Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic
În vigoare de la 30
martie 2008
Formă aplicabilă de la 12 august
2015
Consolidarea din data de 14 septembrie 2020 are la bază republicarea din Monitorul
Oficial, Partea I nr. 611 din 12 august 2015 şi include modificările
aduse prin următoarele acte: Codul Fiscal 2015; L 232/2016; L 175/2017; L 112/2018; L 230/2018; OUG 104/2020; L 197/2020;
Ultimul amendament în 11 septembrie 2020.
TITLUL I
Dispoziţii
generale
Art. 1. -
(1) Totalitatea
pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc
nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a
iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie
forestieră, inclusiv cele neproductive, cuprinse în amenajamente silvice
la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de
suprafaţă, conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate
în condiţiile legii, constituie, indiferent de forma de proprietate,
fondul forestier naţional.
(2) Potrivit alin. (1), fondul
forestier naţional include:
a) pădurile;
b) terenurile în curs de regenerare şi
plantaţiile înfiinţate în scopuri forestiere;
c) terenurile destinate împăduririi: terenuri
degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite în condiţiile
legii a fi împădurite;
d) terenurile care servesc nevoilor de
cultură: pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-mamă;
e) terenurile care servesc nevoilor de
producţie silvică: culturile de răchită, pomi de
Crăciun, arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi;
f) terenurile care servesc nevoilor de
administraţie silvică: terenuri destinate asigurării hranei
vânatului şi producerii de furaje, terenuri date în folosinţă
temporară personalului silvic;
g) terenurile ocupate de construcţii şi
curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii,
păstrăvării, crescătorii de animale de interes
vânătoresc, drumuri şi căi ferate forestiere de transport,
spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului
forestier, terenurile ocupate temporar şi cele afectate de sarcini
şi/sau litigii, precum şi terenurile forestiere din cadrul culoarului
de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat
şi cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului
Integrat de Securizare a Frontierei de Stat;
h) iazurile, albiile pâraielor, precum şi
terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice.
(3) Toate terenurile incluse în fondul forestier
naţional sunt terenuri cu destinaţie forestieră.
Art. 2. -
(1) Sunt considerate
păduri, în sensul prezentului cod, şi sunt incluse în fondul
forestier naţional terenurile cu o suprafaţă de cel puţin
0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o
înălţime minimă de 5 m la maturitate în condiţii normale de
vegetaţie.
(2) Termenul pădure include:
a) terenurile cu folosinţă pădure
cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu
modificările de suprafaţă, conform operaţiunilor de
intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii;
b) perdelele forestiere de protecţie;
c) terenurile pe care sunt instalate
jnepenişurile;
d) terenurile acoperite cu păşuni
împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4,
calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de
vegetaţia forestieră;
e) plantaţiile cu specii forestiere din zonele
de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de
îmbunătăţiri funciare realizate pe terenurile proprietate
publică a statului, precum şi plantaţiile cu specii forestiere
de pe terenurile administrate de Agenţia Domeniilor Statului, care
îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1); intervenţiile
administratorilor lucrărilor hidrotehnice şi de
îmbunătăţiri funciare pe terenurile cărora sunt amplasate
aceste plantaţii se fac numai în baza aprobării administratorului
fondului forestier proprietate publică a statului, fără alte
avize/aprobări/autorizaţii; prevederile art. 33 şi 35-42 nu sunt aplicabile în cazul acestor
intervenţii; trecerea acestor terenuri în administrarea Regiei Naţionale
a Pădurilor - Romsilva se face prin hotărâre a Guvernului.
Art. 3. -
(1) Fondul forestier
naţional este, după caz, proprietate publică sau privată
şi constituie bun de interes naţional.
(2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor care
constituie fondul forestier naţional se exercită în conformitate cu
dispoziţiile prezentului cod.
(3) Dovada deţinerii în administrare a
terenurilor forestiere proprietate publică de către administrator se
face potrivit legii şi pe baza amenajamentelor silvice, în condiţiile
regimului silvic.
Art. 4. -
În sensul prezentului cod,
definiţiile termenilor utilizaţi sunt prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 5. -
Principiile care stau la baza
gestionării durabile a pădurilor sunt următoarele:
a) promovarea practicilor care asigură
gestionarea durabilă a pădurilor;
b) asigurarea integrităţii fondului
forestier şi a permanenţei pădurii;
c) majorarea suprafeţei terenurilor ocupate cu
păduri;
d) politici forestiere stabile pe termen lung;
e) asigurarea nivelului adecvat de continuitate
juridică, instituţională şi operaţională în
gestionarea pădurilor;
f) primordialitatea obiectivelor ecologice ale
silviculturii;
g) creşterea rolului silviculturii în
dezvoltarea rurală;
h) promovarea tipului natural fundamental de
pădure şi asigurarea diversităţii biologice a pădurii;
i) armonizarea relaţiilor dintre
silvicultură şi alte domenii de activitate;
j) sprijinirea proprietarilor de păduri
şi stimularea asocierii acestora;
k) prevenirea degradării ireversibile a
pădurilor, ca urmare a acţiunilor umane şi a factorilor de mediu
destabilizatori;
l) gestionarea pădurilor pe principiul
teritorialităţii;
m) atenuarea consecinţelor produse de
schimbările climatice asupra pădurilor, precum şi adaptarea
pădurilor la schimbările climatice.
n) promovarea şi protecţia rolului
sanogen, educativ, turistic, sportiv şi recreativ al pădurii şi
accesibilităţii ei în asemenea scopuri pentru populaţie, în mod
nemotorizat.
Art. 6. -
(1) Fondul forestier
naţional este supus regimului silvic.
(2) Vegetaţia forestieră din afara
fondului forestier naţional este supusă normelor tehnice silvice
privind evaluarea masei lemnoase şi reglementărilor privind
circulaţia materialului lemnos.
(3) Recoltarea şi valorificarea lemnului din
vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier
naţional sunt la latitudinea proprietarilor, cu respectarea prevederilor alin. (2).
(4) Persoanele juridice şi instituţiile
publice care beneficiază, sub raport economic, ecologic sau social, de
efectele funcţiei de protecţie a pădurilor învecinate, altele
decât cele aflate în proprietate, plătesc contravaloarea acestor
funcţii potrivit prevederilor reglementate prin lege specială.
Art. 7. -
(1) După forma de
proprietate, fondul forestier naţional poate fi:
a) fond forestier proprietate publică a
statului;
b) fond forestier proprietate publică a
unităţilor administrativ-teritoriale;
c) fond forestier proprietate privată a
persoanelor fizice şi juridice;
d) fond forestier proprietate privată a
unităţilor administrativ-teritoriale.
(2) Fondul forestier proprietate privată a
unităţilor administrativ-teritoriale cuprinde păşunile
împădurite, incluse în domeniul privat al unităţilor
administrativ-teritoriale, care, prin efectul prezentului cod, se includ în
fondul forestier naţional.
(3) Este interzisă trecerea terenurilor
forestiere din domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale în domeniul privat al acestora prin hotărâre a
consiliului local, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General
al Municipiului Bucureşti.
(4) Este interzisă includerea pădurilor în
intravilan.
Art. 8. -
Autoritatea publică centrală
care răspunde de silvicultură reprezintă autoritatea de stat în
domeniul silviculturii.
Art. 9. -
(1) Autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură înfiinţează
structuri teritoriale de specialitate.
(2) Denumirea şi regulamentul de organizare
şi funcţionare a structurilor teritoriale de specialitate ale
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea acesteia.
(3) Numărul personalului tehnic de specialitate
din structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură se dimensionează în
raport cu suprafaţa fondului forestier şi cu numărul de proprietari.
(4) Pentru o suprafaţă de cel mult 12.000
ha fond forestier, în cadrul structurilor teritoriale de specialitate ale
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
trebuie încadrat un inginer silvic.
(5) Structurile teritoriale de specialitate ale
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
se înfiinţează pentru suprafaţa minimă de fond forestier,
după cum urmează:
a) 60.000 ha în zona de câmpie;
b) 120.000 ha în zona de deal;
c) 180.000 ha în zona de munte.
TITLUL II
Administrarea
fondului forestier naţional
Art. 10. -
(1) Este obligatorie
administrarea sau, după caz, asigurarea serviciilor silvice pentru
întregul fond forestier naţional, indiferent de forma de proprietate, prin
ocoale silvice. Pentru fondul forestier proprietate publică a statului
deţinut de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice,
care se reorganizează în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare
în Silvicultură "Marin Drăcea"*), administrarea se
realizează de către structurile din cadrul acestuia.
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 318/2015
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului
Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin
Drăcea", ca institut naţional de cercetare-dezvoltare,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 21 mai
2015.
(2) Administrarea, precum şi serviciile
silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice autorizate,
denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri:
a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei
Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi din structura Regiei
Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat",
care administrează fond forestier proprietate publică a statului
şi care sunt înfiinţate de acestea; Institutul de Cercetări
şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin
Drăcea", poate asigura administrarea prin bazele experimentale, care
se asimilează ocoalelor silvice de stat, dar numai pentru fondul forestier
proprietate publică a statului pentru care are calitatea de administrator,
potrivit legii;
b) ocoale silvice de regim, care sunt
înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile
administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care
au în proprietate fond forestier ori de asociaţii constituite de
către acestea.
(3) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) sunt de interes public şi pot administra sau
asigura servicii silvice, după caz, şi pentru alte
proprietăţi forestiere, pe bază de contracte, care constituie
titlu executoriu cu privire la sumele datorate de către proprietar pentru
administrarea sau asigurarea serviciilor silvice, după caz, cu
excepţia ocolului silvic propriu al Regiei Autonome
"Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", care poate
asigura administrarea sau serviciile silvice numai pentru fondul forestier pe
care îl are în administrare proprie.
(4) În formele asociative de proprietate la care
statul deţine în indiviziune terenuri cu vegetaţie forestieră,
statul este reprezentat în drepturile sale de către Ministerul
Finanţelor Publice.
Art. 11. -
(1) Fondul forestier
proprietate publică a statului se administrează de Regia
Naţională a Pădurilor - Romsilva, regie autonomă de interes
naţional, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură, Institutul
de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură
"Marin Drăcea" şi de Regia Autonomă
"Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", prin ocolul
silvic propriu constituit în condiţiile legii.
(2) Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva se
aprobă prin hotărâre a Guvernului**), la propunerea
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 229/2009
privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi
aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 16 martie 2009, cu
modificările şi completările ulterioare.
(3) Fondul forestier proprietate publică a
statului nu poate fi concesionat, cu următoarele excepţii:
a) terenurile aferente activelor care se vând, în
condiţiile legii, de Regia Naţională a Pădurilor -
Romsilva, pe durata existenţei construcţiilor, dar nu mai mult de 49
de ani de la data încheierii contractului de concesiune;
b) «abrogat»
(4) Regia Naţională a Pădurilor -
Romsilva poate să desfăşoare, în fondul forestier proprietate
publică a statului pe care îl administrează, activităţi
nespecifice administrării acestuia, numai în condiţiile legii.
(5) Regia Naţională a Pădurilor -
Romsilva are dreptul de a utiliza terenuri forestiere proprietate publică
a statului pe care le administrează şi pentru înfiinţarea de
crescătorii de vânat şi complexuri de vânătoare, în
condiţiile legii.
(6) Terenurile achiziţionate de Regia
Naţională a Pădurilor - Romsilva din fonduri publice şi din
fondul de conservare şi regenerare devin fond forestier proprietate
publică a statului şi se intabulează ca atare.
(7) Veniturile Regiei Naţionale a
Pădurilor - Romsilva se constituie din:
a) valorificarea produselor fondului forestier
şi din alte activităţi economice specifice;
b) administrarea fondului forestier al altor
proprietari decât statul sau prestarea de servicii pentru fondul forestier al
altor proprietari, închirierea de bunuri, în condiţiile legii;
c) despăgubiri, potrivit legii;
d) donaţii, potrivit legii;
e) contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere
asigurate prin menţinerea funcţiilor de protecţie a
pădurilor, care se suportă de către beneficiarii direcţi
sau indirecţi ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se
virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie
silvică, metodologia de cuantificare a funcţiilor de protecţie a
pădurilor şi procedura de decontare a acestora se aprobă prin
ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură;
f) compensaţii acordate de la bugetul de stat;
f1)
alocaţii de la bugetul de stat
pentru susţinerea activităţii de administrare a fondului
forestier proprietate publică a statului, pentru finanţarea
administrării ariilor naturale protejate, în conformitate cu prevederile
art. 30 alin. (2) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările
ulterioare, şi pentru finanţarea Direcţiei de creştere,
exploatare şi ameliorare a cabalinelor, în conformitate cu prevederile art. III din Legea nr. 99/2019 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
139/2002 privind desfiinţarea Societăţii
Naţionale «Cai de Rasă» -
g) 20% din chiriile pentru ocupările temporare
de terenuri din fondul forestier proprietate publică a statului;
h) alte surse, potrivit legii.
(8) Fondul forestier proprietate publică a
statului se administrează şi de institute publice de cercetare sau de
instituţii de învăţământ de stat cu profil silvic.
(9) În litigiile referitoare la dreptul de
administrare a fondului forestier proprietate publică, titularul acestui
drept va sta în instanţă în nume propriu.
(10) În litigiile referitoare la dreptul de proprietate
asupra fondului forestier proprietate publică a statului, titularul
dreptului de administrare are obligaţia să arate instanţei cine
este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de
procedură civilă. Titularul dreptului de administrare răspunde,
în condiţiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a
neîndeplinirii acestor obligaţii.
Art. 12. -
(1) Fondul forestier
proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se
administrează prin ocoale silvice de regim, care funcţionează ca
regii autonome de interes local, sau pe bază de contracte cu ocoale
silvice de stat, aşa cum este reglementat la art. 10 alin. (2) şi (3).
(2) Ocoalele silvice de regim care nu
funcţionează ca regii autonome de interes local pot asigura servicii
silvice pentru fondul forestier proprietate publică a unităţilor
administrativ- teritoriale.
(3) Prin derogare de la prevederile Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011
privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
111/2016, cu modificările ulterioare, ocoalele silvice de regim
funcţionează ca regii autonome de interes local.
Art. 121. - (1)
Dreptul de proprietate publică a statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale asupra fondului forestier se intabulează în
sistemul integrat de cadastru şi carte funciară la cererea
administratorilor fondului forestier, proprietate publică a statului,
respectiv a proprietarului, în cazul proprietăţii publice a
unităţilor administrativ-teritoriale, în baza actelor de proprietate
şi a documentaţiei cadastrale întocmite conform prevederilor
legale.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în lipsa actelor de proprietate se efectuează
înscrierea provizorie, în baza amenajamentului silvic valabil, neactualizat. În
această situaţie, coordonatele punctelor de pe limita imobilelor
respective vor fi determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare,
la nivel de unitate administrativ-teritorială. Orice litigiu cu privire la
eventualele suprapuneri se soluţionează pe cale amiabilă sau prin
instanţa de judecată conform reglementărilor prevăzute de
Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.
7/1996, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
(3) Justificarea înscrierii provizorii pentru situaţiile
prevăzute la alin. (2) se face în baza amenajamentului
silvic valabil actualizat al fondului forestier proprietate publică a
statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, care
confirmă suprafaţa şi identitatea dintre imobilul din
documentaţia cadastrală şi cel evidenţiat în amenajamentul
silvic actualizat.
Art. 13. -
(1) Pentru fondul forestier
proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, administrarea
şi/sau serviciile silvice se realizează prin ocoale silvice de regim,
care funcţionează similar asociaţiilor şi fundaţiilor
sau ca societăţi reglementate de Legea societăţilor nr.
31/1990, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, ori pe bază de contract cu alte ocoale
silvice.
(2) Ocoalele silvice de regim prevăzute la alin. (1) se pot constitui atât de proprietari, cât şi de
asociaţii ale acestora şi pot funcţiona în subordinea unor
structuri silvice de rang superior.
(3) Structurile silvice de rang superior dobândesc
personalitate juridică din momentul înscrierii acestora în Registrul
naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice.
Art. 14. -
(1) Ocoalele silvice de
regim prevăzute la art. 12 şi 13 au personalitate juridică, întocmesc
balanţă, bilanţ contabil propriu, au buget anual de venituri
şi cheltuieli distinct, de care dispun.
(2) Bugetul anual de venituri şi cheltuieli se
aprobă de proprietarul unic, de consiliul local sau de adunarea
generală, după caz, la propunerea ocolului silvic.
(3) Ocolului silvic care nu îndeplineşte
condiţia prevăzută la alin. (2),
până la data de 31 martie a anului în curs, după notificarea
prealabilă făcută de autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură, i se suspendă dreptul de utilizare a
dispozitivelor speciale de marcat cu amprentă rotundă, până la
îndeplinirea condiţiei.
