la
parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori din
Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a
Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional
al Magistraturii."
41.La articolul 27, alineatul (2) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(2) Probele cu caracter
teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept,
instituţiile de bază ale dreptului, organizarea judiciară
şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor. La susţinerea
probelor orale participă cel puţin 3 membri ai comisiilor
prevăzute la art. 26."
42.La articolul 28, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Rezultatele examenului de
capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care se
afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii
şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al
Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al
Magistraturii."
43.La articolul 28, după alineatul (1) se
introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12),
cu următorul cuprins:
"(11)
Contestaţiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise
se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore
de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile de
apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se
soluţionează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de
soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile
alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.
(12) Notarea la probele
orale este definitivă."
44.La articolul 29, alineatele (1), (2) şi (4) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) După validarea examenului
de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii şi
parchetele de pe lângă aceste instanţe se publică de
îndată, separat pentru judecători şi procurori, în Monitorul
Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişează la sediile
instanţelor şi parchetelor, prin grija Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2) Candidaţii declaraţi
admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor,
să-şi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la
publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
(4) La medii egale are prioritate
la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care
funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat ori
cel care are o vechime mai mare în magistratură."
45.La articolul 29, după alineatul (5) se
introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:
"(6) În circumscripţiile
instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are
o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale,
au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei
minorităţi."
46.La Titlul II, titlul Capitolului III se
modifică şi va avea următorul cuprins:
"Capitolul III: Numirea
judecătorilor şi procurorilor"
47.Articolul 30 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Judecătorii şi
procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de
Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii.
(2) Propunerile de numire se fac
în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.
(3) Preşedintele României
poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi
procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică
de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) În situaţia în care
Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială,
are obligaţia să motiveze opţiunea şi să o comunice de
îndată Preşedintelui României.
(5) În perioada dintre data
validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a
actului de numire de către Preşedintele României, judecătorii
şi procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul
corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător sau
procuror stagiar."
48.După articolul 30, se introduce un nou
articol, articolul 301, cu următorul cuprins:
Poate fi numită
judecător sau procuror militar persoana care îndeplineşte
condiţiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură,
după dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul
Ministerului Apărării Naţionale."
49.Articolul 31 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Pot fi numiţi în
magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc
condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (2), persoanele care au
îndeplinit funcţia de judecător, procuror şi care şi-au
încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate
juridică prevăzut la art. 86 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii
judiciari, consilierii juridici, persoanele care au îndeplinit funcţii de
specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei
Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului
Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadrele
didactice din învăţământul juridic superior acreditat, cu o
vechime în specialitate de cel puţin 5 ani, precum şi
magistraţii-asistenţi la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie cu o vechime de cel puţin 5 ani şi care şi-au
încetat activitatea din motive neimputabile.
(2) Concursul prevăzut la
alin. (1) se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de
Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al
Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii
şi parchetele de pe lângă acestea.
(3) În termen de cel mult 30 de
zile de la data validării concursului prevăzut la alin. (1),
Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea
în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor
admişi.
(4) Dispoziţiile art. 29
alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(5) Persoanele care au îndeplinit
funcţia de judecător sau procuror cel puţin 10 ani şi care
şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite,
fără concurs, în funcţia de judecător sau procuror.
(6) Persoanele prevăzute la
alin. (5) pot fi numite la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu
cele unde au funcţionat, cu excepţia Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.
(7) Persoanele care au îndeplinit
funcţia de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie cel puţin 10 ani şi care şi-au încetat activitatea
din motive neimputabile, precum şi avocaţii cu o vechime în profesie
de cel puţin 10 ani, pot fi numite, fără concurs, la
judecătorii sau parchetele care funcţionează pe lângă
acestea.
(8) Persoanele care îndeplinesc
condiţia de la alin. (5) şi (7) prin cumularea vechimii în
funcţia de judecător, procuror sau în profesia de avocat, pot fi
numite judecător sau procuror, fără concurs, la instanţe
sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat, cu
excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(9) În vederea numirii în
funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin.
(5), (7) şi (8) vor susţine un interviu în faţa secţiei
corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
(10) Pentru a fi numite în
funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin.
(5), (7) şi (8) trebuie să îndeplinească şi condiţiile
prevăzute de art. 13 alin. (2).
(11) Preşedintele României
poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi
procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică
de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
(12) În situaţia în care
Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială,
are obligaţia să motiveze opţiunea şi sa o comunice de
îndată Preşedintelui României.
(13) După numirea în
funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin.
(1), (5), (7) şi (8) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6
luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional
al Magistraturii care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept
comunitar.
(14) Persoanele prevăzute la
alin. (5), (7) şi (8) vor susţine, la finalizarea cursului
prevăzut la alin. (13), un examen pentru verificarea
cunoştinţelor. Nepromovarea examenului atrage eliberarea din
funcţie, cu obligaţia restituirii indemnizaţiilor primite în
perioada în care au urmat cursurile.
(15) Judecătorii Curţii
Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de
judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să
revină la postul deţinut anterior."
50.La articolul 32, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Înainte de a începe
să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii
depun următorul jurământ: "Jur să respect Constituţia
şi legile ţării, să apăr drepturile şi
libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc
atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără
părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la
divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit
credinţei religioase a judecătorilor şi procurorilor şi
este facultativă."
51.La articolul 32, alineatele (3)-(5) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(3) Jurământul se depune
în şedinţă solemnă, în faţa judecătorilor
instanţei sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost
numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.
(4) Depunerea jurământului se
consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de
conducătorul instanţei sau, după caz, al parchetului şi de
doi dintre judecătorii sau procurorii prezenţi, precum şi de cel
care a depus jurământul.
(5) Depunerea jurământului nu
este necesară în cazul transferului sau al promovării
judecătorului ori procurorului în alta funcţie."
52.La articolul 32, alineatul (6) se
abrogă.
53.La Titlul II, titlul Capitolului IV se
modifică şi va avea următorul cuprins:
"Capitolul IV: Formarea
profesională continuă şi evaluarea periodică a
judecătorilor şi procurorilor"
54.Articolul 33 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Formarea profesională
continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie
garanţia independenţei şi imparţialităţii în
exercitarea funcţiei.