(4) Conducerea şi reprezentarea legală a
ocolului silvic de regim sunt asigurate de şeful ocolului silvic, numit de
proprietarul unic, consiliul local, consiliul de administraţie ori de
adunarea generală, după caz, cu avizul favorabil al autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură. Conducerea ocolului
silvic de stat este asigurată de către şeful de ocol, care este
numit în funcţie prin concurs, de către conducerea unităţii
Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva sau de conducerea Regiei
Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, după caz,
iar conducerea bazei experimentale este asigurată de către şeful
bazei experimentale, care este numit în funcţie prin concurs, de
către conducerea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Silvicultură «Marin Drăcea»; revocarea şefului ocolului silvic
de regim se face cu avizul favorabil al autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură.
(5) Şefii ocoalelor silvice prevăzute la
art. 10 alin. (2) şi conducătorii structurilor silvice de rang
superior sunt angajaţi cu contract de muncă pe perioadă
nedeterminată şi trebuie să aibă vechimea de minimum 5 ani,
respectiv 8 ani, ca ingineri cu studii superioare silvice în domeniul
silviculturii, conform reglementărilor în vigoare.
(6) Ocolului silvic al cărui şef nu este
numit în condiţiile alin. (4) şi (5) i se retrage, după o perioadă de 45 de zile de
la data neîndeplinirii condiţiilor, autorizaţia de funcţionare
emisă de autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură.
Art. 15. -
(1) Ocoalele silvice
prevăzute la art. 10 alin. (2) se
autorizează prin înscriere în Registrul naţional al administratorilor
de păduri şi al ocoalelor silvice, ţinut la nivelul
autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
(2) Ocoalele silvice private sunt de utilitate
publică şi dobândesc personalitate juridică din momentul
înscrierii acestora în Registrul naţional al administratorilor de
păduri şi al ocoalelor silvice.
(3) Pentru dobândirea personalităţii
juridice, ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) încheie
în prealabil actul constitutiv şi statutul în formă autentică,
sub sancţiunea nulităţii absolute.
(4) Conţinutul Registrului naţional al
administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, modelul
documentelor de constituire, organizare şi funcţionare, procedura de
constituire şi autorizare pentru toate ocoalele silvice şi
atribuţiile acestora se aprobă prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(5) Veniturile ocoalelor silvice prevăzute la alin. (2) se pot constitui din:
a) valorificarea produselor fondului forestier;
b) prestări de servicii şi închirieri de
bunuri, în condiţiile legii;
c) contravaloarea serviciilor ecosistemelor
forestiere asigurate prin menţinerea funcţiilor de protecţie a
pădurilor, care se suportă de către beneficiarii direcţi
sau indirecţi ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se
virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie
silvică;
d) cotizaţia anuală a proprietarilor care
le-au constituit;
e) tarifele percepute pentru serviciile prestate;
f) donaţii, potrivit legii;
g) compensaţii acordate de la bugetul de stat
sau local;
h) alte surse, în condiţiile legii;
i) valorificarea creditelor de carbon.
Art. 16. -
(1) Administrarea, precum
şi serviciile silvice, după caz, se asigură cu respectarea
principiului teritorialităţii.
(2) Ocolul silvic se constituie,
funcţionează şi asigură administrarea şi/sau
serviciile silvice pentru suprafeţe de fond forestier aflate în limitele
teritoriale ale judeţului în care acesta are sediul social şi în
judeţele limitrofe acestuia, cu respectarea principiului
teritorialităţii.
(3) Face excepţie de la prevederile alin. (2) proprietarul unic care are în proprietate fond
forestier şi în alte judeţe decât judeţul în care ocolul silvic
îşi are sediul social, care poate constitui un ocol silvic de regim, cu
respectarea prevederilor prezentei legi.
(4) Pentru suprafeţele de fond forestier de
maximum 30 ha inclusiv, aparţinând persoanelor fizice şi juridice, la
cererea deţinătorului, ocolul silvic nominalizat are obligaţia
să asigure serviciile silvice, pe bază de contract.
(5) Pentru fondul forestier în suprafaţă
de maximum 30 ha inclusiv, pentru care nu există administrare sau pentru
care nu sunt asigurate serviciile silvice, iar proprietarul nu se poate
identifica sau pentru care proprietarul a decedat şi nu s-a realizat
dezbaterea succesorală, structura teritorială de specialitate a
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
notifică în scris unitatea administrativ-teritorială în raza
căreia se găseşte suprafaţa de fond forestier cu privire la
intenţia de a se asigura servicii silvice pentru aceste suprafeţe.
(6) Notificarea prevăzută la alin. (5) se transmite şi ocolului silvic nominalizat
care va efectua un control de fond/va evalua, în condiţiile legii,
eventualele pagube aduse fondului forestier pentru suprafaţa pentru care
nu există servicii silvice şi va asigura serviciile silvice pentru
această suprafaţă.
(7) Pentru suprafeţele de fond forestier de
maximum 30 ha, prevăzute la alin. (5),
asigurarea serviciilor silvice de către ocolul silvic nominalizat se face
prin act de constatare încheiat între reprezentantul ocolului silvic
nominalizat şi reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,
după evaluarea de către ocolul silvic nominalizat, în condiţiile
legii, a eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(8) Încheierea contractului de servicii silvice
pentru situaţiile prevăzute la alin. (4) şi
preluarea suprafeţelor în vederea asigurării serviciilor silvice se
realizează în maximum 30 de zile de la solicitare; în situaţia
condiţiilor atmosferice nefavorabile care nu permit identificarea
eventualelor prejudicii, termenul se poate prelungi cu 30 de zile de la data
constatării încetării acţiunii factorului
vătămător.
(9) Costurile necesare asigurării serviciilor
silvice pentru situaţiile prevăzute la alin. (4) şi (5) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(10) Pentru suprafeţele de fond forestier de
peste 30 ha, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt
asigurate serviciile silvice, asigurarea serviciilor silvice de către
ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între
reprezentantul ocolului silvic nominalizat şi reprezentantul structurii
teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură, după realizarea controlului de
fond/evaluarea de către ocolul silvic, în condiţiile legii, a
eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(11) Metodologia de calcul al cheltuielilor destinate
asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond forestier
de maximum 30 ha prevăzute la alin. (5) este
prevăzută în anexa nr. 2.
(12) Costurile medii/ha necesare asigurării
serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond forestier prevăzute la
alin. (10) sunt cele calculate potrivit metodologiei
prevăzute la alin. (11), iar contravaloarea serviciilor
silvice se suportă de către proprietar/succesorul în drepturi, în baza
devizului întocmit şi comunicat de ocolul silvic nominalizat; valoarea
devizului se calculează ca produs între suprafaţă şi
costurile medii/ha pe suprafeţele aferente formelor de relief, iar
valoarea acestuia este purtătoare de TVA.
(13) Valoarea devizului prevăzut la alin. (12), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare
de proprietar/succesorul în drepturi, în termen de 30 de zile calendaristice de
la data comunicării, constituie titlu executoriu, fiind temei pentru
facturarea şi recuperarea contravalorii serviciilor silvice efectuate.
(14) În situaţia în care sumele prevăzute
prin deviz nu sunt plătite de către proprietar/succesorul în drepturi
în termenul prevăzut la alin. (13), acestea
se recuperează prin executare silită, potrivit legii.
(15) Nerespectarea principiului
teritorialităţii prevăzut la alin. (2) şi (3) se sancţionează cu revocarea avizului emis
pentru şeful ocolului silvic de către autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură.
(16) Metodologia de stabilire a ocolului silvic
nominalizat şi procedura de preluare în teren a suprafeţelor de fond
forestier de maximum 30 ha inclusiv se stabilesc prin ordin al
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 17. -
(1) Respectarea regimului
silvic este obligatorie pentru toţi proprietarii sau deţinătorii
de fond forestier.
(2) Proprietarii fondului forestier au
următoarele obligaţii în aplicarea regimului silvic:
a) să asigure elaborarea şi să
respecte prevederile amenajamentelor silvice şi să asigure
administrarea/serviciile silvice pentru fondul forestier aflat în proprietate,
în condiţiile legii;
b) să asigure paza şi integritatea
fondului forestier;
c) să realizeze lucrările de regenerare a
pădurii;
d) să realizeze lucrările de îngrijire
şi conducere a arboretelor;
e) să execute lucrările necesare pentru
prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor
pădurilor;
f) să asigure respectarea măsurilor de
prevenire şi stingere a incendiilor;
g) să exploateze masa lemnoasă numai
după punerea în valoare, autorizarea parchetelor şi eliberarea
documentelor specifice de către personalul abilitat;
h) să asigure întreţinerea şi
repararea drumurilor forestiere pe care le au în administrare sau în
proprietate;
i) să aibă delimitat fondul forestier
aflat în proprietate, în conformitate cu actele de proprietate sau cu
documentele cadastrale, după caz, prin semne de hotar, şi să le
menţină în stare corespunzătoare;
j) să notifice structurile teritoriale de
specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, în termen de 60 de zile, cu privire la transmiterea
proprietăţii asupra terenurilor forestiere.
(3) În cazul administrării fondului forestier
prin ocoale silvice autorizate, obligaţiile prevăzute la alin. (2) aparţin acestora, cu excepţia celei
prevăzute la alin. (2) lit. i).
Art. 18. -
Proprietarii vegetaţiei forestiere
din afara fondului forestier naţional au următoarele
obligaţii:
a) să respecte normele tehnice silvice privind
evaluarea masei lemnoase şi reglementările privind circulaţia
materialelor lemnoase;
b) să asigure îngrijirea şi
protecţia vegetaţiei forestiere, precum şi combaterea
dăunătorilor acesteia.
TITLUL III
Gestionarea
durabilă a pădurilor
CAPITOLUL I
Amenajarea
pădurilor
Art. 19. -
(1) Modul de gestionare a
fondului forestier naţional se reglementează prin amenajamentele
silvice, care constituie baza cadastrului de specialitate şi a titlului de
proprietate a statului pentru fondul forestier proprietate publică a
statului.
(11) Înregistrarea fondului
forestier în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al
statului, precum şi actualizarea acestuia, până la înregistrarea în
sistemul integrat de cadastru, se face, prin grija autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza prevederilor
amenajamentelor silvice actualizate cu intrările/ieşirile aprobate cu
acte legale.
(2) Ţelurile de gospodărire a pădurii
se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordanţă cu obiectivele
ecologice şi social-economice şi cu respectarea dreptului de
proprietate asupra pădurilor, exercitat potrivit prevederilor prezentului
cod.
Art. 20. -
(1) Amenajamentul silvic se
elaborează pe unităţi de producţie şi/sau de
protecţie, cu respectarea normelor tehnice de amenajare. Reglementarea
procesului de producţie pentru pădurile de pe proprietăţile
cu suprafeţe mai mici de 100 ha, incluse în unităţi de
producţie/protecţie constituite în teritoriul aceleiaşi comune,
respectiv aceluiaşi oraş sau municipiu, se face la nivel de arboret,
cu condiţia asigurării continuităţii la acest nivel,
aplicând tratamente adecvate.
(2) Întocmirea de amenajamente silvice este
obligatorie pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha.
(3) Proprietarul/Succesorul în drepturi/Orice
persoană care are calitatea de a beneficia de uzufruct şi
demonstrează cu documente potrivit prevederilor Legii nr.
287/2009 privind Codul civil, republicată, cu
modificările ulterioare, care are încheiat contract de administrare sau de
servicii silvice pe o perioadă de minimum 10 ani pentru fondul forestier
pe care îl deţine, cu suprafaţa de maximum 10 ha, poate recolta un
volum de maximum 5 mc/an/ha de pe această suprafaţă, în
funcţie de caracteristicile structurale ale arboretului; volumul care se
poate recolta pe un hectar, indiferent de numărul persoanelor beneficiare
sau de calitatea acestora, este de maximum 5 mc/an; produsele accidentale se
recoltează integral, cu respectarea condiţiilor privind
protecţia mediului.
(31) Proprietarul/Succesorul
în drepturi/Orice persoană care are calitatea de a beneficia de uzufruct
şi demonstrează cu documente potrivit prevederilor Legii nr.
287/2009 privind Codul civil, republicată, cu
modificările ulterioare, care are încheiat contract de administrare sau de
servicii silvice pe o perioadă de minimum 10 ani pentru fondul forestier
pe care îl deţine, cu suprafaţa cuprinsă între 10,1 ha şi
100 ha, şi pentru care nu există amenajament silvic valabil, poate
recolta un volum de 5 mc/an/ha, în funcţie de caracteristicile structurale
ale arboretului, dar nu mai mult de 100 mc/an de pe această
suprafaţă; produsele accidentale se recoltează integral, cu
respectarea condiţiilor privind protecţia mediului.
(32) În situaţia în
care volumul produselor accidentale depăşeşte volumul anual
prevăzut la alin. (31), recoltarea se face integral în baza
avizului conducătorului gărzii forestiere competente teritorial.
(4) Normele tehnice prevăzute la alin. (1) se elaborează şi se aprobă de
către autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură, în colaborare cu Academia de Ştiinţe Agricole
şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", cu alte
instituţii de specialitate şi organizaţii neguvernamentale, cu
respectarea următoarelor principii:
a) principiul continuităţii şi al
permanenţei pădurilor;
b) principiul eficacităţii
funcţionale;
c) principiul conservării şi
ameliorării biodiversităţii;
d) principiul economic.
(5) Perioada de valabilitate a amenajamentului
silvic este de 10 ani, cu excepţia amenajamentelor întocmite pentru
pădurile de plop, salcie şi alte specii repede crescătoare, la
care perioada de valabilitate este de 5 sau de 10 ani.
(6) Pe perioada de valabilitate a unui amenajament
silvic este interzisă elaborarea altui amenajament silvic pentru
pădurea respectivă sau pentru o parte din aceasta, cu excepţia
cazurilor prevăzute în normele tehnice.
(7) În situaţia în care amenajamentul silvic
include mai multe proprietăţi, la solicitarea proprietarilor,
societatea specializată autorizată pentru lucrări de amenajare a
pădurilor eliberează un extras de amenajament, cu informaţiile
corespunzătoare fiecărei proprietăţi.
(8) Semnele de hotar se stabilesc prin normele
tehnice pentru amenajarea pădurilor şi reprezintă baza de
referinţă a cadastrului forestier.
(9) Grăniţuirea pădurii respectă
principiile stabilite de Codul civil şi nu se aplică în interiorul
acesteia.
(10) Exploatarea masei lemnoase în baza unui
amenajament silvic se face pe baza autorizaţiilor de exploatare, eliberate
de şeful ocolului silvic, care cuprind obligaţii referitoare la
condiţiile din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru
desfăşurarea activităţii şi măsurile pentru
monitorizarea acesteia.
Art. 21. -
(1) Elaborarea
amenajamentelor silvice se face în concordanţă cu prevederile
planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
(11) Elaborarea
amenajamentelor silvice pentru fondul forestier inclus în arii naturale
protejate se face în concordanţă cu prevederile planurilor de
management aprobate potrivit legii sau cu măsurile minime de conservare
ale ariilor naturale protejate suprapuse, în cadrul evaluării adecvate,
parte integrantă din procedura de evaluare de mediu pentru amenajamentele
silvice şi se armonizează prin încadrarea în categorii funcţionale
specifice şi propunerea de soluţii tehnice corespunzătoare.
(2) Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub
coordonarea şi controlul autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
(21) Până la aprobarea
amenajamentului silvic, elaborat în condiţiile prezentei legi, se
aplică prevederile şedinţei de preavizare a soluţiilor
tehnice. Neavizarea amenajamentului silvic în Comisia tehnică de avizare
pentru silvicultură în acelaşi an în care se organizează
şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice determină suspendarea
aplicării prevederilor amenajamentului silvic până la data la care
acesta este avizat.
(22) Este obligatorie
verificarea modului de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice cel
puţin la jumătatea perioadei de valabilitate a acestora, conform
metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură.
(23) Proprietarul de fond
forestier a cărui proprietate este de peste 10 ha, dar mai mică de
100 ha poate solicita amenajarea acestuia printr-un addendum la un amenajament
silvic în vigoare, cu acordul deţinătorului acestuia.
(24) Amenajarea în
condiţiile alin. (23) se face numai
dacă fondul forestier pentru care este aprobat amenajamentul silvic în
vigoare se suprapune parţial sau total peste teritoriul unităţii
administrativ-teritoriale în care este amplasată proprietatea
forestieră pentru care se întocmeşte addendum; addendumul preia
termenul de valabilitate a amenajamentului silvic existent, iar reglementarea
procesului de producţie se face în condiţiile normelor tehnice pentru
amenajarea pădurilor.
(3) Amenajamentele silvice se elaborează prin
unităţi specializate atestate de autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură, iar contravaloarea lor
se suportă de:
a) administratorul fondului forestier proprietate
publică a statului;
b) proprietar, pentru suprafeţe de fond
forestier mai mari de 10 ha sau administrator în cazul în care proprietarul are
înfiinţat ocol silvic de regim şi care administrează fondul
forestier al acestuia.
(4) Cheltuielile privind elaborarea amenajamentelor
silvice se suportă din fondul de ameliorare a fondului funciar cu
destinaţie silvică, pentru suprafaţa de maximum 10
ha/proprietate, indiferent dacă aceasta este sau nu cuprinsă într-o
asociaţie, cel puţin autentificată notarial.
(5) Metodologia de decontare a cheltuielilor
prevăzute la alin. (4) se stabileşte prin ordin
comun al conducătorului autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură şi al conducătorului
autorităţii publice centrale pentru finanţe publice.
(6) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier
proprietate publică a statului se elaborează de institute de specialitate
atestate şi se suportă de administratorul fondului forestier
proprietate publică a statului.
Art. 22. -
(1) Amenajamentele silvice
şi modificările acestora sunt aprobate prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde
de silvicultură.
(11) Iniţierea
procedurii de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice de către
autoritatea pentru protecţia mediului se face concomitent cu elaborarea
primei versiuni a amenajamentului silvic, conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu
modificările ulterioare.
(12) Amenajamentul silvic
intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie a anului următor
culegerii datelor din teren.
(13) Recoltarea masei
lemnoase se poate face după emiterea actului administrativ de mediu, în
interiorul termenelor prevăzute de legislaţia de mediu, dar nu mai
mult de 60 de zile de la data organizării şedinţei de preavizare
a soluţiilor tehnice - Conferinţa a II-a de amenajare, dată
până la care autoritatea de mediu competentă are obligaţia
emiterii actului administrativ de mediu.
(14) După intrarea în
vigoare a amenajamentului silvic, datele de interes public din amenajamentul
silvic se publică de către autoritatea centrală care
răspunde de silvicultură pe un portal public dedicat acestui scop.
(2) Anual, în perioada 1-31 ianuarie, ocoalele
silvice sunt obligate să transmită structurilor silvice teritoriale
din subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură situaţia comparativă dintre prevederile
amenajamentului silvic şi lucrările silviculturale efectiv realizate
în anul anterior, la nivel de unitate de producţie.
(3) Modelul-cadru de raportare pentru situaţia
comparativă prevăzută la alin. (2) se
aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 23. -
(1) Pădurile, astfel
cum sunt definite de prezentul cod, care, anterior intrării în vigoare a
acestuia, au făcut parte din categoria vegetaţie forestieră de
pe terenuri din afara fondului forestier naţional, devin fond forestier
naţional şi se integrează în unităţi de producţie
şi/sau de protecţie existente ori se constituie în unităţi
de producţie şi/sau de protecţie noi, dacă sunt îndeplinite
condiţiile impuse de normele tehnice pentru amenajarea pădurilor
şi dobândesc destinaţie forestieră prin includerea în
amenajamentul silvic.
(2) Obligaţia identificării pădurilor
prevăzute la alin. (1), până la momentul
amenajării lor în conformitate cu prevederile prezentului cod, revine
structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 12 luni de la
intrarea în vigoare a prezentului cod.
(3) Proprietarii de păduri provenite din
vegetaţia forestieră de pe terenuri din afara fondului forestier
naţional potrivit alin. (1) sunt scutiţi de impozite
după includerea acestora în fondul forestier naţional, iar ocuparea
temporară sau scoaterea definitivă din fondul forestier naţional
pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 37 alin. (1), având ca beneficiar proprietarul, este scutită
de obligaţiile băneşti prevăzute la art. 41 şi 42 şi de
oferirea de terenuri în compensare.
Art. 24. -
(1) În cazul
vegetaţiei forestiere de pe terenuri din afara fondului forestier,
aşa cum este definită în prezentul cod, şi a oricăror altor
terenuri, proprietarul poate opta pentru includerea lor în fondul forestier
naţional, situaţie în care se întocmeşte amenajament silvic sau
se includ într-un amenajament silvic existent.
(2) Schimbarea destinaţiei terenurilor
prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde
de silvicultură şi este scutită de taxe şi impozite.
Art. 25. -
(1) În raport cu
funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în
două grupe funcţionale:
a) grupa I, care cuprinde păduri cu
funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei şi a
obiectivelor de interes naţional, păduri pentru recreere, păduri
de ocrotire a genofondului şi a ecofondului, precum şi pădurile
din ariile naturale protejate de interes naţional;
b) grupa a II-a, care cuprinde păduri cu
funcţii de producţie şi de protecţie, în care se
urmăresc realizarea masei lemnoase de calitate superioară şi a
altor produse ale pădurii, precum şi, concomitent, protecţia
calităţii factorilor de mediu.
(2) Modul de gestionare a pădurilor din fiecare
grupă se diferenţiază în raport cu intensitatea şi natura
funcţiilor atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice.
(3) În vederea cuantificării volumului de lemn
nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecţie, pentru
pădurile încadrate în grupa I funcţională, pentru care nu se
reglementează procesul de producţie lemnoasă, amenajamentul
silvic va prevedea distinct şi reglementarea procesului de producţie
pentru acestea, considerându-le încadrate în grupa a II-a funcţională.
CAPITOLUL II
Conservarea
biodiversităţii
Art. 26. -
(1) Pentru conservarea
şi ameliorarea biodiversităţii se vor lua în considerare cele 4
forme ale acesteia: genetică, a speciilor, ecosistemică,
peisagistică.
(2) Constituirea de arii naturale protejate în
fondul forestier se realizează potrivit legislaţiei specifice în
vigoare, cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
(3) Pădurile virgine şi cvasivirgine vor
fi strict protejate şi se vor include în "Catalogul Naţional al
Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine", constituit ca instrument de
evidenţă şi gestiune prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Pentru recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea
protecţiei pe termen lung, pădurile virgine şi cvasivirgine se
vor include, după caz, în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii
ştiinţifice şi/sau integrarea acestora în zonele de
protecţie strictă a parcurilor naţionale sau naturale.
(4) Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii
se realizează prin:
a) conservarea peisajului forestier mozaicat prin
menţinerea luminişurilor, poienilor, terenurilor pentru hrana şi
liniştea faunei sălbatice şi a habitatelor marginale;
b) crearea de arborete cu structuri diversificate,
având compoziţii conforme tipului natural fundamental de pădure
şi aplicând tratamente intensive, precum şi alte practici silvice
favorabile conservării şi ameliorării biodiversităţii
şi regenerării naturale a arboretelor;
c) conservarea în limitele ecologice necesare a
lemnului mort aflat pe sol şi pe picior.
Art. 27. -
(1) Constituirea de arii
naturale protejate de interes naţional, care cuprind şi păduri,
se realizează potrivit prevederilor legale, cu avizul prealabil al
autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
(2) Ocolul silvic care administrează
pădurile situate în interiorul unui parc natural sau parc naţional
are prioritate în dobândirea dreptului de a administra ariile naturale
protejate respective, în condiţiile legii, dacă suprafaţa
pădurilor reprezintă mai mult de 50% din suprafaţa acestora.
(3) Amenajamentele silvice întocmite şi
aprobate, în condiţiile legii, pentru fondul forestier inclus în ariile
naturale protejate preiau măsurile de management din planurile de
management ale acestora sau măsurile minime de conservare în caz că
nu există încă un plan de management, iar modificarea lor se
aprobă numai potrivit prevederilor art. 22 alin. (1).
CAPITOLUL III
Reconstrucţia
ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor
Art. 28. -
(1) Reconstrucţia
ecologică, regenerarea şi îngrijirea pădurilor se
realizează în concordanţă cu prevederile amenajamentelor silvice
şi/sau ale studiilor de specialitate, studii fundamentate în conformitate
cu normele tehnice specifice.
(2) La regenerarea pădurilor se aplică
regimul codrului, urmărindu-se conservarea genofondului şi a
ecofondului, realizarea de arborete de calitate superioară, precum şi
exercitarea cu continuitate de către acestea a funcţiilor de protecţie.
(3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcâm,
precum şi zăvoaiele în care este admis regimul crângului.
Art. 29. -
(1) Tăierile rase sunt
admise numai în arboretele de molid cu structură echienă şi
relativ echienă, pin, plop euramerican, salcie selecţionată,
precum şi în cazul substituirii ori refacerii unor arborete, în care nu
este posibilă aplicarea altor tratamente.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeţei de pădure
parcurse cu tăieri rase este de maximum 3 ha, cu excepţia arboretelor
de plop euramerican şi salcie selecţionată, amplasate în
incintele îndiguite, care necesită pregătirea mecanizată a
terenului, situaţie în care suprafaţa este de maximum 5 ha. Între
suprafeţele parcurse cu tăieri rase se va păstra o
distanţă de minimum două înălţimi de arbori.
(3) În situaţia apariţiei de produse
accidentale, mărimea parchetului este determinată de mărimea
suprafeţei pe care s-a manifestat factorul dăunător şi de
modul de intervenţie pentru înlăturarea efectelor generate de acesta.
(4) Realizarea într-un arboret a unei tăieri
rase prin alăturare cu o altă tăiere rasă este permisă
numai după închiderea stării de masiv în suprafaţă
tăiată anterior. Dacă starea de masiv nu este încheiată
într-o perioadă de 7 ani de la prima tăiere rasă, este
permisă alăturarea, cu condiţia asigurării împăduririi
integrale a suprafeţei tăiate anterior. Executarea într-un arboret a
unei tăieri rase, unice, este permisă numai în situaţia în care
arboretele perimetral vecin are asigurată starea de masiv.
(5) Tăierile rase în parcurile naţionale,
rezervaţiile naturale şi parcurile naturale sunt interzise, cu
excepţia arboretelor în care nu se poate asigura regenerarea naturală
prin altfel de tăieri.
Art. 30. -
(1) Lucrările de
regenerare artificială şi de completare a regenerărilor naturale
se execută în termen de cel mult două sezoane de vegetaţie de la
tăierea unică/definitivă/după tăieri de produse
accidentale sau tăieri ilegale pe suprafeţe compacte de peste 0,5 ha,
cu excepţia extragerii masei lemnoase din arborete afectate de doborâturi
şi rupturi masive de vânt şi zăpadă şi de uscare
anormală şi a tăierilor unice în fondul forestier din Lunca
şi Delta Dunării, precum şi din luncile râurilor interioare; în
funcţie de amploarea fenomenului, structura teritorială de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură stabileşte perioada maximă de regenerare
artificială pentru situaţiile de excepţie, perioadă care nu
poate să fie mai mare de 5 sezoane de vegetaţie de la
tăiere.
(2) Lucrările de regenerare, întreţinere a
seminţişurilor şi a plantaţiilor şi de îngrijire a
arboretelor trebuie astfel executate încât să se realizeze
compoziţiile stabilite prin amenajamentele silvice şi/sau prin
studiile de specialitate.
(3) Compoziţia, schemele şi tehnologiile
de împădurire se stabilesc potrivit prevederilor din normele tehnice de
specialitate şi/sau ale studiilor de specialitate aprobate.
(4) Regenerarea se consideră încheiată la
realizarea stării de masiv.
(5) Lucrările de regenerare, întreţinere a
seminţişurilor şi plantaţiilor, precum şi de îngrijire
a arboretelor se realizează de ocoale silvice sau de către persoane
juridice atestate în condiţiile legii.
(6) Regulamentul şi criteriile de atestare a
persoanelor juridice prevăzute la alin. (5) se
aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură, cu consultarea
asociaţiilor şi organizaţiilor profesionale şi a
structurilor asociative ale autorităţilor locale.
Art. 31. -
Modalităţile de producere, de
comercializare şi de utilizare a materialelor forestiere de reproducere se
stabilesc prin lege specială, în concordanţă cu prevederile
europene în domeniu.
Art. 32. -
(1) În cazul în care
proprietarul nu îşi îndeplineşte obligaţia prevăzută
la art. 17 alin. (2) lit. c) din motive imputabile, structura
teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură, după somaţie, asigură, prin
ocoale silvice sau prin operatori economici atestaţi, executarea
lucrărilor de regenerare artificială şi de întreţinere, pe
bază de deviz, până la închiderea stării de masiv,
contravaloarea acestor lucrări fiind suportată de proprietar.
(2) Devizul lucrărilor prevăzut la alin. (1), întocmit de ocolul silvic sau de societatea
reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, atestată şi
aprobat de unităţile teritoriale de specialitate ale
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,
se comunică proprietarului.
(3) Devizul prevăzut la alin. (1), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare
de proprietar, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării,
constituie titlu executoriu, fiind temei pentru executarea lucrărilor de
regenerare.
(4) Contravaloarea lucrărilor de regenerare
efectuate şi recepţionate în conformitate cu devizul aprobat este
suportată de la bugetul de stat, până la recuperarea creanţei de
la proprietar.
(5) Creanţa prevăzută la alin. (4) se recuperează prin executare silită,
potrivit procedurii de recuperare a creanţelor bugetare, cu prioritate
asupra terenului regenerat.
Art. 33. -
(1) Administratorul
fondului forestier proprietate publică a statului şi proprietarii de
păduri au obligaţia să înfiinţeze fondul de conservare
şi regenerare a pădurilor purtător de dobândă, neimpozabil,
deductibil fiscal şi având regimul rezervelor fiscale. Fondul se află
la dispoziţia şi în contul administratorului sau al prestatorului de
servicii silvice.
(2) Fondul de conservare şi regenerare a
pădurilor prevăzut la alin. (1) se
constituie din următoarele resurse:
a) contravaloarea terenului scos definitiv din
fondul forestier proprietate publică a statului, în cazul în care nu se
oferă teren în compensare;
b) contravaloarea pierderii de creştere
determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta
exploatabilităţii de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate
temporar din fondul forestier proprietate publică a statului;
c) 30% din cuantumul chiriei, pentru ocuparea
temporară a terenurilor din fondul forestier proprietate publică a
statului;
d) contravaloarea despăgubirilor pentru
pagubele produse fondului forestier proprietate publică;
e) 50% din cuantumul despăgubirilor pentru
pagubele produse fondului forestier proprietate privată;
f) 10-25% din valoarea masei lemnoase autorizate
spre exploatare, provenită din produse principale şi accidentale I,
calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior; pentru fondul forestier proprietate publică a
statului, nivelul procentului anual, în cazul produselor principale, se
stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva,
respectiv de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care
se reorganizează în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Silvicultură "Marin Drăcea", şi de Regia Autonomă
Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, prin ocolul silvic
propriu; pentru celelalte forme de proprietate forestieră, nivelul
procentului anual, în cazul produselor principale, se stabileşte de
ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. b);
g) sumele reprezentând cheltuielile de
instalare/reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile care fac
obiectul compensării/ocupării temporare, precum şi cheltuielile
necesare până la realizarea stării de masiv pentru terenurile din
fondul forestier naţional;
h) sumele reprezentând contravaloarea efectelor
determinate de funcţiile de protecţie, ecologice şi sociale ale
pădurilor;
i) alocaţii de la bugetul de stat.
(3) Fondul de conservare şi regenerare a
pădurilor prevăzut la alin. (1) se
foloseşte pentru:
a) regenerarea suprafeţelor parcurse cu
tăieri;
b) împădurirea terenurilor goale înregistrate
în amenajamentul silvic sau a celor preluate în scopul împăduririi;
c) reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate
temporar din fondul forestier naţional;
d) efectuarea lucrărilor de ajutorare şi
de îngrijire a regenerărilor naturale şi de îngrijire a culturilor
tinere existente;
e) efectuarea lucrărilor în resursele genetice
forestiere înscrise în Catalogul naţional al materialelor forestiere de
reproducere;
f) acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea
pădurilor afectate de calamităţi;
g) efectuarea lucrărilor de degajări,
curăţări şi elagaj artificial;
h) cumpărarea de terenuri cu destinaţie
agricolă sau forestieră, în condiţiile legii;
i) gospodărirea pădurilor cu funcţii
speciale de protecţie, în condiţiile în care nu este reglementat
procesul de producţie lemnoasă;
j) efectuarea studiilor şi lucrărilor de
protecţie a pădurilor;
k) împrejmuirea terenurilor pe care sunt instalate
regenerări naturale şi a plantaţiilor.
(4) Constituirea fondului de conservare şi
regenerare a pădurilor pentru resursele prevăzute la alin. (2) lit. f) se face la data valorificării acestora.
Alimentarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se face
la data la care resursele prevăzute la alin. (2) devin
exigibile.
(5) Evidenţa fondului de conservare şi
regenerare a pădurilor se ţine pe proprietar.
(6) Sumele rămase disponibile din acest fond la
sfârşitul anului calendaristic se reportează în anul următor, cu
aceeaşi destinaţie, cu excepţia celor prevăzute la alin.
(2) lit. i).
(7) În cazul fondului forestier proprietate
privată a persoanelor fizice şi juridice şi proprietate
publică şi privată a unităţilor
administrativ-teritoriale, după acoperirea cheltuielilor din fondul de
conservare şi regenerare a pădurilor pentru destinaţiile
prevăzute la alin. (3) lit. a) -d), sumele rămase disponibile se restituie, la cerere,
proprietarului.