(2) Formarea profesională
continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului
legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi
aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi
internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei
instanţelor judecătoreşti şi a Curţii
Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor
Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor
Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea
multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum
şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine
şi operarea pe calculator."
55.Articolul 34 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Responsabilitatea pentru formarea
profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor
revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor
instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi
desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui
judecător şi procuror, prin pregătire individuală."
56.Articolul 35 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Judecătorii şi procurorii
participă, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare
profesională continuă organizate de Institutul Naţional al
Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din
ţară sau din străinătate ori la alte forme de
perfecţionare profesională.
(2) Judecătorii şi
procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare
profesională continuă un curs intensiv pentru învăţarea sau
aprofundarea unei limbi străine şi un curs intensiv pentru
iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe
calculator organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de
instanţele judecătoreşti sau parchete, de instituţii de
învăţământ superior din ţară sau din
străinătate, precum şi de alte instituţii de specialitate.
(3) Consiliul Superior al
Magistraturii aprobă anual, la propunerea Institutului Naţional al
Magistraturii, programul de formare profesională continuă a
judecătorilor şi procurorilor.
(4) Formarea profesională
continuă a judecătorilor şi procurorilor se realizează
ţinând seama de necesitatea specializării lor."
57.Articolul 36 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) În cadrul fiecărei
curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă
curtea de apel se organizează periodic activităţi de formare
profesională continuă, constând în consultări, dezbateri,
seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional
al Magistraturii. Tematica acestora se aprobă de Consiliul Superior al
Magistraturii.
(2) Preşedintele curţii
de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă
curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii care
răspund de organizarea activităţii de formare profesională
continuă a judecătorilor şi procurorilor de la curtea de apel
şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la
parchetul de pe lângă curtea de apel şi parchetele subordonate."
58.Articolul 37 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Pentru verificarea
îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de
performanţă judecătorii şi procurorii sunt supuşi la
fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea
activităţii şi integritatea, obligaţia de formare
profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de
specializare, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi
în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor
manageriale.
(2) Prima evaluare a
judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la numirea în
funcţie.
(3) Evaluarea prevăzută
la alin. (1) se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului
Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori,
formate din preşedintele instanţei sau, după caz,
conducătorul parchetului, secţiei sau direcţiei din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţiei sau Parchetului Naţional Anticorupţie, precum şi
din 2 judecători sau procurori desemnaţi de colegiul de conducere.
(4) Din comisiile pentru evaluarea
procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism şi Parchetului
Naţional Anticorupţie fac parte şi Procurorul General al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
şi, respectiv, Procurorul General al Parchetului Naţional
Anticorupţie care răspund direct de performanţele acestor
structuri.
(5) Criteriile de evaluare a
activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor
sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
(6) Regulamentul privind evaluarea
activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se
aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii."
59.La articolul 38, alineatele (1) şi (3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Prin raportul de evaluare a
activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului
întocmit de comisiile prevăzute la art. 37 alin. (3) sau (4), se poate
acorda unul dintre calificativele: foarte bine, bine, satisfăcător
sau nesatisfăcător.
(3) În soluţionarea
contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere
conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor sau
persoanelor prevăzute la art. 37 alin. (3) sau (4) orice informaţii
pe care le consideră necesare, iar citarea judecătorului sau
procurorului pentru a fi audiat este obligatorie."
60.La articolul 39, alineatele (1), (2) şi (4) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Judecătorii şi
procurorii care primesc calificativul nesatisfăcător sunt
obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3
şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al
Magistraturii.
(2) Judecătorii şi
procurorii care primesc calificativul satisfăcător în urma a
două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o
perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate
de Institutul Naţional al Magistraturii.
(4) Judecătorul sau
procurorul care primeşte în urma a două evaluări consecutive
calificativul nesatisfăcător sau care nu a promovat examenul
prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate
profesională de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii."
61.La articolul 40, alineatele (1) şi (3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Evoluţia carierei de
judecător sau procuror se consemnează în fişa din dosarul
profesional, care se întocmeşte şi se păstrează de
Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) Judecătorii şi
procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii
ale actelor existente în dosar."
63.La Titlul II, titlul Capitolului V se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"Capitolul V: Promovarea
judecătorilor şi procurorilor şi numirea în funcţiile de
conducere"
64.La Capitolul V al Titlului II, titlul
Secţiunii 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Secţiunea 1: Promovarea
la tribunale, curţi de apel şi la parchete"
66.Articolul 43 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Promovarea judecătorilor
şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel
naţional, în limita posturilor vacante existente la tribunale şi
curţi de apel sau, după caz, la parchete.
(2) Concursul pentru promovarea
judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de
câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul
Naţional al Magistraturii.
(3) Comisia pentru promovarea
judecătorilor este alcătuită din judecători de la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile
de apel şi formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi
prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea
Institutului Naţional al Magistraturii.
(4) Comisia pentru promovarea
procurorilor este alcătuită din procurori de la Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la
parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori din
Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a
Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional
al Magistraturii.
(5) Data, locul, modul de
desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se
organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi
procurorilor, prin curţile de apel şi parchete, şi se
publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a
Institutului Naţional al Magistraturii, a Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie şi în trei cotidiene centrale,
cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru
concurs."
67.La articolul 44, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Pot participa la concursul de
promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare,
judecătorii şi procurorii care au avut calificativul foarte bine la
ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani
şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:
a) 5 ani vechime în funcţia
de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de
judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la
parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă
tribunalul specializat;
b) 6 ani vechime în funcţia
de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de
judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă
aceasta;
c) 8 ani vechime în funcţia
de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror
la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie."
68.La articolul 44, după alineatul (1), se
introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
"(11) La
calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare şi
perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat."
69.Articolul 45 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Judecătorii şi
procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot
participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita
numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al
Magistraturii."