(8) Lucrările prevăzute a fi
finanţate din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor pot
fi realizate şi cu resurse financiare din afara acestuia.
CAPITOLUL IV
Asigurarea
integrităţii fondului forestier naţional
Art. 34. -
Terenurile forestiere proprietate
publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate
sau al vreunui dezmembrământ al acestuia.
Art. 35. -
Reducerea suprafeţei fondului
forestier naţional este interzisă.
Art. 36. -
(1) Prin excepţie de
la prevederile art. 35 este permisă reducerea
suprafeţei fondului forestier naţional prin scoaterea
/definitivă a unor terenuri necesare realizării obiectivelor de
interes naţional, declarate de utilitate publică, în condiţiile
legii, precum şi a unor terenuri pe care sunt amplasate
capacităţi de producţie şi/sau servicii pentru apărare
de interes strategic pentru securitatea naţională.
(2) La cerere, solicitantul terenului pe care
urmează a fi realizate obiectivele prevăzute la alin. (1) poate compensa suprafaţa solicitată, caz
în care nu se mai plăteşte contravaloarea terenului care urmează
să fie scos definitiv din fondul forestier naţional, dar se
achită anticipat celelalte obligaţii băneşti.
(3) Compensarea prevăzută la alin. (2) se realizează cu un teren ale cărui
suprafaţă şi valoare sunt cel puţin egale cu suprafaţa
şi valoarea terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier
naţional.
(4) Prin excepţie de la alin. (2), reducerea fondului forestier naţional prin
scoaterea definitivă a unor terenuri proprietate publică a statului,
în suprafaţă de până la 400 m2, pentru realizarea
unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de
Stat, se realizează fără compensare şi fără plata
altor obligaţii băneşti, la solicitarea Ministerului Afacerilor
Interne.
(5) Prin excepţie de la alin. (2), reducerea fondului forestier naţional prin
scoaterea definitivă a unor terenuri proprietate publică a statului
pe care sunt amplasate capacităţi de producţie şi/sau
servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea
naţională se realizează fără compensare şi
fără plata altor obligaţii băneşti, la solicitarea
ministerului de resort.
(6) Terenurile forestiere achiziţionate de
operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat în
condiţiile art. 6 lit. a) din Legea minelor nr. 85/2003, cu
modificările şi completările ulterioare, care nu fac parte din
coridorul de expropriere al unei lucrări miniere declarate de interes
naţional şi de utilitate publică de exploatare a zăcămintelor
de lignit, dar care se regăsesc pe amplasamentul lucrării în
cauză şi sunt necesare realizării lucrărilor miniere pot fi
scoase din fondul forestier naţional. În acest caz, beneficiarul scoaterii
din fondul forestier naţional este operatorul economic cu capital integral
sau majoritar de stat. Pentru terenurile forestiere care au fost incluse în
coridorul de expropriere al lucrării miniere de interes naţional
şi de utilitate publică beneficiarul scoaterii definitive din fondul
forestier este statul român.
(7) Prin excepţie de la alin. (2), reducerea fondului forestier naţional prin
scoaterea definitivă a terenurilor pentru realizarea lucrărilor
menţionate la alin. (6) se realizează
fără compensare şi se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
Art. 37. -
(1) Pot fi scoase definitiv
din fondul forestier naţional, doar cu condiţia compensării
acestora, fără reducerea suprafeţei fondului forestier şi
cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti, numai
terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii
de lucrări şi obiective:
a) exploatare a resurselor minerale prevăzute
la art. 2 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003, cu
modificările şi completările ulterioare;
b) obiective turistice, de agrement, inclusiv
structuri de primire turistică, unităţi de cult, cimitirele
aparţinând domeniului public al unităţilor
administrativ-teritoriale, obiective sportive, medicale, precum şi
obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii sociale; pentru
teritoriul administrativ în zonele de interes economic al Rezervaţiei
Biosferei «Delta Dunării» se pot realiza pontoane de acostare pentru
ambarcaţiuni cu scop turistic şi de agrement şi de aprovizionare
cu alimente şi combustibil, pontoane plutitoare şi adăposturi
pescăreşti pentru pescari constituiţi în asociaţii;
c) locuinţe sau case de vacanţă,
numai în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi
juridice;
d) obiective instalate în fondul forestier
naţional înainte de anul 1990, precum şi suprafeţele aferente
activelor vândute, în condiţiile legii, de către Regia
Naţională a Pădurilor - Romsilva;
e) surse şi reţele de apă şi de
canalizare, inclusiv ape minerale, surse şi reţele de energie din
resurse convenţionale sau regenerabile, reţele şi sisteme de
comunicaţii, drumuri de interes judeţean şi local, parcuri
recreative, parcuri tematice şi/sau educaţionale, situri arheologice
înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, monumente istorice, centre de
management integrat al deşeurilor, precum şi lucrări şi/sau
construcţii hidrotehnice şi de piscicultură;
f) explorare a următoarelor resurse minerale:
cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri; explorarea, exploatarea
şi transportul resurselor de petrol şi gaze naturale, precum şi
instalarea, repararea, întreţinerea, dezafectarea reţelelor de
transport sau distribuţie petrol, gaze naturale sau energie electrică.
(2) Amplasarea obiectivelor prevăzute la alin.
(1) lit. c) se face cu respectarea
următoarelor condiţii, care trebuie îndeplinite cumulativ:
a) construcţia şi terenul pe care se
amplasează sunt proprietatea aceleiaşi persoane;
b) suprafaţa maximă care poate face
obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia,
accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 m2 în cazul
proprietăţilor forestiere mai mari de 5 ha şi de maximum 5% din
suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2,
dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică
de 5 ha.
(3) Compensarea prevăzută la alin. (1) se realizează fizic cu un teren care are de 5
ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier
naţional, iar suprafaţa terenului dat în compensare nu poate fi mai
mică decât de 3 ori suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii
din fondul forestier naţional. La realizarea obiectivelor prevăzute
la alin. (1) lit. e), al căror beneficiar este o
unitate administrativ-teritorială sau o instituţie publică,
compensarea se realizează cu un teren ale cărui suprafaţă
şi valoare sunt cel puţin egale cu suprafaţa şi valoarea
terenului care face obiectul scoaterii definitive.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru suprafeţele mai mici de 50 m2,
beneficiarul scoaterii definitive poate să nu ofere teren în compensare,
situaţie în care trebuie să plătească, anticipat
aprobării, o sumă de 5 ori mai mare decât valoarea terenului care
face obiectul scoaterii, sumă care se virează la fondul de ameliorare
a fondului funciar cu destinaţie silvică, situaţie în care nu
achită cheltuielile de instalare şi întreţinere a
vegetaţiei forestiere până la realizarea stării de masiv.
(5) Taxa procentuală prevăzută în
anexa nr. 2 la Legea fondului funciar nr.
18/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, care se aplică la calculul obligaţiilor
băneşti, este 100, în cazul scoaterilor definitive cu compensare a
terenurilor din fondul forestier naţional.
(6) Terenurile cu care se realizează
compensarea prevăzută la alin. (1) trebuie
să fie numai din afara fondului forestier naţional, dar limitrofe
acestuia, apte de a fi împădurite. În situaţia în care suprafaţa
minimă a unui teren cu care se realizează compensarea este mai mare
de 20 ha, acesta poate să nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie
să fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri degradate,
neproductive din punct de vedere silvic sau cu terenuri situate în zonele de
stepă, alpină şi subalpină.
(7) Pentru terenurile prevăzute la alin. (6) sunt obligatorii înscrierea în amenajamentele
silvice şi asigurarea administrării sau serviciilor silvice în termen
de 30 de zile de la data aprobării scoaterii definitive din fondul
forestier, precum şi împădurirea în maximum două sezoane de
vegetaţie.
(8) În judeţele în care suprafaţa fondului
forestier este sub 30% din suprafaţa judeţului, compensarea se
realizează numai cu terenuri din cadrul aceluiaşi judeţ.
(9) Terenurile pentru care a fost emisă
aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional
şi terenurile preluate în compensare dobândesc situaţia juridică
a terenurilor pe care le înlocuiesc şi se înscriu în cartea funciară
în baza actului de aprobare şi a procesului-verbal de predare-primire,
încheiat între părţi, în condiţiile legii.
(10) Amenajările necesare pentru realizarea
pădurilor-parc nu fac obiectul scoaterii definitive/ocupărilor
temporare din fondul forestier şi sunt permise numai în situaţia în
care realizarea amenajărilor nu implică tăieri de arbori sau
defrişări.
(11) Autorizarea construcţiilor la distanţe
mai mici de 50 m de liziera pădurii, în afara fondului forestier, se face
cu avizul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură, în baza unei documentaţii depuse cu
localizarea în coordonate stereografice 1970.
Art. 38. -
(1) Terenurile scoase
definitiv din fondul forestier naţional devin proprietatea beneficiarului
în momentul efectuării operaţiunii de predare-primire şi
dobândesc destinaţia pe care acesta a solicitat-o şi care i-a fost
aprobată.
(2) Se exceptează de la prevederile art. 37 terenurile aflate în perimetrul fâşiei de
protecţie a frontierei de stat, care fac parte din domeniul public şi
care, prin natura lor, sunt destinate protecţiei şi întreţinerii
liniei de frontieră.
(3) Schimbarea destinaţiei obiectivului
construit pe terenul care a făcut obiectul scoaterii definitive din fondul
forestier naţional mai devreme de 5 ani determină abrogarea ordinului
ministrului sau hotărârii Guvernului de aprobare şi aducere la starea
iniţială a terenului scos din fondul forestier pe cheltuiala
beneficiarului aprobării.
Art. 39. -
(1) Ocuparea temporară
de terenuri din fondul forestier naţional este permisă numai pe o
perioadă determinată de timp, în scopul realizării obiectivelor
din categoria celor prevăzute la art. 36 şi la
art. 37 alin. (1) lit. e) şi f) şi cu asigurarea plăţii anticipate a
obligaţiilor băneşti de către beneficiarul aprobării
de scoatere din fondul forestier naţional pentru obiectivul
respectiv.
(2) În raport cu durata obiectivului, perioada de
timp pentru care poate fi aprobată ocuparea temporară
prevăzută la alin. (1) este de maximum 10 ani, cu
posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani.
(3) Chiria aferentă fiecărui an se
plăteşte până la data de 31 ianuarie a anului pentru care se
datorează şi se calculează conform prevederilor legale în
vigoare la data de 1 ianuarie.
(4) În cazul în care, pentru realizarea obiectivelor
prevăzute la art. 36 şi art. 37 alin. (1) lit. a), b) şi c), sunt necesare şi alte terenuri adiacente celor scoase
definitiv şi numai pentru organizarea de şantier, acestea vor putea
fi ocupate temporar, pe o perioadă egală cu perioada de realizare a
investiţiei.
(5) Perioada pentru care se aprobă ocuparea
temporară de terenuri din fondul forestier naţional, care au
categoria de folosinţă pădure sau clasa de regenerare, include
şi perioada necesară executării lucrărilor pentru redarea
terenurilor în condiţii apte de a fi împădurite.
(6) Este interzisă aprobarea ocupării
temporare de terenuri din fondul forestier administrat/pentru care sunt
asigurate serviciile silvice de către un ocol silvic pentru operatorii
economici şi succesorii în drepturi ai acestora, în situaţia în care
aceştia nu au redat circuitului silvic, în condiţiile alin. (5), terenurile forestiere ocupate anterior din fondul
forestier naţional, cu excepţia situaţiilor de urgenţă
reglementate în condiţiile legii.
(7) Confirmarea redării în circuitul silvic
potrivit alin. (6) se realizează de către
şeful ocolului silvic.
(8) În situaţia în care terenul care a
făcut obiectul ocupării temporare este încadrat în alte categorii de
folosinţă forestieră decât cele prevăzute la alin. (5), beneficiarul are obligaţia de a preda terenul
în condiţiile stabilite în actul de aprobare.
(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), terenul ocupat temporar se poate reprimi cu o
altă categorie de folosinţă decât cea iniţială, cu
condiţia aprobării schimbării categoriei de folosinţă
în interiorul termenului de ocupare temporară.
(10) În cazul în care la sfârşitul perioadei
aprobate de ocupare temporară terenul nu îndeplineşte condiţiile
prevăzute la alin. (5), (8) şi (9), garanţia depusă şi dobânda bancară
aferentă se reţin în fondul de ameliorare a fondului funciar cu
destinaţie silvică.
(11) Garanţia depusă şi dobânda
bancară aferentă prevăzută la alin. (10) se
transmit ocolului silvic care asigură administrarea şi/sau serviciile
silvice, la solicitarea acestuia, în fondul de conservare şi regenerare a
pădurilor, pentru execuţia lucrărilor necesare aducerii
terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare, conform
devizului de lucrări întocmit de ocolul silvic şi avizat de structura
teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
Art. 40. -
(1) Solicitările de
scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul
forestier naţional, în condiţiile prevăzute la art. 36-39, cu acordul proprietarului
şi avizate favorabil de ocolul silvic care asigură administrarea
şi/sau serviciile silvice, în cazul proprietăţii private şi
proprietăţii publice a unităţilor
administrativ-teritoriale, respectiv cu avizul Regiei Naţionale a
Pădurilor - Romsilva, al Institutului de Cercetări şi
Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional
de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" sau
al ocolului silvic înfiinţat de Regia Autonomă Administraţia
Patrimoniului Protocolului de Stat, în cazul terenurilor din fondul forestier
proprietate publică a statului, se aprobă de către:
a) conducătorul structurii teritoriale de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, pentru suprafeţe de până la un ha;
b) conducătorul autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură, cu avizul structurii de
specialitate, pentru suprafeţe de la un ha până la 10 ha inclusiv
şi pentru situaţia prevăzută la art. 39 alin. (7);
c) Guvernul, la propunerea autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură, cu avizul structurii
teritoriale de specialitate, pentru suprafeţe de peste 10 ha, precum
şi pentru alte situaţii prevăzute de lege.
(2) Ocuparea temporară a unor terenuri din
fondul forestier naţional pentru intervenţii cu caracter urgent
privind remedierea unor deranjamente sau avarii la liniile de
telecomunicaţii, de transport sau de distribuţie a energiei
electrice, la conductele de apă, canalizare, gaze, precum şi la alte
instalaţii similare, se aprobă de conducătorul structurii
teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură, în baza unei solicitări emise de
autorităţile competente, în condiţiile legii, pentru o
perioadă de maximum 30 de zile, fără a mai fi necesară
plata garanţiei pentru ocuparea temporară de fond forestier.
(3) Beneficiarul ocupării temporare, în
condiţiile alin. (2), a terenului din fondul
forestier naţional este obligat să achite contravaloarea
prejudiciilor produse, a pierderii de creştere a arborilor, precum şi
a lucrărilor necesare aducerii terenului la starea iniţială,
stabilită pe bază de deviz, întocmit în condiţiile legii de
către ocolul silvic care asigură administrarea şi/sau serviciile
silvice şi avizat de conducătorul structurii teritoriale de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, devizul constituind titlu executoriu.
(4) Contravaloarea prevăzută la alin. (3) se achită, în termen de 30 de zile de la
comunicarea devizului prevăzut la alin. (3),
către beneficiar.
Art. 41. -
(1) Pentru terenurile
scoase definitiv din fondul forestier naţional, în cazurile prevăzute
la art. 36 şi 37,
obligaţiile băneşti sunt următoarele:
a) taxa pentru scoaterea definitivă a
terenurilor din fondul forestier naţional, care se achită anticipat
emiterii aprobării de scoatere definitivă şi se depune în fondul
de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, aflat la
dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură;
b) contravaloarea terenului scos definitiv din
fondul forestier naţional, care se achită proprietarului terenului
pentru terenurile proprietate privată a persoanelor fizice, juridice sau
proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, iar
pentru terenurile proprietate publică a statului, acestea se achită
administratorilor pădurilor proprietate publică a statului,
făcându-se venit la fondul de conservare şi regenerare a
pădurilor; suma prevăzută la art. 37 alin. (4), care se virează în fondul de ameliorare a
fondului funciar cu destinaţie silvică;
c) contravaloarea pierderii de creştere
determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta
exploatabilităţii tehnice, care se achită proprietarului
terenului pentru terenurile proprietate privată a persoanelor fizice,
juridice sau proprietate publică a unităţilor
administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publică a
statului, administratorului pădurilor proprietate publică a statului,
făcându-se venit la fondul de conservare şi regenerare a
pădurilor;
d) contravaloarea obiectivelor dezafectate; în
cazul pădurilor proprietate publică a statului, aceasta se
achită administratorului, iar pentru celelalte categorii de proprietate
forestieră se achită proprietarului;
e) cheltuielile de instalare a vegetaţiei
forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea
stării de masiv, numai pentru cazurile prevăzute la art. 36 alin. (2) şi la art. 37 alin. (1), sume
care se depun în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor.