70.Articolul 46 se modifica şi va avea
următorul cuprins:
(1) Concursul de promovare
constă în probe scrise, cu caracter teoretic şi practic.
a) în funcţie de
specializare, una dintre următoarele materii: drept civil, drept penal,
drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul
muncii, dreptul familiei, drept internaţional privat;
b) jurisprudenţa Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenţa
Curţii Constituţionale;
c) jurisprudenţa Curţii
Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de
Justiţie a Comunităţilor Europene;
d) procedura civilă sau
procedura penală, în funcţie de specializarea judecătorului sau
procurorului.
(3) Procedura de
desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a
rezultatelor este prevăzută în Regulamentul privind organizarea
şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor
şi procurorilor.
(4) Dispoziţiile art. 29
alin. (6) se aplică în mod corespunzător."
71.Articolul 47 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
În termen de cel mult 30 de zile
de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune,
prin hotărâre, promovarea judecătorilor şi procurorilor
declaraţi admişi."
72.La Capitolul V al Titlului II, titlul
Secţiunii a 2-a se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Secţiunea 2: Numirea în
funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor,
curţilor de apel şi parchetelor corespunzătoare"
73.Articolul 48 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Numirea în funcţiile de
preşedinte şi vicepreşedinte la judecătorii, tribunale,
tribunale specializate şi curţi de apel se face numai prin concurs
sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al
Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
(2) Pot participa la concurs sau
examen judecătorii care au calificativul foarte bine la ultima evaluare,
nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi
îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.
(3) Judecătorii îşi
depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în
termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la
Institutul Naţional al Magistraturii.
(4) Concursul sau examenul
constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea
atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise
privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de
a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la
stres şi un test psihologic.
(5) Comisia de examinare este
numită de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului
Naţional al Magistraturii şi este formată din 2 judecători
de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de
la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi
organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi
avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de
management.
(6) Data, locul, precum şi
Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul
Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al
Magistraturii şi se afişează pe pagina de internet a Institutului
Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Consiliului
Superior al Magistraturii şi la sediile instanţelor
judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data
desfăşurării acestuia.
(7) Consiliul Superior al
Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi
numeşte judecătorii în funcţiile de conducere în termen de 15
zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art.
29 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(8) Numirea judecătorilor
care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs, sau, după caz, au
fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au
candidat, se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o
singură dată, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(9) Numirea judecătorilor în
celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al
Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.
(10) Nu pot fi numiţi în
funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din
serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori
judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar
putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate
a atribuţiilor prevăzute de lege.
(11) Judecătorii care
participă la concurs sau examen, precum şi cei propuşi pentru o
funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe
proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte
din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat
cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se
actualizează anual sau în termen de 15 zile de la apariţia unei
schimbări sau de la data la care judecătorul a luat
cunoştinţă despre aceasta.
(12) Înainte de numirea în
funcţiile de conducere, Consiliului Naţional pentru Studierea
Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen
de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă
judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte
de 1990 sau a colaborat cu acestea.
(13) Evidenţa posturilor
vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti este
publică şi disponibilă permanent pe paginile de internet ale
Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii
şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la
sediile instanţelor judecătoreşti.
(14) Numirea în funcţii de
conducere potrivit prezentului articol se face în termen de cel mult 6 luni de
la data la care acestea devin vacante."
74.După articolul 48, se introduce un nou
articol, articolul 481, cu următorul cuprins:
(1) Numirea în funcţiile de
procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror
al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe
lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al
parchetului de pe lângă judecătorie şi de adjuncţi ai
acestora, se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este
necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional
al Magistraturii.
(2) Pot participa la concurs sau
examen procurorii care au calificativul foarte bine la ultima evaluare, nu au
fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc
condiţiile de vechime prevăzute de lege.
(3) Procurorii îşi depun
candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen
de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul
Naţional al Magistraturii.
(4) Dispoziţiile art. 48
alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
(5) Comisia de examinare este
numită de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului
Naţional al Magistraturii şi este formată din 2 procurori de la
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3
specialişti în management şi organizare instituţională. La
constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii
care au urmat cursuri de management.
(6) Data, locul, precum şi
Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul
Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al
Magistraturii şi se afişează pe pagina de internet a Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a
Institutului Naţional al Magistraturii, a Consiliului Superior al
Magistraturii, a Ministerului Justiţiei şi la sediile parchetelor, cu
cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.
(7) Consiliul Superior al
Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi
numeşte procurorii în funcţiile de conducere în termen de 15 zile de la
data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 29 alin.
(6) se aplică în mod corespunzător.
(8) Numirea procurorilor care au
obţinut rezultatul cel mai bun la concurs, sau, după caz, au fost
declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat,
se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o
singură dată, în condiţiile prevăzute la alin (1).
(9) Numirea în celelalte
funcţii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii,
la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie.
(10) Pentru numirea în funcţiile
de conducere prevăzute la alin. (9) este necesară recomandarea
conducătorului parchetului unde urmează să fie numit procurorul.
(11) Dispoziţiile art. 48
alin. (10)-(12) şi (14) se aplică în mod corespunzător şi
în cazul numirii procurorilor în funcţiile de conducere.
(12) Evidenţa posturilor
vacante de conducere de la parchete este publică şi disponibilă
permanent pe paginile de internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii,
Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului
Justiţiei, precum şi prin afişare la sediile parchetelor."
75.Articolul 49 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Pentru numirea în funcţii
de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:
a) pentru funcţia de
preşedinte şi vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror
al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o
vechime de 5 ani în funcţia de judecător sau procuror;
b) pentru funcţia de
preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal
specializat, precum şi preşedinte de secţie la tribunal,
prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe
lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia
şi procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal
sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o
vechime de 6 ani în funcţia de judecător sau procuror;
c) pentru funcţia de
preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea
de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel
şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe
lângă curtea de apel, o vechime de 8 ani în funcţia de judecător
sau procuror.
(2) La calcularea vechimii
prevăzute la alin. (1) se ia în considerare şi perioada în care
judecătorul sau procurorul a fost avocat.
(3) Pentru numirea în funcţii
de conducere, judecătorul şi procurorul trebuie să aibă
dreptul să funcţioneze la instanţa sau, după caz, parchetul
la care urmează să fie numit în funcţia de conducere."