(2) Obligaţiile băneşti
prevăzute la alin. (1) lit. b) -e) se achită anticipat predării-primirii terenului
pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din fondul
forestier naţional.
(3) Predarea-primirea terenului pentru care
există aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier
naţional se face în prezenţa reprezentantului structurii teritoriale
a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, numai după achitarea obligaţiilor
băneşti prevăzute la alin. (1) lit. b) -e).
Art. 42. -
(1) Pentru terenurile care
se ocupă temporar din fondul forestier naţional, în cazurile
prevăzute la art. 39, obligaţiile
băneşti sunt următoarele:
a) garanţia, echivalentă cu taxa pentru
scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional cu
compensare, care se achită anticipat emiterii aprobării şi se
depune în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie
silvică, fond aflat la dispoziţia autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură;
b) chiria, care se achită proprietarului, în
cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi
juridice, respectiv al celui proprietate publică şi privată a
unităţilor administrativ-teritoriale; pentru fondul forestier
proprietate publică a statului, 30% din chirie se depune în fondul de
conservare şi regenerare a pădurilor, 20% se achită
administratorului, iar 50% se depune în fondul de accesibilizare a
pădurilor;
c) contravaloarea pierderii de creştere
determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta
exploatabilităţii tehnice, care se achită proprietarului
terenului pentru terenurile proprietate privată a persoanelor fizice
şi juridice şi proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale;
pentru fondul forestier proprietate publică a statului, contravaloarea
pierderii de creştere se achită administratorului, care o depune în
fondul de conservare şi regenerare a pădurilor;
d) valoarea obiectivelor dezafectate de pe
terenurile respective; în cazul pădurilor proprietate publică a
statului, aceasta se achită administratorului, iar în celelalte cazuri se
achită proprietarului;
e) cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei
forestiere şi de întreţinere a acesteia până la realizarea
stării de masiv, care se depun în fondul de conservare şi regenerare
a pădurilor.
(2) Obligaţiile băneşti
prevăzute la alin. (1) lit. b) -e) se achită anticipat predării-primirii terenului
pentru care a fost emisă aprobarea de ocupare temporară din fondul
forestier naţional.
Art. 43. -
Metodologia privind scoaterea
definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi
de calcul al obligaţiilor băneşti se aprobă prin ordin al
autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
Art. 44. -
Masa lemnoasă rezultată în urma
defrişării vegetaţiei forestiere de pe terenurile scoase
definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier revine proprietarului, în
cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi
juridice, respectiv proprietate publică a unităţilor
administrativ- teritoriale, şi administratorului, în cazul fondului
forestier proprietate publică a statului.
Art. 45. -
(1) Administratorii
fondului forestier proprietate publică iau măsuri de lichidare a
enclavelor şi de corectare a perimetrului fondului forestier şi de
comasare a terenurilor proprietate publică prin schimburi de terenuri pe
bază de acte autentice.
(2) Terenurile care fac obiectul schimbului dobândesc
situaţia juridică a terenurilor pe care le schimbă, acestea
având destinaţie forestieră.
(3) Metodologia de dobândire prin cumpărare,
schimb sau prin donaţie, prin Regia Naţională a Pădurilor -
Romsilva şi prin ceilalţi administratori ai fondului forestier
proprietate publică, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
(4) La realizarea schimbului se are în vedere
echivalenţa valorică a terenurilor, evaluarea acestora făcându-se
pe baza metodologiei prevăzute la art. 43.
(5) Evaluarea terenurilor şi a vegetaţiei
forestiere de pe terenurile care fac obiectul schimbului se realizează în
baza metodologiei prevăzute la art. 43,
aprobată prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
(6) Coproprietarii şi vecinii proprietari de
fond forestier, persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, au un
drept de preempţiune, în ordinea prevăzută la art. 1.746 din Codul civil şi în condiţiile
prezentei legi, la cumpărarea de terenuri din fondul forestier aflate în
proprietate privată, la preţ şi în condiţii egale.
(7) Vânzătorul are obligaţia de a-i
înştiinţa în scris pe toţi preemptorii, prin executorul
judecătoresc sau notarul public, despre intenţia de vânzare,
arătând şi preţul cerut pentru terenul ce urmează a fi
vândut. În cazul în care coproprietarii sau vecinii fondului, alţii decât
administratorul pădurilor proprietate publică a statului, nu au
domiciliul ori sediul cunoscut, înştiinţarea ofertei de vânzare se
înregistrează la primăria sau, după caz, primăriile în raza
cărora este situat terenul şi se afişează, în aceeaşi
zi, la sediul primăriei, prin grija secretarului consiliului local.
(8) Titularii dreptului de preempţiune trebuie
să îşi manifeste în scris intenţia de cumpărare şi
să comunice acceptarea ofertei de vânzare sau, după caz, să o
înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost afişată, în
termen de 30 de zile de la comunicarea ofertei de vânzare ori, după caz,
de la afişarea acesteia la sediul primăriei.
(9) În situaţia în care terenul ce urmează
a fi vândut este limitrof cu fondul forestier proprietate publică a
statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, exercitarea
dreptului de preempţiune al statului ori al unităţilor
administrativ-teritoriale în termenul prevăzut la alin. (8) prevalează în raport cu dreptul de
preempţiune al vecinilor.
(10) Dacă în termenul arătat la alin. (8) niciunul dintre preemptori nu îşi
manifestă intenţia de cumpărare, vânzarea terenului este
liberă. În faţa notarului public dovada înştiinţării
preemptorilor se face cu copie de pe comunicările făcute sau,
dacă este cazul, cu certificatul eliberat de primărie, după
expirarea termenului de 30 de zile în care trebuia manifestată
intenţia de cumpărare.
(11) Nerespectarea de către vânzător a
obligaţiei prevăzute la alin. (7) sau
vânzarea terenului la un preţ mai mic ori în condiţii mai avantajoase
decât cele arătate în oferta de vânzare atrage anulabilitatea
vânzării.
(12) Dispoziţiile prezentului articol privitoare
la exercitarea dreptului de preempţiune se completează cu prevederile
de drept comun.
Art. 46. -
(1) Pentru realizarea
schimbului de terenuri în situaţiile în care unul dintre terenuri este
proprietate publică, schimbul trebuie să îndeplinească cel
puţin una dintre următoarele condiţii:
a) să conducă la eliminarea de enclave
din fondul forestier proprietate publică a statului;
b) să determine comasarea terenurilor
forestiere proprietate publică a statului;
c) să asigure majorarea suprafeţelor
împădurite din zonele deficitare în păduri.
(2) Schimbul de terenuri prevăzut la alin. (1) se iniţiază de administratorul fondului
forestier proprietate publică sau de proprietar, în cazul fondului
proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale
şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură.
(3) În situaţia în care suprafaţa fondului
forestier este sub 30% din suprafaţa judeţului, schimbul de terenuri
se poate realiza doar în cadrul aceluiaşi judeţ.
(4) Schimbul se realizează numai cu fond
forestier, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), în care
schimbul se poate face cu terenuri cu altă destinaţie.
Art. 47. -
(1) Schimbarea categoriei
de folosinţă silvică a terenurilor cu destinaţie
forestieră, pe perioada de aplicare a amenajamentului silvic, în altă
categorie de folosinţă silvică se aprobă prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde
de silvicultură.
(2) Schimbarea categoriei de folosinţă
silvică a terenurilor cu destinaţie forestieră de la
folosinţa "pădure" la altă categorie de
folosinţă silvică se face cu plata unei taxe echivalente cu taxa
de scoatere definitivă din fondul forestier naţional, care se
virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie
silvică.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) terenurile destinate construcţiei de drumuri
forestiere, realizării de lucrări de corectare a torenţilor,
terenurile destinate înfiinţării de pepiniere silvice cu o
suprafaţă de maximum 0,5 ha, constituirii culoarului de
frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat, cele
destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de
Securizare a Frontierei de Stat.
(4) Schimbarea categoriei de folosinţă a
terenurilor pentru constituirea culoarului de frontieră şi a
fâşiei de protecţie a frontierei de stat, a celor destinate
realizării unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a
Frontierei de Stat, precum şi a celor destinate realizării unor
centre de antrenament se face la solicitarea instituţiilor din sistemul
naţional de ordine publică.
CAPITOLUL V
Prevenirea
şi stingerea incendiilor
Art. 48. -
Proprietarii terenurilor forestiere, ai
perdelelor forestiere de protecţie şi ai terenurilor degradate pe
care s-au realizat lucrări de împădurire, precum şi ocoalele
silvice care asigură servicii silvice sau administrarea acestora sunt
obligaţi să aplice şi să respecte normele specifice de
apărare împotriva incendiilor, aprobate prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
Art. 49. -
Prefecţii, primarii, consiliile
judeţene şi locale, unităţile autorităţilor
competente ale statului în domeniul protecţiei civile, al combaterii
efectelor calamităţilor şi dezastrelor, potrivit
atribuţiilor legale ce le revin, au obligaţia de a interveni în
acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor în fondul forestier
şi în vegetaţia forestieră din afara acestuia.
Art. 50. -
Persoanele fizice care constată
incendii în fondul forestier naţional sunt obligate să le anunţe
imediat la numărul unic de urgenţă şi să participe la
stingerea lor.
CAPITOLUL VI
Paza
şi protecţia pădurilor
Art. 51. -
(1) Proprietarii de
păduri sunt obligaţi să asigure paza pădurii împotriva
tăierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a
degradărilor, a păşunatului şi a altor fapte
păgubitoare pentru fondul forestier, în condiţiile legii.
(2) Personalul silvic care are atribuţii pentru
paza pădurilor este dotat cu armament de serviciu, în condiţiile
legii.
(21) Personalul silvic cu
atribuţii de pază răspunde patrimonial, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
pentru pagubele produse pe suprafeţele de fond forestier sau în terenurile
din afara fondului forestier pe care le are în pază, în situaţia în
care în termen de 24 de ore de la constatarea pagubelor nu informează, în
scris, ocolul silvic; şeful ocolului silvic răspunde patrimonial, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
pentru pagubele produse pe suprafeţele de fond forestier sau în terenurile
din afara fondului forestier, dacă nu sesizează unităţile
de poliţie şi/sau parchetul teritorial cele mai apropiate, în maximum
24 de ore de la înregistrarea informaţiei referitoare la constatarea
pagubelor.
(3) În exercitarea atribuţiilor de serviciu
privind paza fondului forestier, precum şi constatarea
contravenţiilor şi a faptelor ce constituie infracţiuni silvice,
personalul silvic este învestit cu exerciţiul autorităţii
publice, în limitele competenţelor stabilite de lege.
Art. 52. -
Unităţile de poliţie
şi jandarmerie, potrivit atribuţiilor ce le revin conform legii,
asigură sprijin de specialitate în organizarea pazei pădurilor.
Art. 53. -
(1) Se interzice
păşunatul în fondul forestier, în perdelele forestiere de
protecţie şi în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate sau
în alunecare.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în caz de forţă majoră, autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură sau
unităţile teritoriale de specialitate ale acesteia, după caz,
pot aproba păşunatul în fondul forestier, dacă sunt îndeplinite
cumulativ următoarele condiţii:
a) se desfăşoară pe durată
limitată;
b) se practică doar în anumite perimetre ale
pădurii;
c) solicitările de aprobare aparţin
autorităţilor publice locale;
d) s-a obţinut acordul proprietarului;
e) este solicitat în cazuri temeinic justificate.
(3) Nu poate fi aprobat păşunatul în
arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările
tinere, precum şi în pădurile care îndeplinesc funcţii speciale
de protecţie.
(4) În cazul pădurilor proprietate publică
a statului, acordul prevăzut la alin. (2) lit. d) se dă
de administrator.
(5) Trecerea animalelor domestice prin fondul
forestier spre zonele de păşunat, adăpat şi adăpostire
se aprobă de ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier,
pe trasee delimitate şi în perioade precizate. Pentru fondul forestier
proprietate publică a statului, aprobarea se dă de către
conducătorii structurilor prevăzute la art. 10 alin. (2).
(6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin
pădure în arboretele în curs de regenerare, în plantaţiile şi regenerările
tinere, în ariile naturale protejate de interes naţional, în perimetrele
de ameliorare, precum şi în perdelele forestiere de protecţie.
(7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite
amplasarea în mod gratuit a stupilor de albine în fondul forestier proprietate
publică a statului, pe perioada pastoralului.
(8) Cuantumul plăţii pentru acţiunile
prevăzute la alin. (2) şi (5) se stabileşte prin înţelegerea
părţilor.
Art. 54. -
(1) Accesul public pedestru
în pădure este permis pe răspunderea celui care intră în
pădure numai în zone amenajate, pe trasee şi poteci marcate în acest
sens, pe drumurile forestiere şi în pădurile cu funcţii de protecţie,
predominant sociale.
(11) Accesul public cu
bicicleta în pădure este permis numai pe drumurile forestiere, pe potecile
şi pe traseele amenajate, pe răspunderea celui care intră în
pădure şi cu respectarea condiţiilor stabilite de
administratorul fondului forestier/proprietar, după caz.
(2) Accesul public în fondul forestier naţional
cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu
excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism
organizate, care se pot practica pe drumurile forestiere sau pe trasee special
marcate şi omologate, numai cu acordul:
a) şefului ocolului silvic, în cazul
administrării;
b) proprietarului, cu avizul şefului ocolului
silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice.
(3) În cazul organizaţiilor neguvernamentale,
accesul în fondul forestier cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede
este permis doar în urma semnării unui protocol cu administratorul, în
cazul fondului forestier proprietate publică a statului, sau cu
administratorul/proprietarul, în cazul fondului forestier proprietate
privată.
(4) Amenajarea în fondul forestier naţional de
poteci şi trasee pentru plimbare, alergare şi biciclete se face cu
acordul administratorului, pentru fondul forestier proprietate publică a
statului, sau cu acordul proprietarului, pentru fondul forestier, altul decât
proprietate publică a statului. În pădurile încadrate în tipul I
funcţional, amenajările se pot realiza numai cu aprobarea
administratorului ariei naturale protejate.
(5) Potecile şi traseele pentru plimbare,
alergare şi biciclete pot fi realizate numai din pământ, lemn şi
pietriş. Realizarea acestora nu face obiectul scoaterii
definitive/ocupărilor temporare din fondul forestier naţional, nu
necesită autorizaţie de construcţie şi este permisă numai
în situaţia în care nu implică tăieri de arbori,
defrişări.
Art. 55. -
(1) Supravegherea
stării de sănătate a pădurilor şi stabilirea
lucrărilor necesare pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi a
dăunătorilor se realizează prin serviciul de specialitate din
cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
(2) Măsurile dispuse de serviciul prevăzut
la alin. (1) sunt obligatorii pentru toţi
deţinătorii de fond forestier.
Art. 56. -
Ocoalele silvice realizează
lucrările de depistare şi prognoză a atacurilor bolilor şi
dăunătorilor pădurii, în conformitate cu normele tehnice privind
protecţia pădurilor împotriva bolilor şi dăunătorilor.
Art. 57. -
(1) Lucrările de
combatere a bolilor şi dăunătorilor pădurilor, indiferent
de forma de proprietate, prin mijloace avio, se realizează în mod unitar
sub coordonarea serviciului prevăzut la art. 55.
(2) Efectuarea celorlalte lucrări de combatere
a bolilor şi dăunătorilor se realizează de ocolul silvic în
care sunt necesare aceste lucrări şi se suportă de proprietar,
respectiv de administrator, pentru pădurile proprietate publică a
statului.
CAPITOLUL VII
Produsele
specifice fondului forestier naţional
Art. 58. -
(1) Produsele specifice
fondului forestier naţional sunt bunurile ce se realizează din
acesta, respectiv produse lemnoase şi nelemnoase.
(2) Produsele lemnoase specifice fondului forestier
naţional sunt reprezentate prin:
a) produse principale, rezultate din tăieri de
regenerare a pădurilor;
b) produse secundare, rezultate din tăieri de
îngrijire şi conducere a arboretelor;
c) produse accidentale, rezultate în urma
acţiunii factorilor biotici şi abiotici destabilizatori sau din
defrişări de pădure legal aprobate;
d) produse de igienă, rezultate din procesul
normal de eliminare naturală;
e) alte produse: arbori şi arbuşti
ornamentali, pomi de Crăciun, răchită, puieţi şi
diferite produse din lemn.
(3) Produsele nelemnoase specifice fondului
forestier naţional sunt reprezentate prin:
a) faună de interes cinegetic;
b) peşte din apele de munte, din
crescătorii, bălţi şi iazuri din fondul forestier;
c) fructe de pădure;
d) seminţe forestiere;
e) trufe şi alte ciuperci comestibile din
flora spontană din cuprinsul acestuia;
f) plante medicinale şi aromatice din
cuprinsul acestuia;
g) răşină;
h) alte produse.
(4) Produsele pădurii aparţin
proprietarilor sau deţinătorilor acesteia, după caz, cu
excepţia faunei de interes cinegetic şi a peştelui din apele de
munte.
(5) Recoltarea şi/sau achiziţionarea
produselor nelemnoase specifice fondului forestier naţional se fac/se face
pe baza autorizaţiilor emise de ocolul silvic care asigură
administrarea sau serviciile silvice, conform instrucţiunilor aprobate
prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, precum şi pe baza autorizaţiei de recoltare/achiziţionare
emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.
(6) În cazul fondului forestier care nu se află
în administrarea unui ocol silvic, autorizaţiile prevăzute la alin. (5) se vor emite doar în baza acordului scris al
proprietarului fondului forestier.
Art. 59. -
(1) Volumul maxim de lemn
care se recoltează ca produse principale într-o unitate de
gospodărire nu poate depăşi posibilitatea acestora,
stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a
acestuia.
(2) Volumul maxim de lemn prevăzut la alin. (1), care se recoltează anual ca produse principale
într-o unitate de gospodărire, nu poate depăşi posibilitatea
anuală.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), se poate depăşi posibilitatea
anuală, în următoarele situaţii:
a) dacă reglementarea procesului de
producţie lemnoasă se realizează la nivel de arboret;
b) cu volumul de lemn nerecoltat, până la
nivelul posibilităţii anuale, în anii anteriori de aplicare a
amenajamentului silvic în vigoare.
c) recoltarea produselor accidentale I, cu
aprobarea structurii teritoriale de specialitate a autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură.
(4) Suprafaţa arboretelor prevăzută
în amenajamentul silvic a fi parcursă cu lucrări de îngrijire şi
de conducere este minimală.
(5) Volumul prevăzut prin amenajamentul silvic
pentru extragere, prin lucrările de îngrijire şi conducere, este
orientativ şi se recoltează cu respectarea prevederilor normelor
tehnice specifice şi în funcţie de starea arboretelor.
(51) Lucrările de
îngrijire şi conducere a arboretelor, tăierile de igienă
executate în fondul forestier proprietate publică a statului se
realizează de către administratorii prevăzuţi de lege, în
următoarea ordine:
a) prin exploatare în regie proprie, cu forţe
proprii;
b) prin exploatare în regie proprie, prin
prestări servicii cu operatori economici atestaţi pentru lucrări
de exploatare forestieră;
c) prin valorificare ca masă lemnoasă pe
picior; valorificarea ca masă lemnoasă pe picior se poate face numai
pentru volumul din actele de punere în valoare care depăşeşte
capacitatea proprie de exploatare la nivelul ocolului silvic/bazei experimentale
şi după organizarea a cel puţin două proceduri de
achiziţie publică, în condiţiile legii. Volumul lemnului de foc
rezultat din masa lemnoasă valorificată pe picior se oferă spre
valorificare în ordinea de priorităţi prevăzută la alin. (52).
(52) Volumul disponibil
rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm
şi ca lemn de foc din lucrările de îngrijire şi conducere a
arboretelor, din tăierile de igienă din fondul forestier proprietate
publică a statului se valorifică în următoarea ordine de
priorităţi:
a) pentru necesarul de lemn al populaţiei, pe
bază de solicitare individuală sau în baza solicitărilor
centralizate de unităţile administrativ-teritoriale pe suprafaţa
cărora este amplasat fondul forestier administrat de ocolul silvic de
stat; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar
cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
b) pentru consumul propriu al unităţilor
de interes local finanţate, integral sau parţial, de la bugetul de
stat sau bugetul local, care nu desfăşoară activitate
economică în sensul reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului
de stat, în baza solicitării unităţii de interes local sau în
baza solicitărilor centralizate de unităţile
administrativ-teritoriale pe suprafaţa cărora estre amplasat fondul
forestier; această cantitate se valorifică prin vânzare directă,
iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
c) consumul propriu al administratorilor fondului
forestier proprietate publică a statului.
(53) Volumul disponibil
rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm
şi ca lemn de foc din lucrările de îngrijire şi conducere a
arboretelor, din tăierile de igienă executate în fondul forestier
proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se
valorifică în condiţiile Regulamentului de valorificare a masei
lemnoase din fondul forestier proprietate publică în vigoare, în
următoarea ordine de priorităţi:
a) pentru necesarul de lemn populaţiei din
raza unităţii administrativ-teritoriale; această cantitate se
valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia
nu are dreptul de comercializare;
b) pentru consumul propriu al unităţilor
de interes local de pe raza unităţii administrativ-teritoriale
finanţate, integral sau parţial, de la bugetul de stat sau bugetul
local, care nu desfăşoară activitate economică în sensul
reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului de stat; această
cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar
cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
c) consumul propriu al administratorilor fondului
forestier proprietate publică a unităţilor
administrativ-teritoriale;
d) în situaţia în care nu se poate asigura
necesarul de lemn de foc din resursa prevăzută mai sus,
unităţile administrativ- teritoriale pot hotărî să se
asigure necesarul de lemn de foc şi din volumul rezultat prin aplicarea
celorlalte categorii de lucrări silvotehnice.
(54)
«abrogat»
(55) Volumul disponibil de
lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi de
lemn de foc, rămas după acoperirea necesarului de lemn în
condiţiile alin. (52) şi (53), se valorifică în condiţiile
regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier
proprietate publică, în vigoare.
(56) Volumul de lemn
prevăzut la alin. (51) se adaugă la
volumul maxim care poate fi valorificat ca materiale lemnoase fasonate de
către administratorii fondului forestier proprietate publică a
statului, stabilit în condiţiile regulamentului de
valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică.
(57) Pentru judeţele
deficitare în păduri, solicitările formulate către
unităţile administrativ-teritoriale se centralizează la nivelul
prefecturilor şi se transmit Regiei Naţionale a Pădurilor -
Romsilva în vederea comunicării către acestea a existenţei în
judeţele limitrofe a eventualelor volume de lemn de lucru cu diametrul la
capătul gros de maximum 24 cm şi de lemn de foc, disponibile spre
vânzare.
(58) Persoanele fizice care
au în proprietate fond forestier din care îşi pot acoperi cantitatea de
lemn necesară încălzirii locuinţelor, de minimum 10 mc/an, nu
pot beneficia de lemn de foc pentru încălzirea locuinţelor în
condiţiile alin. (52) - (54).
(59) Materialele lemnoase
prevăzute la alin. (52) - (54), comercializate de către
cumpărătorii acestora, sunt fără provenienţă
legală şi se confiscă fizic sau valoric, după caz, în
condiţiile legii.
(6) Produsele accidentale se recoltează
integral din fondul forestier; în situaţia în care volumul produselor
accidentale I cumulat cu volumul recoltat anterior apariţiei acestora
depăşeşte posibilitatea, ocolul silvic care asigură
administrarea/serviciile silvice, după caz, întocmeşte
documentaţia potrivit metodologiei prevăzute la alin. (61) şi o transmite spre aprobare
structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură. În ariile naturale protejate se
respectă legislaţia specifică protecţiei mediului.
(61) Depăşirea
posibilităţii prevăzute la alin. (6) se
aprobă prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, în baza metodologiei aprobate prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde
de silvicultură.
(62) În termen de 5 zile
lucrătoare de la aprobare, structura teritorială de specialitate a
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură
transmite Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură decizia de
aprobare a depăşirii posibilităţii, care decide aprobarea/respingerea
elaborării unui nou amenajament silvic; la stabilirea
posibilităţii din noul amenajament silvic se ia în considerare
volumul cu care s-a depăşit posibilitatea din amenajamentul anterior.
(63) Pentru
suprafeţele de fond forestier cuprinse între 10,1 şi 100 ha, pentru
care nu există amenajament silvic elaborat, produsele accidentale se pot
recolta numai după elaborarea unui addendum la un amenajament silvic în
vigoare şi aprobarea acestuia în Comisia tehnică de avizare pentru
silvicultură.
(7) Volumul produselor accidentale I înregistrate în
unităţi de gospodărire în care se reglementează procesul de
producţie lemnoasă, precum şi volumul arborilor tăiaţi
ilegal se precomptează din posibilitatea de produse principale.
(8) Precomptarea se realizează în cadrul
aceleiaşi proprietăţi.
(9) Se interzice compensarea volumului de recoltat,
prevăzut de amenajamentul silvic din unităţi amenajistice
inaccesibile, cu volume echivalente din unităţi amenajistice situate
în zone accesibile, cu excepţia situaţiilor apariţiei produselor
accidentale I.
(10) În situaţia în care volumul masei lemnoase
afectate de factori biotici şi/sau abiotici este mai mare decât
posibilitatea anuală, aceasta poate fi depăşită în
condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(11) Volumul masei lemnoase prevăzut la alin.
(10), care depăşeşte posibilitatea anuală, se
precomptează în anii următori de aplicare a amenajamentului silvic.
Art. 60. -
(1) Produsele lemnoase ale
pădurii şi ale vegetaţiei forestiere din afara fondului
forestier se recoltează pe bază de autorizaţie de exploatare
eliberată de ocolul silvic.
(2) Estimarea cantitativă şi
calitativă a produselor lemnoase se face prin acte de evaluare întocmite
de ocoalele silvice, conform normelor tehnice silvice specifice.
(3) Ocolul silvic care eliberează
autorizaţia de exploatare are obligaţia să execute predarea spre
exploatare, controlul exploatării şi reprimirea parchetelor.
(4) Valorificarea masei lemnoase din fondul
forestier proprietate publică se face potrivit regulamentului aprobat prin
hotărâre a Guvernului.
(5) În elaborarea regulamentului prevăzut la alin. (4) se au în vedere următoarele principii:
a) valorificarea superioară a masei lemnoase;
a1)
expedierea materialelor lemnoase
obţinute din fondul forestier naţional şi din vegetaţia din
afara fondului forestier naţional se face numai după măsurarea
materialelor lemnoase;
b) sprijinirea dezvoltării rurale prin
prelucrarea locală a masei lemnoase;
c) valorificarea masei lemnoase pe picior se face
doar către operatori economici atestaţi; un operator economic/grup de
operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere,
după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau
accidentale I, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în
cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin
40% din materialul lemnos achiziţionat;
d) prioritatea alocării resurselor de
materiale lemnoase din pădurile proprietate publică, necesare
încălzirii locuinţelor populaţiei;
e) transparenţa vânzării şi
comercializării masei lemnoase;
f) un operator economic/grup de operatori economici
nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un
sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca
medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la
exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de
proprietate;
g) asigurarea cu prioritate de masă
lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri
proprietate publică a statului sub formă de lemn fasonat, pe baza
necesarului anual estimat; aceştia au drept de preempţiune la
cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preţ şi în
condiţii egale de vânzare.
(6) Începând cu data de 1 ianuarie 2025, masa
lemnoasă recoltată din fondul forestier proprietate publică a
statului şi din fondul forestier proprietate publică a
unităţilor administrativ- teritoriale se valorifică preponderent
ca lemn fasonat.
(7) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, cel
puţin 50% din masa lemnoasă recoltată din fondul forestier
proprietate publică a statului şi din fondul forestier proprietate
publică a unităţilor administrativ-teritoriale se
valorifică ca lemn fasonat.
(8) Administratorii fondului forestier proprietate
publică a statului prevăzuţi la art. 11 alin. (1) sau
proprietarii/administratorii fondului forestier proprietate publică a
unităţii administrativ- teritoriale sunt obligaţi să ia
măsuri pentru încadrarea în prevederile alin. (6) şi (7).
(9) Licitaţiile publice pentru executarea
prestărilor de servicii de exploatare forestieră derogă de la
prevederile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice,
cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 61. -
Produsele nelemnoase specifice fondului
forestier se recoltează în conformitate cu normele tehnice aprobate prin
ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
CAPITOLUL VIII
Exploatarea
masei lemnoase
Art. 62. -
(1) Exploatarea masei
lemnoase se face după obţinerea autorizaţiei de exploatare
şi predarea parchetului, cu respectarea regulilor silvice şi în
conformitate cu instrucţiunile privind termenele, modalităţile
şi perioadele de colectare, scoatere şi transport ale materialului
lemnos, aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură. În zonele de deal
şi de munte se dă prioritate tehnologiilor bazate pe
funiculare.
(2) Exploatarea masei lemnoase se face doar de
operatori economici atestaţi de către comisia de atestare, care
funcţionează în cadrul asociaţiei patronale şi profesionale
din domeniul forestier recunoscută la nivel naţional.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2)
proprietarii de fond forestier, persoane juridice şi fizice, care pot
exploata din proprietatea lor, fără să deţină
certificat de atestare pentru lucrări de exploatare forestieră, un
volum de până la 20 mc/an, în condiţiile legii, şi ocoalele
silvice care pot exploata masa lemnoasă provenită din tăieri de
îngrijire şi conducere a arboretelor tinere - curăţări.
(4) De prevederile alin. (3)
beneficiază şi persoanele fizice care au facilităţile
prevăzute de Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele
drepturi economice a locuitorilor Munţilor Apuseni, cu modificările
şi completările ulterioare, precum şi membrii formelor de
proprietate asociative prevăzute de lege.
(41) În scopul prevenirii
inundaţiilor, Administraţia Naţională «Apele Române»
şi subunităţile acesteia pot efectua lucrările de
exploatare a vegetaţiei forestiere din albia minoră şi de pe
suprafaţa construcţiilor hidrotehnice, fără a deţine
certificat de atestare.
(42) În vederea
exploatării materialului lemnos în condiţiile art. 62 alin. (3), ocolul silvic nominalizat poate stabili un program
săptămânal pentru efectuarea lucrărilor de transport valabil
pentru întreg teritoriul unităţii administrativ-teritoriale.
Programul astfel stabilit se comunică consiliului local în vederea
aducerii la cunoştinţa persoanelor fizice şi juridice
interesate.
(43) Prevederile art. 62 alin. (3) şi (42) se
aplică şi în cazul materialului lemnos exploatat din afara fondului
forestier.
(5) Regulamentul privind organizarea,
funcţionarea şi componenţa comisiei prevăzute la alin. (2), precum şi criteriile de atestare pentru
activitatea de exploatare forestieră se aprobă prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde
de silvicultură, la propunerea instituţiilor, organizaţiilor
şi asociaţiilor profesionale şi patronale din domeniu, a
reprezentanţilor naţionali ai proprietarilor de pădure şi a
structurilor asociative ale autorităţilor locale.
(6) Autorizaţia de exploatare se
eliberează de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile
silvice.
Art. 63. -
(1) Arborii destinaţi
tăierii se inventariază şi, după caz, în funcţie de
natura tăierii, se marchează cu dispozitive speciale de marcat de
către personalul silvic împuternicit, în conformitate cu normele
tehnice.
(2) Forma şi modul de utilizare a
dispozitivelor speciale de marcat, precum şi modul de marcare a arborilor
sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde
de silvicultură.
Art. 64. -
(1) Dispozitivele speciale
de marcat au regimul mărcilor şi al sigiliilor, iar tiparele lor se
înregistrează şi se păstrează la birourile notariale.
(2) Operaţiunile prevăzute la alin. (1) sunt scutite de taxa de timbru prevăzută
de lege pentru primirea în depozit la birourile notariale a înscrisurilor sau a
documentelor.
(3) Conducătorul autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură poate aproba utilizarea unor
dispozitive speciale de marcat care nu au regimul mărcilor şi al
sigiliilor.
(4) Prin metodologie, aprobată prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, se pot stabili, pe zone-pilot, constituite la nivel de ocol
silvic, modalităţi experimentale de recoltare a arborilor,
fără utilizarea dispozitivelor speciale de marcat.
Art. 65. -
(1) La exploatarea masei
lemnoase se folosesc tehnologii de recoltare, de colectare, lucrări în
platforma primară şi de transport al lemnului din pădure care
să nu producă degradarea solului, a drumurilor forestiere şi a
malurilor apelor, distrugerea sau vătămarea seminţişului
utilizabil, precum şi a arborilor nedestinaţi exploatării, peste
limitele admise de normele tehnice.
(2) Titularii autorizaţiilor de exploatare
răspund pe toată durata exploatării pentru prejudiciile produse
în cuprinsul parchetului şi drumurilor auto forestiere pe care
circulă.
Art. 66. -
(1) În scopul
asigurării fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind
eventualele prejudicii de natura celor prevăzute la art. 65 alin. (1), inclusiv pentru refacerea elementelor de drum forestier
distruse din vina titularilor autorizaţiilor de exploatare, aceştia
depun la ocolul silvic, anticipat emiterii autorizaţiei de exploatare, o
cauţiune de minimum 5% din valoarea contractului.
(2) Cuantumul cauţiunii prevăzute la alin. (1) se stabileşte la data contractării masei
lemnoase sau a lucrării de exploatare a lemnului.
Art. 67. -
(1) Pentru colectarea
lemnului din păduri se construiesc căi de acces şi
instalaţii pasagere, în conformitate cu instrucţiunile prevăzute
la art. 62 alin. (1).