76.Articolul 50 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) La încetarea mandatului
funcţiei de conducere judecătorii sau procurorii pot ocupa, în
condiţiile prevăzute de art. 48, art. 481 şi art. 49,
o funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau la
acelaşi parchet ori la altă instanţă sau parchet ori revin
la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanţă
sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.
(2) Revocarea din funcţia de
conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii,
din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui
instanţei, pentru următoarele motive:
a) în cazul în care nu mai îndeplinesc
una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de
conducere;
b) în cazul exercitării
necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea
eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea
responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale;
c) în cazul aplicării uneia
dintre sancţiunile disciplinare.
(3) La verificarea
organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în
principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor
umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea
situaţiilor de criză, raportul resurse investite-rezultate
obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii
şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor
în cadrul instanţelor sau parchetelor.
(4) La verificarea
comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal,
comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul
auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicare în actul de justiţie,
alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de
interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi
transparenţa actului de conducere.
(5) La verificarea asumării
responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea
atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea
strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei
şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al
repartizării pe criterii obiective a cauzelor.
(6) La verificarea aptitudinilor
manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare,
capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres,
autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune,
strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung,
iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă.
(7) Revocarea din funcţia de
conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din
oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului
parchetului, pentru motivele prevăzute la alin. (2) care se aplică în
mod corespunzător."
77.La Capitolul V al Titlului II, titlul
Secţiunii a 3-a se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Secţiunea 3: Promovarea
în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi numirea în funcţiile de conducere din cadrul Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului
Naţional Anticorupţie"
78.Articolul 51 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Promovarea în funcţia de
judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de
către Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au
îndeplinit funcţia de judecător în ultimii 2 ani la tribunale sau
curţi de apel, au obţinut calificativul foarte bine la ultima evaluare,
nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea
profesională şi au o vechime în funcţia de judecător sau
procuror de cel puţin 12 ani.
(2) Dispoziţiile art. 48
alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(3) Evidenţa posturilor
vacante de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
este publică şi disponibilă permanent pe pagina de internet a
Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.
(4) Judecătorii care
îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune
candidaturile pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, însoţite de orice înscrisuri
considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicarea postului
vacant, la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, care le analizează şi le înaintează Consiliului
Superior al Magistraturii, însoţite de un raport consultativ asupra promovării,
în termen de 10 zile de la primire."
79.Articolul 52 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Preşedintele, vicepreşedintele
şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către
Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie care au funcţionat la această
instanţă cel puţin 2 ani.
(2) Preşedintele României nu
poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1)
decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al
Magistraturii motivele refuzului.
(3) Numirea în funcţiile
prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu
posibilitatea reînvestirii, o singură dată.
(4) Dispoziţiile art. 48
alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(5) Judecătorii Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc
condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile
pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de
secţie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de
la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau
preşedinte de secţie a devenit vacantă.
(6) Revocarea din funcţie a
preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de
secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face
de către Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din
numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei,
pentru motivele prevăzute la art. 50 alin. (2) care se aplică în mod
corespunzător."
80.Articolul 53 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al
Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia,
procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi
procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora,
sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului
justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre
procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de
judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea
reînvestirii, o singură dată.
(2) Dispoziţiile art. 48
alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(3) Preşedintele României
poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la
alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.
(4) Revocarea procurorilor din
funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către
Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se
poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz a
procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie ori a Procurorului General al Parchetului
Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al
Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 50 alin. (2) care se
aplică în mod corespunzător."
81.După articolul 53 se introduce un nou articol,
articolul 531, cu următorul cuprins:
(1) Numirea în celelalte
funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional
Anticorupţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea
reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al
Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a
Procurorului General al Parchetului Naţional Anticorupţie, după
caz.
(2) Pentru numirea în
funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară
recomandarea conducătorului secţiei ori, după caz, al
direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie sau Parchetului Naţional
Anticorupţie, unde urmează să fie numit procurorul.
(3) Dispoziţiile art. 48
alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(4) Revocarea din funcţiile
de conducere a procurorilor numiţi potrivit alin. (1) se dispune de
Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea Procurorului
General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie ori, după caz, a Procurorului General al Parchetului
Naţional Anticorupţie, pentru motivele prevăzute la art. 50
alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.
(5) Propunerea prevăzută
la alin. (4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizarea
adunărilor generale ori a conducătorilor secţiilor ori,
după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie sau Parchetului Naţional
Anticorupţie."
82.Articolul 54 se modifica şi va avea
următorul cuprins:
La încetarea mandatului pentru
funcţiile de conducere prevăzute la art. 52, 53 şi 531,
judecătorii sau procurorii revin la instanţele sau parchetele de unde
provin sau la o instanţă sau parchet unde au dreptul să
funcţioneze potrivit legii."
83.La Titlul II, Capitolul VI se modifică şi
va avea următorul cuprins:
"Capitolul VI: Delegarea,
detaşarea şi transferul
(1) În cazul în care o
judecătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate
funcţiona normal din cauza absenţei temporare a unor judecători,
existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze,
preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui
respectivei instanţe din circumscripţia acelei curţi de apel,
poate delega, judecători de la alte instanţe din circumscripţia
menţionată, cu acordul scris al acestora.
(2) Delegarea judecătorilor
de la judecătorii, tribunale şi tribunale specializate în
circumscripţia altei curţi de apel se dispune, cu acordul scris al
acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea
preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se
cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde
aceştia funcţionează.
(3) Delegarea judecătorilor
curţilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul
Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de
apel.
(4) Delegarea în funcţii de
conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale
specializate şi judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora,
de Consiliul Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcţiei
prin numire în condiţiile prezentei legi.
(5) Delegarea în funcţiile de
conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
judecătorilor de la această instanţă, se dispune de
Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la
propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie ..
(6) Delegarea judecătorilor
se poate face pe o perioadă de cel mult 90 de zile într-un an şi
poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 90
de zile.