(2) Colectarea lemnului prin traversarea terenurilor
aparţinând altor proprietari se face cu plata servituţii de trecere
şi, după caz, a despăgubirilor stabilite prin înţelegerea
părţilor.
CAPITOLUL IX
Provenienţa
şi circulaţia materialelor lemnoase
Art. 68. -
(1) Materialele lemnoase,
indiferent de provenienţa lor, se transportă numai însoţite de
documente specifice de transport, din care să rezulte cu certitudine
legalitatea provenienţei acestora.
(2) Sunt interzise primirea spre încărcare
şi transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase
neînsoţite de documentele de transport prevăzute la alin. (1).
(21) Transportul cu orice
mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m3,
neînsoţite de documentele specifice de transport prevăzute la alin.
(1), constituie infracţiune şi se sancţionează cu
amendă sau cu închisoare de la 6 luni la un an şi cu confiscarea
materialelor lemnoase care fac obiectul transportului.
(22) Sunt supuse
confiscării mijloacele de transport materiale lemnoase şi orice alte
bunuri care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la
săvârşirea infracţiunii prevăzute la alin. (21).
(3) Prestaţiile silvice în vegetaţia din
afara fondului forestier sunt realizate pe raza unei unităţi
administrativ-teritoriale de către ocolul silvic nominalizat.
Art. 69. -
(1) Controlul
circulaţiei materialelor lemnoase se efectuează de către:
a) personalul silvic;
b) ofiţeri, subofiţeri şi
agenţi din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră
Română şi Jandarmeriei Române;
c) personalul cu atribuţii de control din
cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) lit. b) şi c) este obligat
să sprijine personalul silvic în acţiunile de control al
circulaţiei materialelor lemnoase, în condiţiile legii.
Art. 70. -
Materialele lemnoase găsite în
circulaţie fără documentele specifice de transport, cu documente
specifice de transport a căror valabilitate a expirat sau care nu au
înscrisă provenienţa legală se confiscă de personalul
prevăzut la art. 69 alin. (1) şi
se valorifică potrivit legii.
Art. 71. -
(1) Materialele lemnoase
însoţite de documente specifice de transport care nu sunt completate
corespunzător se reţin şi se predau în custodie.
(2) Custodia materialelor lemnoase se asigură
de cel mai apropiat ocol silvic sau de persoane fizice ori juridice care
deţin spaţii corespunzătoare de depozitare, cu acordul acestora.
(3) Dacă, în termenul stabilit de personalul
împuternicit care a dispus reţinerea sau ca urmare a hotărârii
judecătoreşti, nu se confirmă provenienţa legală a
materialelor lemnoase, acestea se confiscă potrivit prevederilor legale.
(4) În cazul în care s-a stabilit provenienţa
legală, materialele lemnoase reţinute se restituie.
(5) Materialele lemnoase confiscate conform
prevederilor alin. (3) se restituie proprietarilor,
dacă aceştia sunt identificaţi şi nu sunt autorii faptelor
ilegale care au impus confiscarea, sau se valorifică potrivit legii.
(6) Cheltuielile ocazionate de reţinere,
custodie şi transport se suportă de persoana care nu a făcut
dovada provenienţei legale a materialelor lemnoase reţinute.
Art. 72. -
(1) Se interzic primirea,
depozitarea, prelucrarea, transportul şi comercializarea materialelor
lemnoase fără documente specifice de transport ale acestora sau cu
documente din care nu rezultă cu certitudine provenienţa legală
a acestora.
(11) Se interzic
transportul şi comercializarea materialelor lemnoase care nu corespund
documentelor care atestă provenienţa materialelor lemnoase.
(12) Se interzic primirea,
depozitarea şi prelucrarea materialelor lemnoase care nu corespund
documentelor care atestă provenienţa materialelor lemnoase, astfel
cum este definită în anexa nr. 1 pct. 38, cu luarea în considerare a
toleranţelor de măsurare specificate prin normele referitoare la
provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase
prevăzute la art. 73.
(2) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se confiscă şi se valorifică potrivit
legii.
(3) Pentru evitarea degradării, materialele
lemnoase prevăzute la alin. (1) se pot
valorifica. Contravaloarea acestora se consemnează într-un cont special
până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Art. 73. -
Normele referitoare la provenienţa,
circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul
spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al
instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi cele privind
provenienţa şi circulaţia materialelor lemnoase destinate
consumului propriu al proprietarului se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
CAPITOLUL X
Cercetarea
ştiinţifică din silvicultură
Art. 74. -
Autoritatea publică centrală
care răspunde de silvicultură sprijină prin programe activitatea
de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică din
domeniu şi urmăreşte folosirea eficientă a rezultatelor
obţinute, în vederea fundamentării tehnico-ştiinţifice a
măsurilor de gospodărire a pădurilor.
Art. 75. -
(1) Cercetarea
ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniul
silviculturii se realizează prin Institutul de Cercetări şi
Amenajări Silvice care se reorganizează, prin hotărâre a
Guvernului, în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Silvicultură "Marin Drăcea", în coordonarea
autorităţii publice centrale pentru cercetare ştiinţifică,
dezvoltare tehnologică şi inovare ca institut naţional cu
personalitate juridică, precum şi prin alte persoane juridice de
drept public şi privat care au ca obiect de activitate cercetarea
ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din
domeniu.
(2) Activitatea de dezvoltare tehnologică
pentru fondul forestier proprietate publică a statului se realizează
prin Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se
reorganizează în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Silvicultură "Marin Drăcea". Regia Naţională a
Pădurilor - Romsilva acordă direct realizarea de servicii pentru
activitatea de dezvoltare tehnologică Institutului de Cercetări
şi Amenajări Silvice.
(3) Avizarea şi aprobarea proiectelor de
amenajare a pădurilor şi a altor proiecte referitoare la fondul
forestier naţional se realizează de autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură.
Art. 76. -
Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea"
administrează prin baze experimentale fondul forestier proprietate
publică a statului deţinut, în care se efectuează cercetări
în vederea generalizării rezultatelor în practica silvică.
Art. 77. -
Cercetarea ştiinţifică în
domeniul silviculturii este finanţată de la bugetul de stat, prin
bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, precum şi din alte surse, potrivit legii.
CAPITOLUL XI
Dezvoltarea
conştiinţei forestiere
Art. 78. -
(1) Autoritatea
publică centrală pentru educaţie, cu consultarea
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,
va include în curricula de la formele de învăţământ obligatorii
noţiuni privitoare la păduri, la conservarea acestora, precum şi
la rolul şi importanţa lor în cadrul biosferei şi în viaţa
omenirii, în general.
(2) Noţiunile prevăzute la alin. (1) se vor dezvolta diferenţiat şi progresiv,
în funcţie de forma de învăţământ.
Art. 79. -
Autoritatea publică centrală
care răspunde de silvicultură are obligaţia realizării
acţiunilor specifice, prin căi şi mijloace adecvate, pentru
următoarele scopuri:
a) formarea conştiinţei forestiere;
b) crearea unui minimum de cunoştinţe
profesionale la proprietarii de păduri.
Art. 80. -
(1) Autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură
înfiinţează Centrul Naţional pentru Perfecţionare în
Silvicultură.
(2) Regulamentul de organizare şi
funcţionare a centrului prevăzut la alin. (1) se va
stabili prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 81. -
(1) În perioada 15 martie -
15 aprilie a fiecărui an, autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură organizează "Luna plantării
arborilor".
(2) Luna plantării arborilor se
organizează cu participarea consiliilor judeţene, a prefecturilor, a
primăriilor, a inspectoratelor şcolare teritoriale, a
instituţiilor confesionale, a unităţilor militare, precum
şi a altor instituţii cu caracter public.
(3) Cu prilejul organizării manifestărilor
prevăzute la alin. (1), autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură, prin unităţile
aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, va pune la
dispoziţia celor interesaţi materialul săditor şi logistica
necesară.
(4) În perioada prevăzută la alin. (1), autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură, administratorii pădurilor proprietate
publică a statului şi ocoalele silvice private sunt obligaţi
să desfăşoare acţiuni publice de popularizare şi
educare privind rolul şi importanţa pădurii şi
activităţi practice de realizare de plantaţii forestiere,
întreţinerea şi conducerea arboretelor.
Art. 82. -
Autoritatea publică centrală
care răspunde de silvicultură sprijină iniţiativa şi
acţiunile instituţiilor publice, ale mass-media şi ale
organizaţiilor neguvernamentale referitoare la apărarea, dezvoltarea
şi gospodărirea pădurilor.
CAPITOLUL XII
Accesibilizarea
pădurilor
Art. 83. -
(1) Mărirea gradului
de accesibilizare a fondului forestier naţional constituie o condiţie
de bază a gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea
prevederilor planurilor de management aprobate în condiţiile legii, în
cazul ariilor naturale protejate.
(2) Drumurile forestiere sunt căi de transport
tehnologic, de utilitate privată, utilizate pentru: gospodărirea
pădurilor, desfăşurarea activităţilor de
vânătoare şi pescuit sportiv, intervenţii în caz de avarii,
calamităţi sau dezastre, fiind închise circulaţiei publice, cu
excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism,
organizate, care se pot practica numai cu acordul proprietarului, iar în cazul
pădurilor proprietate publică a statului, cu acordul administratorului
acestora, cu respectarea prevederilor art. 54 alin. (2), precum şi pentru
accesul proprietarilor la terenuri în vederea gospodăririi acestora.
(3) Condiţiile de acces se afişează
pe indicatoare specifice, la intrarea pe drumul forestier.
(4) Pentru construirea drumurilor forestiere nu este
necesară obţinerea autorizaţiei de construire.
Art. 84. -
Construirea drumurilor forestiere se
realizează după aprobarea schimbării categoriei de
folosinţă forestieră, în condiţiile art. 47 alin. (1), la solicitarea proprietarului sau
administratorului, după caz, după cum urmează:
a) pentru drumurile forestiere care se
realizează în fondul forestier proprietate publică a statului, de
administratorul acestora;
b) pentru drumurile forestiere care se
realizează în fondul forestier, altul decât cel proprietate publică a
statului, de către proprietar.
Art. 85. -
(1) Proiectarea şi
construcţia drumurilor forestiere se realizează pe baza principiilor
care respectă încadrarea în peisaj şi nu afectează calitatea
apei, a solului şi a habitatelor.
(2) Proiectarea de drumuri forestiere se
realizează de persoane fizice sau juridice atestate de o comisie
înfiinţată în acest scop.
(3) Metodologia, criteriile de atestare şi
comisia de atestare se stabilesc prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,
cu consultarea asociaţiilor profesionale de profil.
(4) Comisia de atestare este compusă din specialişti
din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, specialişti în cercetare, proiectare şi în
construcţia de drumuri forestiere, specialişti din
învăţământul superior de profil şi reprezentanţi ai
asociaţiilor patronale-profesionale recunoscute la nivel naţional.
(5) Activităţile de proiectare şi de
construire a drumurilor forestiere se desfăşoară în conformitate
cu ghidurile de bune practici şi cu normativele aprobate de autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură.
(6) Studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea
reţelei de drumuri forestiere se realizează în corelare cu cele
pentru lucrările de corectare a torenţilor.
(7) Supravegherea şi controlul execuţiei
drumurilor forestiere revin proiectantului, beneficiarului şi
autorităţilor de la care s-au obţinut avizele.
(8) Recepţia lucrărilor privind drumurile
forestiere se efectuează de beneficiar şi de reprezentanţi ai
autorităţilor de la care s-au obţinut avizele, în prezenţa
reprezentanţilor proiectantului şi ai constructorului.
Art. 86. -
Lucrările de corectare a
torenţilor şi întreţinerea investiţiilor efectuate pentru
corectarea torenţilor în fondul forestier se realizează cu fonduri
publice, în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale pentru
dezvoltarea fondului forestier naţional şi ale Strategiei
naţionale de management al riscului la inundaţii.
Art. 87. -
(1) Întreţinerea
şi repararea drumurilor forestiere sunt în sarcina proprietarului,
respectiv a administratorului, pentru drumurile forestiere aflate în fondul
forestier proprietate publică a statului, cu respectarea normativelor sau
a ghidurilor de bune practici aprobate prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
(2) Modul de utilizare şi transportul pe
drumurile auto forestiere se reglementează prin metodologie aprobată
prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
TITLUL IV
Dezvoltarea
durabilă a fondului forestier naţional
CAPITOLUL I
Dezvoltarea
fondului forestier naţional
Art. 88. -
(1) Dezvoltarea fondului
forestier naţional şi extinderea suprafeţelor de pădure
constituie o obligaţie a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură şi o prioritate naţională, în
vederea asigurării echilibrului ecologic la nivel local, naţional
şi global, şi se realizează prin Programul naţional de
împădurire.
(2) Programul naţional de împădurire
prevăzut la alin. (1) se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
(3) Realizarea Programului naţional de
împădurire prevăzut la alin. (1) se face
prin lucrări de împădurire a terenurilor din afara fondului forestier
naţional şi a terenurilor cu destinaţie agricolă, în
vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi a
optimizării peisajului, a asigurării şi creşterii recoltelor
agricole, a prevenirii şi combaterii eroziunii solului, a protejării
căilor de comunicaţie, a digurilor şi a malurilor, a
localităţilor şi a obiectivelor economice, sociale şi
strategice, urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu altă
destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de 2 milioane
ha, până în anul 2035.
(4) Regia Naţională a Pădurilor -
Romsilva poate să achiziţioneze terenuri în vederea împăduririi,
cu prioritate terenuri degradate, astfel încât suprafaţa fondului
forestier proprietate publică a statului să crească.
(5) Finanţarea acţiunilor prevăzute
la alin. (4) se asigură din: fonduri proprii
ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, fondul de ameliorare a
fondului funciar cu destinaţie silvică, fondul de conservare şi
regenerare a pădurilor, precum şi de la bugetul de stat.
Art. 89. -
(1) Autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură
realizează continuu şi actualizează periodic, la fiecare 5 ani,
inventarul forestier naţional, denumit în continuare I.F.N., aliniat la
standardele Uniunii Europene, în scopul obţinerii de informaţii
actualizate despre starea şi evoluţia vegetaţiei forestiere de
pe întreg teritoriul ţării.
(2) Metodologia de inventariere statistică a
tuturor resurselor forestiere din România, pe baza căreia se realizează
I.F.N., se aprobă de conducătorul autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 90. -
(1) Autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură asigură
realizarea cu continuitate a Sistemului naţional al perdelelor forestiere
de protecţie, potrivit legii.
(2) Realizarea Sistemului naţional al
perdelelor forestiere de protecţie constituie obiectiv de utilitate
publică. Execuţia lucrărilor de înfiinţare a perdelelor
forestiere de protecţie se face în baza studiilor tehnico-economice
prevăzute la art. 7 alin. (3) din Legea
nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, şi cu
respectarea cerinţelor prevăzute la art. 7 alin. (4) şi (6) - (8) din Legea nr. 289/2002, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, fără a fi
necesară obţinerea altor avize/aprobări/autorizaţii/acorduri.
Art. 91. -
Finanţarea Programului naţional
de împădurire prevăzut la art. 88 şi a
Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie
prevăzut la art. 90 se face din fondul de ameliorare a
fondului funciar, fondul de conservare şi regenerare a pădurilor,
alocaţii de la bugetul de stat şi din alte fonduri prevăzute de
lege.
CAPITOLUL II
Forme
asociative ale proprietarilor de păduri
Art. 92. -
(1) Persoanele fizice
şi/sau juridice care au în proprietate terenuri forestiere se pot
constitui în asociaţii, potrivit legii.
(2) Principiile care stau la baza constituirii
asociaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt
următoarele:
a) libera asociere;
b) respectarea regimului silvic;
c) gospodărirea durabilă a
pădurilor.
(3) Înfiinţarea asociaţiilor de
proprietari de păduri se face în vederea realizării obiectivelor de
ordin economic, ecologic şi de management durabil al pădurilor,
urmărindu-se:
a) consolidarea proprietăţii;
b) comercializarea în condiţii de
profitabilitate a produselor fondului forestier;
c) crearea de ocoale silvice proprii;
d) creşterea capacităţii de absorbţie
a fondurilor interne şi externe;
e) reprezentarea drepturilor proprietarilor în
raport cu autorităţile.
Art. 93. -
Asociaţiile de proprietari de
păduri se înfiinţează potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) şi funcţionează în conformitate cu
dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu
privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 94. -
(1) Pentru a beneficia de
sprijin conform legii, asociaţiile de proprietari de păduri şi
formele asociative prevăzute la art. 92 alin. (1) trebuie
să se înscrie în Registrul naţional al asociaţiilor de
proprietari de păduri, ţinut la nivelul autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Conţinutul, modelul şi procedura de
înscriere în Registrul naţional al asociaţiilor de proprietari de
păduri se aprobă prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 95. -
(1) Obştile de
moşneni în devălmăşie, obştile de moşneni în
indiviziune, obştile răzeşeşti nedivizate, composesoratele,
pădurile grănicereşti, pădurile urbariale, comunele
politice, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite
denumiri, existente anterior anului 1948, fac parte din tezaurul istoric al
României.