(7) În interesul serviciului,
procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în
funcţii de conducere, de către Procurorul General al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele
din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 90 de zile
într-un an.
(8) Delegarea procurorilor poate
fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 90 de
zile.
(9) Pe perioada delegării
judecătorii şi procurorii beneficiază de toate drepturile
prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi. Când
salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru
funcţia în care este delegat judecătorul sau procurorul sunt
inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare
lunară şi celelalte drepturi băneşti.
(1) Consiliul Superior al
Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor,
cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul
Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul
Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte
autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate
publică numite, la solicitarea acestor instituţii.
(2) Durata detaşării
este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se
prelungeşte o singură dată, pentru o durată de până la
3 ani, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(3) În perioada
detaşării, judecătorii şi procurorii îşi
păstrează calitatea de judecător sau procuror şi
beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul
detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti
prevăzute pentru funcţia în care este detaşat judecătorul
sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează
indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi
băneşti.
(4) Perioada detaşării
constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.
(5) După încetarea
detaşării, judecătorul sau procurorul revine în funcţia
deţinută anterior.
Detaşarea nu se poate face la
instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau
procurorul are dreptul să funcţioneze potrivit legii.
Transferul judecătorilor
şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă
sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se
aprobă, la cererea celor în cauză, de Consiliul Superior al
Magistraturii.
(1) La cererea motivată,
judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii
în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României,
la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea
condiţiilor prevăzute în prezenta lege.
(2) Pentru numirea în
funcţiile prevăzute la alin. (1), candidaţii vor susţine un
interviu în faţa secţiei pentru judecători a Consiliului
Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicită numirea ca
judecători şi, respectiv, a secţiei pentru procurori a
Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecătorilor care
solicită numirea ca procuror.
(3) Preşedintele României nu
poate refuza numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) decât
motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii
motivele refuzului."
84.La Titlul II, titlul Capitolului VII se
modifică şi va avea următorul cuprins:
"Capitolul VII: Suspendarea
din funcţie şi încetarea funcţiei de judecător şi
procuror"
85.Articolul 60 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Judecătorul sau
procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:
a) când a fost pusă în
mişcare acţiunea penală împotriva sa prin ordonanţă
sau rechizitoriu;
b) când suferă de o
boală psihică, care îl împiedică să-şi exercite
funcţia în mod corespunzător.
(2) Suspendarea din funcţie a
judecătorilor şi procurorilor se dispune de Consiliul Superior al
Magistraturii.
(3) În perioada suspendării
din funcţie, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc
drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în
magistratură.
(4) în perioada suspendării
din funcţie, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile
dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi
incompatibilităţile prevăzute la art. 6 şi 7."
86.Articolul 61 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) În cazul prevăzut la art.
60 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunică de
îndată judecătorului sau procurorului şi conducerii instanţei
sau parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a
dispus suspendarea din funcţie.
(2) Dacă se dispune scoaterea
de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea
sau încetarea procesului penal faţă de judecător sau procuror,
suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în
situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti
de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i
se recunoaşte vechimea în magistratură pentru această
perioadă."
87.Articolul 62 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) În cazul prevăzut la art.
60 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o
expertiză de specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei
sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, iar
suspendarea din funcţie se dispune pe perioada recomandată de comisia
medicală de specialitate, numită în condiţiile art. 13 alin. (2)
lit. e).
(2) După expirarea perioadei
prevăzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei
noi expertize poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în
funcţie a judecătorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau,
dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie
potrivit legii.
(3) În perioada suspendării,
judecătorului sau procurorului i se plătesc drepturile de
asigurări sociale de sănătate, potrivit legii."
88.Articolul 63 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Judecătorii şi
procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri:
b) pensionare, potrivit legii;
c) transfer într-o altă
funcţie, în condiţiile legii;
f) condamnarea definitivă a
judecătorului sau procurorului pentru o infracţiune;
g) încălcarea
dispoziţiilor art. 62;
h) nepromovarea examenului
prevăzut la art. 31 alin. (14);
i) neîndeplinirea condiţiilor
prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. a), c) şi e).
(2) Eliberarea din funcţie a
judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui
României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Trecerea în rezervă sau
în retragere a judecătorilor şi procurorilor militari se face în
condiţiile legii, după eliberarea din funcţie de către
Preşedintele României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea
din funcţie se face după trecerea în rezervă sau, după caz,
în retragere.
(4) Eliberarea din funcţie a
judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de
Consiliul Superior al Magistraturii.
(5) În cazul în care
judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie,
Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de
zile de la care demisia să devină efectivă, dacă
prezenţa judecătorului sau procurorului este necesară.
(6) Judecătorul sau
procurorul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi
păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor
sau a parchetelor."
90.La articolul 65, alineatele (1) şi (3) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Prim-magistratul-asistent,
magistraţii-asistenţi şefi şi
magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie se bucură de stabilitate.
(3) Condiţiile generale de
numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevăzute pentru
funcţia de judecător şi procuror."
91.La articolul 65, după alineatul (3) se
introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
"(4) Dispoziţiile
prezentei legi privind incompatibilităţile şi
interdicţiile, formarea profesională continuă şi evaluarea
periodică, drepturile şi îndatoririle, precum şi
răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se
aplică în mod corespunzător şi
magistraţilor-asistenţi."
92.La articolul 66, alineatul (4) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
"(4)
Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs,
şi dintre avocaţi, notari, precum şi grefieri cu studii
superioare juridice de la curţile de apel şi Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5 ani."
93.Titlul III se modifică şi va avea
următorul cuprins:
"Titlul III: Drepturile
şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilor
Stabilirea drepturilor
judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul
şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi
complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de
interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege
pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea
independenţei şi imparţialităţii acestora.
(1) Pentru activitatea
desfăşurată, judecătorii şi procurorii au dreptul la o
remuneraţie stabilită în raport cu nivelul instanţei sau al
parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în
magistratură şi cu alte criterii prevăzute de lege.
(2) Drepturile salariale ale
judecătorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate
decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea
judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege
specială.
(3) Salarizarea judecătorilor
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se stabileşte
prin legea privind indemnizaţiile pentru persoanele care ocupă
funcţii de demnitate publică.
(4) Judecătorii şi
procurorii militari sunt militari activi şi au toate drepturile şi
obligaţiile ce decurg din această calitate.
(5) Salarizarea şi celelalte
drepturi cuvenite judecătorilor şi procurorilor militari se
asigură de Ministerul Apărării Naţionale, în
concordanţă cu prevederile legislaţiei privind salarizarea
şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii
judecătoreşti şi cu reglementările referitoare la
drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de
militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acestui minister.
(6) Acordarea gradelor militare
şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari
se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul
Apărării Naţionale.
(1) Consiliul Superior al
Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a apăra
judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar
putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni
cu privire la acestea.
(2) Judecătorii sau
procurorii care consideră că independenţa şi
imparţialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în
activitatea profesională se pot adresa Consiliului Superior al
Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii.
Judecătorii şi
procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii
profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul
apărării intereselor lor profesionale, precum şi la cele
prevăzute de art. 10 alin. (3).
(1) Judecătorii şi
procurorii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura
măsuri speciale de protecţie împotriva ameninţărilor,
violenţelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile
sau bunurile lor.
(2) Măsurile speciale de
protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului
Justiţiei şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
(1) Judecătorii şi
procurorii beneficiază de asigurare pentru risc profesional,
realizată din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public
sau, în cazul judecătorilor şi procurorilor militari, din fondurile
Ministerului Apărării Naţionale, pentru viaţă,
sănătate şi bunuri, dacă sunt afectate în exercitarea
atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita
veniturilor pentru anii lucraţi în aceste funcţii, dar nu în mai mult
de 15 ani de activitate.
(2) La eliberarea din
funcţie, asigurarea prevăzută la alin. (1) încetează.
(3) Asigurarea prevăzută
la alin. (1) se realizează în condiţiile stabilite prin hotărâre
a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Judecătorii şi
procurorii se pot asigura pentru risc profesional peste limita
prevăzută la alin. (1).
(5) Prin hotărâre a
Guvernului, se poate înfiinţa Casa de asigurări a judecătorilor
şi procurorilor.
(1) Judecătorii şi
procurorii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de
35 de zile lucrătoare.
(2) Judecătorii şi
procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru
participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în
ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi
susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la
concedii fără plata, potrivit Regulamentului privind concediile
judecătorilor şi procurorilor.
(3) Judecătorii şi
procurorii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
(4) În perioada concediului de
creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani,
judecătorii sau procurorii au dreptul la o indemnizaţie în cuantum de
75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 6 luni anterioare datei de
la care se acordă acest concediu.
(5) Judecătorii şi
procurorii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau
soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora
beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală,
medicamente şi proteze, în condiţiile respectării
dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările
sociale.
(6) Judecătorii şi
procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu.
Locuinţele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea
Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate, precum
şi cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu
pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alţi
salariaţi ai acestor instituţii.
(7) În cazul pensionării
pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere
prevăzut la alin. (6) şi după caz, soţul, ori soţia
acestuia, îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul
vieţii.
Judecătorii şi
procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în ţară
dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval
şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri
pentru 6 călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care
deplasarea se efectuează cu autoturismul.
(1) Judecătorii şi
procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani
beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din
funcţie pentru alte motive neimputabile de o indemnizaţie egală
cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează
potrivit legii.
(2) Indemnizaţia
prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în
decursul carierei de judecător sau procuror şi se înregistrează,
potrivit legii.
(3) Modul de calcul al vechimii
continue în magistratură se stabileşte prin hotărâre a Consiliului
Superior al Magistraturii.
(4) Prevederile alin. (1) se
aplică şi în cazul decesului judecătorului sau procurorului
aflat în activitate. În acest caz, de indemnizaţie beneficiază
soţul/soţia şi copiii care se află în întreţinerea
acestuia la data decesului.
(1) Judecătorii şi
procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură
beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de
serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele
12 luni de activitate înainte de data pensionării.
(2) Judecătorii şi
procurorii sunt pensionaţi la cerere, înainte de împlinirea vârstei
prevăzute de lege şi beneficiază de pensia prevăzută
la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în
aceste funcţii. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi
perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de
avocat, fără ca ponderea acestora să poată fi mai mare de
10 ani.
(3) Pentru fiecare an care
depăşeşte vechimea de 25 de ani în funcţia de
judecător sau procuror, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1%,
fără a se putea depăşi venitul brut avut la data
pensionării.
(4) De pensia de serviciu
beneficiază şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în
magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei
prevăzut la alin. (1) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care
lipseşte din vechimea integrală.
(5) Persoanele care îndeplinesc
condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) numai în
funcţia de judecător sau procuror beneficiază de pensie de
serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă
ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte pe baza drepturilor
salariate pe care le are un judecător sau procuror în funcţie în
condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau
parchetului.
(6) De prevederile alin. (5) pot
beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de
judecător sau procuror din motive neimputabile.
(7) Judecătorii şi
procurorii militari pot opta între pensia de serviciu sau pensia militară
de serviciu.
(8) Judecătorii şi
procurorii care beneficiază de pensie de serviciu potrivit alin. (1), (2)
şi (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o
activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.
Judecătorii şi
procurorii de la toate instanţele, precum şi
magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie şi personalul de specialitate juridică prevăzut la
art. 86 alin. (1) nu pot fi menţinuţi în funcţie după
împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de lege.
Soţul supravieţuitor
şi copiii judecătorilor şi procurorilor care au dreptul la
pensie de serviciu potrivit art. 81 beneficiază de pensie de urmaş
dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru aceasta de Legea
nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
(1) Partea din pensia de serviciu
care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public al
asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat.
(2) Pensiile de serviciu ale
judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş
prevăzute la art. 83 se actualizează anual în raport cu media
veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor şi
procurorilor în activitate.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se
aplică şi judecătorilor sau procurorilor pensionari, precum
şi persoanelor care beneficiază de pensia de urmaş
prevăzută la art. 83.
Constituie vechime în magistratură
perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate
juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) sau magistratul-asistent a
îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate
juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de
justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector,
procuror financiar şi consilier în secţia jurisdicţională a
Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de
specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1), precum şi
perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult,
consilier juridic sau a îndeplinit funcţii de specialitate juridică
în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului,
Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi
sau al Consiliului Legislativ.
(1) Pe durata îndeplinirii
funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul
Justiţiei, din Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, din
Institutul Naţional de Criminologie şi din Institutul Naţional
al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea
ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea
examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale,
susţinerea examenului de capacitate şi de promovare,
dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător, cu
excepţia dreptului prevăzut de art. 81 alin (2).
(2) Stabilirea faptelor care
constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de cercetare
şi aplicare a sancţiunilor disciplinare se fac prin ordin al
conducătorilor autorităţilor prevăzute la alin. (1).
(1) Pentru merite deosebite în
activitate, judecătorii şi procurorii pot fi distinşi cu Diploma
Meritul Judiciar.
(2) Diploma Meritul Judiciar se
acordă de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior
al Magistraturii, pentru judecători şi la propunerea ministrului
justiţiei, pentru procurori.
Modelul diplomei şi modul de
confecţionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului
Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei.
(1) Judecătorii şi
procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte
de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în
societate.
(2) Relaţiile
judecătorilor şi procurorilor la locul de muncă şi în
societate se bazează pe respect şi bună-credinţă.
(1) Judecătorii şi
procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele
stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în
funcţie de complexitatea acestora şi să respecte secretul profesional.
(2) Judecătorul este obligat
să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care
a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei.
(1) Judecătorii şi
procurorii sunt obligaţi sa aibă, în timpul şedinţelor de
judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare
instanţei la care funcţionează.
(2) Ţinuta vestimentară
se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului
Superior al Magistraturii şi se asigură în mod gratuit.
Judecătorii şi
procurorii sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile şi la
termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi
declaraţia de interese."
94.Denumirea Titlului IV se modifică şi va
avea următorul cuprins:
"Titlul IV: Răspunderea
judecătorilor şi procurorilor"
95.Articolul 93 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Judecătorii şi
procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile
legii."
96.După articolul 93, se introduce un nou
articol, articolul 931, cu următorul cuprins:
(1) Judecătorii, procurorii
şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi,
reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea
secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) În caz de infracţiune
flagrantă, judecătorii, procurorii şi
magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi
percheziţiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind
informat de îndată de organul care a dispus reţinerea sau
percheziţia."
97.La articolul 94, alineatele (2), (4), (5) şi
(7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Răspunderea
statului este stabilită în condiţiile legii şi nu
înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor
care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă
neglijenţă.
(4) Dreptul persoanei
vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile
judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea
exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o
hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară,
după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă
săvârşită în cursul judecăţii procesului şi
dacă această faptă este de natură să determine o
eroare judiciară.
(5) Nu este
îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul
procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare
de către judecător sau procuror.
(7) După ce prejudiciul a
fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea
prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acţiune în
despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu
rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a
săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii."
98.La articolului 95, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Orice persoană poate
sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii
instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau
conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor,
încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu
justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor
abateri disciplinare."
99.La Titlul IV, titlul Capitolului II se
modifică şi va avea următorul cuprins:
"Capitolul II:
Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi
procurorilor"
100.Articolul 96 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Judecătorii şi
procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu,
precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.
(2) Răspunderea
disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari poate fi
angajată numai potrivit dispoziţiilor prezentei legi."
101.La articolul 97, literele a), c), f), g), i), j),
k), l) şi m) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"a) încălcarea
prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere,
declaraţiile de interese, incompatibilităţi şi
interdicţii privind judecătorii şi procurorii;
c) intervenţiile pentru
soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării
intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel
decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii,
precum şi imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;
f) nerespectarea în mod repetat
şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la
soluţionarea cu celeritate a cauzelor;
g) refuzul nejustificat de a primi
la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de
părţile din proces;
i) refuzul nejustificat de a
îndeplini o îndatorire de serviciu;
j) exercitarea funcţiei cu
rea-credinţă sau gravă neglijenţă dacă fapta nu
constituie infracţiune;
k) efectuarea cu întârziere a
lucrărilor, din motive imputabile;
l) absenţele nemotivate de la
serviciu, în mod repetat;
m) atitudinea nedemnă în
timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi,
avocaţi, experţi, martori sau justiţiabili;"
102.Literele b)
şi h) ale articolului 97 se abrogă.
103.La articolul 97, după litera m) se introduc
literele n), o) şi p), cu următorul cuprins:
"n) neîndeplinirea
obligaţiei privind transferarea normei de bază la instanţa sau
parchetul la care funcţionează;
o) nerespectarea
dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
p) participarea directă sau
prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau
sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa
fondurilor în condiţiile legii."
104.Articolul 98 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Sancţiunile disciplinare care
se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu
gravitatea abaterilor, sunt:
b) diminuarea indemnizaţiei
de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o
lună la 3 luni;
c) mutarea disciplinară
pentru o perioadă de la o lună la 3 luni la o instanţă sau
la un parchet, situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel
ori în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângă acestea;
d) excluderea din magistratură."
106.Articolul 102 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Judecătorii şi
procurorii care au, la data intrării în vigoare a prezentei legi, norma de
bază la instituţii de învăţământ superior juridic, au
obligaţia ca, începând cu anul universitar următor, să-şi
transfere norma de bază la instanţa sau parchetul la care
funcţionează ori să renunţe la calitatea de judecător
sau procuror."
107.La articolul 103, alineatul (1) se modifică
şi va avea următorul cuprins:
(1) Judecătorii şi
procurorii în funcţie, precum şi personalul de specialitate
juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) care au beneficiat de vechime
în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992
pentru organizarea judecătorească, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, îşi
păstrează această vechime."
109.Articolul 105 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
(1) Judecătorii şi
procurorii militari care îşi continuă activitatea la instanţele
şi parchetele militare, redistribuiţi pe funcţii inferioare,
îşi păstrează drepturile salariale de care beneficiază la
data redistribuirii. Celelalte dispoziţii ale prezentei legi se aplică
în mod corespunzător şi judecătorilor şi procurorilor
militari.
(2) Transferul judecătorilor
şi procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor,
se face la instanţe şi parchete civile de grad egal, potrivit
opţiunii exprimate, în limita posturilor disponibile."
110.Articolul 106 se modifică şi va avea
următorul cuprins:
Consiliul Superior al
Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I:
a) Regulamentul privind concursul
de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al
Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia,
probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere
şi a examenului de absolvire, precum şi media minimă de admitere
şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
b) Regulamentul Institutului
Naţional al Magistraturii;
c) Regulamentul privind examenul
de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari,
care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen,
procedura de desfăşurare şi media minimă de promovare a
examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor
stagiari;
d) Regulamentul privind
organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în
magistratură;
e) Regulamentul privind modul de
desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a
judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute;
f) Regulamentul privind
organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a
judecătorilor şi procurorilor;
g) Regulamentul de organizare a
concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a
judecătorilor şi procurorilor;
h) Regulamentul privind evaluarea
activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor;
i) Regulamentul privind concediile
judecătorilor şi procurorilor,"
(1)Regulamentul privind organizarea
şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor
şi procurorilor se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii în
termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi
intră în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(2)Celelalte regulamente
prevăzute la art. 106 se actualizează şi se aprobă în
termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3)În termen de 3 luni de la intrarea
în vigoare a prezentei legi, se va adopta hotărârea Guvernului
prevăzută la art. 77 alin. (3) din Legea nr. 303/2004.
La împlinirea termenului
prevăzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraţilor, cu modificările ulterioare, se
abrogă.
(1)Comisiile pentru primul concurs
sau examen privind funcţiile de conducere de la instanţe şi
parchete vor fi numite de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea
Institutului Naţional al Magistraturii, în termen de 10 zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2)Regulamentul de organizare a
concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a
judecătorilor şi procurorilor va fi elaborat de Institutul
Naţional al Magistraturii, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii
şi afişat pe paginile de internet ale Institutului Naţional al
Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi
Ministerului Justiţiei, precum şi la sediile instanţelor
judecătoreşti şi parchetelor, în termen de 10 zile de la numirea
comisiilor.
(3)În 30 de zile de la publicarea
Regulamentului prevăzut la alin. (3) se organizează concurs sau
examen pentru numirea în funcţiile de conducere de la curţile de
apel, tribunale şi parchetele de pe lângă acestea, iar în termen de
60 de zile de la aceeaşi dată se organizează concurs sau examen
pentru ocuparea funcţiilor de conducere de la judecătorii şi
parchetele de pe lângă acestea. Dispoziţiile art. 48 alin. (7)
şi ale art. 481 alin. (7) se aplică în mod
corespunzător.
(4)Numirea în funcţiile de
conducere de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi
judecătorii, precum şi de la parchetele de pe lângă acestea,
pentru care se aplică procedura prevăzută la art. 48 alin. (9)
şi art. 481 alin. (9) se face în termen de 30 de zile de la
numirea în funcţiile de conducere a judecătorilor şi
procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concursurile sau
examenele prevăzute la alin. (4).
(5)Nerespectarea termenelor şi a
procedurii pentru organizarea concursurilor sau examenelor prevăzute de
prezentul articol constituie abatere disciplinară.
(1)Judecătorii şi
procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc
condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă, vor fi
eliberaţi din funcţie la împlinirea unui termen de 3 luni de la
intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2)Consiliul Superior al
Magistraturii va lua măsurile necesare pentru ocuparea în termen de 4 luni
de la intrarea în vigoare a prezentei legi a posturilor care devin vacante prin
pensionarea persoanelor prevăzute la alin. (1).
Judecătorii şi
procurorii care nu au renunţat la norma de bază la instituţii de
învăţământ superior juridic, potrivit art. 102 din Legea nr. 303/2004,
sunt obligaţi să-şi transfere norma de bază la instanţa
sau parchetul la care funcţionează, în termen de 30 de zile de la
intrarea în vigoare a prezentei legi.
(1)Judecătorii, procurorii,
magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică
asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate depun
declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (3) sau, după caz, art. 61
şi art. 62 din Legea nr. 303/2004,
în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2)Consiliul Naţional pentru
Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile
prevăzute la art. 61 din Legea nr. 303/2004,
iar Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică
declaraţiile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 303/2004
în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Dispoziţiile art. 82 din
Legea nr. 303/2004
se aplică şi magistraţilor-asistenţi ai Curţii
Constituţionale şi personalului de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor prevăzut la art. 73 din
Legea nr. 47/1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Litera a) a articolului 28 din
Legea nr. 154/1998
privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar
şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de
demnitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 266 din 16 iulie 1998, cu modificările şi completările
ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) personalului de
specialitate juridică prevăzut în Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările
şi completările ulterioare, cu excepţia funcţiilor de
demnitate publică numite, altele decât cele ocupate de judecători
şi procurori detaşaţi;"
La data intrării în vigoare a
prezentei legi se abrogă:
a)articolele 8 şi 9 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002
privind Parchetul Naţional Anticorupţie, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 503/2002,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie
2002, cu modificările şi completările ulterioare;
b)articolul 8 din Legea nr. 508/2004
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul
Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 23 noiembrie 2004.
La data intrării în vigoare a
prezentei legi, orice dispoziţie contrară se abrogă.
Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraţilor, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare,
precum şi cu modificările şi completările aduse prin
prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I,
dându-se textelor o nouă numerotare.
Această lege a fost adoptată în temeiul
prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituţia României,
republicată, în urma angajării răspunderii Guvernului în
faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi în
condiţiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 76 alin.
(1) din Constituţia României, republicată, în şedinţa
comună din 13 iulie 2005.
PREŞEDINTELE CAMEREI
DEPUTAŢILOR ADRIAN NĂSTASE PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE
VĂCĂROIU |
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 653
din data de 22 iulie 2005
Forma sintetică
la data 20-Feb-2018. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte
Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci
inregistrate ale Wolters Kluwer.