(2) Proprietatea formelor asociative prevăzute
la alin. (1) este garantată, indivizibilă şi inalienabilă,
acesteia fiindu-i aplicabile dispoziţiile art. 27 din Legea
nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr.
169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Formele asociative prevăzute la alin. (1), rezultat al manifestării voinţei
comunităţilor locale, sunt persoane juridice; organizarea şi
funcţionarea acestora se vor reglementa prin lege specială.
(4) Scoaterea definitivă a terenurilor din
fondul forestier aparţinând formelor asociative prevăzute la alin. (1) este permisă pentru realizarea şi/sau
extinderea obiectivelor şi lucrărilor prevăzute la art. 36 şi art. 37 alin. (1) lit. a) şi d) -f); terenurile oferite în compensare
intră în proprietatea formelor asociative şi întregesc drepturile
membrilor proporţional cu cotele deţinute.
Art. 96. -
Autoritatea publică centrală
care răspunde de silvicultură sprijină constituirea şi
dezvoltarea asociaţiilor de proprietari de păduri şi a formelor
asociative, prin bugetul său.
CAPITOLUL III
Modalităţi
de sprijin pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor
Art. 97. -
(1) În scopul
gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a
persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică
şi privată a unităţilor administrativ- teritoriale, statul
alocă anual de la buget, prin bugetul autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură, sume pentru:
a) asigurarea integrală de la bugetul de stat
a costurilor necesare asigurării serviciilor silvice pentru
suprafeţele de fond forestier de maximum 30 ha, aflate în proprietatea sau
în deţinerea persoanelor fizice sau juridice, indiferent dacă acestea
sunt sau nu sunt cuprinse într-o asociaţie, care au încheiate contracte de
servicii silvice cu ocoale silvice nominalizate; plata se face către
ocolul silvic nominalizat, în baza devizului întocmit de acesta, pentru
suprafeţele pentru care are încheiate contracte de servicii silvice;
a1)
«abrogat»
a2)
devizul prevăzut la lit. a) se
calculează ca produs între suprafaţa prevăzută în
contractele de servicii silvice şi costurile medii/ha, pe suprafeţele
aferente formelor de relief, potrivit anexei nr. 2.
b) acordarea unor compensaţii reprezentând
contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează,
datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente
silvice care determină restricţii în recoltarea de masă
lemnoasă;
c) asigurarea diferenţei dintre sumele
necesare pentru finanţarea integrală a lucrărilor prevăzute
la art. 33 alin. (3) lit. a) -d) şi sumele
calculate la nivelul maxim în fondul de conservare şi regenerare a
pădurilor;
d) contravaloarea lucrărilor de combatere a
bolilor şi dăunătorilor prevăzute la art. 57 alin. (1), numai pentru fondul forestier proprietate
privată a persoanelor fizice şi juridice, dacă suprafaţa
proprietăţii forestiere este mai mică sau egală cu 30 ha,
indiferent dacă aceasta este sau nu este cuprinsă într-o
asociaţie;
e) refacerea pădurilor, dacă sumele
constituite la nivelul maxim din fondul de conservare şi regenerare a
pădurilor sunt insuficiente, şi a căilor forestiere de transport
afectate de calamităţi naturale sau de incendii, cu autor necunoscut;
f) sprijinirea înfiinţării şi
dezvoltării asociaţiilor de proprietari de păduri;
g) punerea la dispoziţia proprietarilor de
păduri a materialelor de educaţie forestieră privind ocrotirea
şi conservarea pădurilor.
(2) Limitarea dreptului de proprietate asupra
terenurilor din fondul forestier naţional peste nivelul regimului silvic,
aşa cum este definit în anexa nr. 1 pct. 42, se face numai cu acordarea de
compensaţii, cu excepţia situaţiilor în care dreptul de
proprietate este limitat la iniţiativa şi prin voinţa
expresă a proprietarului.
(21) Impunerea de restricţii
proprietarilor de păduri prin amenajamente silvice, prin planurile de
management şi regulamente ale ariilor naturale protejate se face doar cu
acordarea prealabilă de plăţi reparatorii care să
compenseze integral veniturile nerealizate anual de proprietarul de
pădure, persoană fizică sau juridică, de drept public sau
privat.
(22) În măsura în care
nu sunt asigurate prin fonduri europene, statul alocă anual de la buget,
prin bugetul autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului, sumele necesare pentru efectuarea plăţilor prevăzute
la alin. (2).
(3) Pentru gestionarea durabilă a fondului
forestier proprietate publică a statului se alocă administratorului
acestuia, prin bugetul autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură, sume pentru refacerea căilor
forestiere de transport afectate de calamităţi naturale.
Art. 971. - (1) În
scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată
a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică
şi privată a unităţilor administrativ- teritoriale, statul
acordă ajutoare de stat în silvicultură, în conformitate cu
Regulamentul (UE) nr. 702/2014 din 25 iunie 2014 al Comisiei de
declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol şi
forestier şi în zonele rurale ca fiind compatibile cu piaţa
internă, în aplicarea articolelor 107
şi 108 din Tratatul privind funcţionarea
Uniunii Europene.
(2) Ministerul Mediului, Apelor şi
Pădurilor asigură elaborarea reglementărilor sectoriale şi
gestionarea fondurilor financiare, necesare acordării ajutoarelor de stat
prevăzute la alin. (1), prin bugetul propriu, respectiv prin bugetul
autorităţii publice care gestionează Fondul pentru mediu,
constituit conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Instituţiile responsabile pentru
implementarea ajutoarelor de stat prevăzute la alin. (1) sunt Ministerul
Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Fondului pentru
Mediu, respectiv autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură.
(4) Beneficiarii ajutoarelor de stat prevăzute
la alin. (1) sunt proprietarii de fond forestier proprietate privată a
persoanelor fizice şi juridice şi proprietate publică şi
privată a unităţilor administrativ-teritoriale, înscrişi în
Registrul naţional al asociaţiilor de proprietari de păduri.
(5) Ajutorul de stat prevăzut la alin. (1) se
acordă pentru:
a) costurile reprezentând contravaloarea
cheltuielilor de instalare a vegetaţiei forestiere şi de
întreţinere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe
suprafeţele compacte de fond forestier, de minimum 0,5 ha, afectate de
factori biotici şi/sau abiotici; costurile se aprobă pe bază de
deviz de către structura teritorială de specialitate a autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură;
b) contravaloarea pierderii de creştere, care
se acordă anual, pe o perioadă de 10 ani, pentru suprafeţele
prevăzute la lit. a); compensaţia se acordă începând cu data de
1 ianuarie a anului următor anului în care s-a produs afectarea;
c) contravaloarea costurilor generate de recoltarea
produselor accidentale.
(6) Pentru fondul forestier proprietate publică
a statului, costurile reprezentând contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetaţiei
forestiere şi de întreţinere a acesteia până la închiderea
stării de masiv pe suprafeţele compacte de fond forestier, de minimum
0,5 ha, afectate de factori biotici şi/sau abiotici, se suportă din
fondul de rezervă al Guvernului.
Art. 98. -
Sumele prevăzute la art. 97 alin.
(1) lit. a), c), d) şi e) se pun la dispoziţia ocolului silvic care
asigură administrarea/serviciile silvice, după caz, cele
prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. b), f) şi g) şi alin. (21)
şi (22) şi la art. 101 se pun la dispoziţia
proprietarilor, iar cele prevăzute la art. 21 alin. (4) se pun la
dispoziţia structurilor teritoriale de specialitate ale
autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
Art. 99. -
(1) Normele metodologice de
acordare, utilizare şi control al sumelor anuale prevăzute la art. 98 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare
a prezentului cod.
(2) Prin normele metodologice prevăzute la alin. (1) se aprobă şi procedura de realizare a
serviciilor silvice şi de efectuare a controalelor de fond.
Art. 100. -
Realizarea cadastrului aferent fondului
forestier naţional, a I.F.N., a monitoringului sol-vegetaţie
forestieră este finanţată anual de la bugetul de stat, prin
bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
Art. 101. -
(1) Persoanele fizice sau
juridice care sunt de acord şi pe ale căror terenuri agricole se
înfiinţează perdele forestiere de protecţie rămân în
continuare proprietari pe terenul respectiv şi pe pădurea astfel
înfiinţată şi primesc anual, până la închiderea stării
de masiv, o compensaţie a pierderii de venit în cuantum de 10 ori
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior,
stabilit în condiţiile legii, la hectar, corespunzător
suprafeţei efectiv ocupate de perdelele forestiere de protecţie.
(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentului cod, autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură elaborează metodologia de acordare a
compensaţiei prevăzute la alin. (1), pe care
o aprobă prin ordin al conducătorului acesteia.
(3) Plata compensaţiei prevăzute la alin. (1) se face din:
a) fondul de ameliorare a fondului funciar,
constituit potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) alocaţii de la bugetul de stat;
c) alte surse prevăzute de lege.
(4) Persoanele juridice care au concesionate
terenuri proprietate publică a statului cu altă destinaţie decât
cea forestieră, în condiţiile legii, pe care se realizează
perdele forestiere de protecţie, sunt scutite de la plata redevenţei
aferente suprafeţei ocupate de perdelele forestiere.
TITLUL V
Controlul
aplicării şi respectării regimului silvic
Art. 102. -
Autoritatea publică centrală
care răspunde de silvicultură organizează şi
realizează prin personalul propriu împuternicit şi prin personalul
împuternicit de la structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură:
a) controlul aplicării şi
respectării regimului silvic în fondul forestier naţional;
b) controlul modului în care se aplică şi
se respectă normele specifice în vegetaţia forestieră din afara
fondului forestier;
c) controlul circulaţiei materialelor
lemnoase, al instalaţiilor de prelucrat şi al spaţiilor de
depozitare a materialelor lemnoase;
d) controlul circulaţiei produselor nelemnoase
din fondul forestier naţional.
Art. 103. -
(1) Deţinătorii
de fond forestier şi de vegetaţie forestieră din afara fondului
forestier, inclusiv ocoalele silvice, sunt obligaţi să permită
accesul personalului silvic împuternicit pentru controlul respectării
regimului silvic sau a normelor tehnice specifice, după caz, după
înştiinţarea prealabilă a acestora.
(2) Personalul silvic împuternicit pentru controlul
respectării regimului silvic are dreptul să pătrundă pe
proprietăţile forestiere în vederea îndeplinirii sarcinilor de
serviciu.
TITLUL VI
Răspunderi
şi sancţiuni
Art. 104. -
Încălcarea prevederilor prezentului
cod atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială,
civilă, contravenţională sau penală, potrivit legii.
Art. 105. -
(1) Prejudiciul adus
fondului forestier naţional, denumit în continuare prejudiciu, indiferent
de natura juridică a proprietăţii, se evaluează de
către personalul silvic, în condiţiile legii.
(2) Valoarea prejudiciului prevăzut la alin. (1), produs prin fapte care constituie infracţiuni
sau contravenţii, se stabileşte prin însumarea valorii pagubei
produse pădurii cu valoarea funcţiilor pădurii nerealizate.
(21) Valoarea pagubei
produse pădurii se calculează conform legii.
(22) Valoarea
funcţiilor pădurii nerealizate se calculează după cum
urmează:
a) pentru pădurile încadrate în tipurile
funcţionale T V şi T VI: prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea
pagubei produse pădurii;
b) pentru pădurile încadrate în tipurile
funcţionale T III şi T IV: prin aplicarea factorului 0,7 la valoarea
pagubei produse pădurii;
c) pentru pădurile încadrate în tipul
funcţional T II: prin aplicarea factorului 1,0 la valoarea pagubei produse
pădurii;
d) pentru pădurile încadrate în tipul
funcţional T I: prin aplicarea factorului 1,5 la valoarea pagubei produse
pădurii;
e) pentru fondul forestier pentru care nu
există obligativitatea întocmirii amenajamentului silvic în
condiţiile art. 20 alin. (2): prin aplicarea factorului 0,5
la valoarea pagubei produse pădurii.
(3) În situaţiile în care prejudiciul evaluat
potrivit prevederilor alin. (1) nu a fost recuperat de ocolul
silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea fondului
forestier, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr.
92/2003 privind Codul de procedură fiscală*),
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
acesta se recuperează, în baza procesului-verbal, actului de control de fond
forestier/parţial întocmit de personalul silvic, de către organele
fiscale competente subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor juridice.
Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat, iar pentru prejudiciul
stabilit în sarcina persoanelor fizice de către organele fiscale ale
unităţilor administrativ-teritoriale, sumele astfel realizate se fac
venit la bugetul local.
*) La 1 ianuarie 2016 va intra în vigoare Legea nr. 207/2015
privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015.
(4) Sumele care reprezintă valoarea
funcţiilor pădurii nerealizate sunt destinate integral fondului de
ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică. Pentru aceste
valori de compensare stă în instanţă autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură şi/sau structurile
teritoriale de specialitate ale acesteia.
Art. 106. -
(1) Reducerea
suprafeţei fondului forestier naţional fără respectarea
dispoziţiilor art. 36 şi 37 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi schimbarea
destinaţiei obiectivului pentru care s-a obţinut aprobarea de
scoatere din fondul forestier naţional sau de ocupare a fondului forestier
naţional, dacă schimbarea destinaţiei se produce în termen de 5
ani de la aprobarea scoaterii din fondul forestier.
(3) Autorul faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) este obligat
să elibereze terenul forestier de orice construcţii sau
instalaţii amplasate ilegal.
(4) Reinstalarea vegetaţiei forestiere se
execută, pe cheltuiala autorului faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2), de către
ocolul silvic care realizează serviciile silvice sau administrarea
pădurii respective, pe amplasamentul care face obiectul infracţiunii.
Art. 107. -
(1) Ruperea, distrugerea,
degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori,
puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional, indiferent de
forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se
pedepseşte după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 5
ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu
depăşeşte limita prevăzută la lit. a), dar fapta a
fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un
an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte
limita prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă
valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la
data comiterii faptei;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă
valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la
data comiterii faptei.
(11) Tăierea
fără drept de arbori din fondul forestier naţional, indiferent
de forma de proprietate, constituie infracţiune silvică şi se
pedepseşte după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu
amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la
data constatării faptei;
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă
valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita
prevăzută la lit. a) şi de cel mult 20 de ori mai mare decât
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la
data constatării faptei;
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă
valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la
data constatării faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute
la alin. (1) şi (11) se majorează cu jumătate, în
cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele
împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă
sau o substanţă narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopţii;
c) în pădurea situată în arii naturale
protejate de interes naţional;
d) de personal silvic.
(3) Tentativa se pedepseşte.
(4) Prejudiciile inevitabile constatate de
către personalul silvic abilitat, ca urmare a activităţilor
autorizate de exploatare a lemnului, nu constituie infracţiuni, cu
condiţia ca operatorul economic care exploatează să depună
la ocolul silvic o solicitare scrisă în care să specifice volumul
prejudiciat.
Art. 1071. - (1)
Folosirea dispozitivelor speciale de marcat prevăzute la art. 63 fără drept sau cu nerespectarea
reglementărilor specifice în vigoare constituie infracţiune
silvică şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau
cu amendă.
(2) În cazul falsificării dispozitivelor
speciale de marcat prevăzute la art. 63, sunt
aplicabile dispoziţiile art. 317 din Codul
penal.
Art. 108. -
(1) Păşunatul în
pădurile sau în suprafeţele de pădure în care acesta este
interzis constituie infracţiune silvică şi se pedepseşte
după cum urmează:
a) cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puţin 5 ori mai
mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior, la data comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puţin 20 de ori
mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă
pe picior, la data comiterii faptei;
c) cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu
amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puţin 50 de ori
mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă
pe picior, la data comiterii faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute
la alin. (1) se majorează cu jumătate,
în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele
împrejurări:
a) în timpul nopţii;
b) în fondul forestier naţional situat în arii
naturale protejate de interes naţional.
Art. 109. -
(1) Furtul de puieţi
sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din
rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din
terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire
constituie infracţiune şi se pedepseşte după cum
urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel
puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de
masă lemnoasă pe picior;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă, dacă fapta a fost săvârşită de cel puţin
două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului
lemnos depăşeşte valoarea prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă
valoarea materialului lemnos sustras este de cel puţin 20 de ori mai mare
decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă
valoarea materialului lemnos sustras depăşeşte de 50 de ori
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
(11) Furtul de arbori
doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori care au fost
tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri,
perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost
ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia
forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror
alte produse specifice ale fondului forestier naţional constituie
infracţiune şi se pedepseşte după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu
amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la
data constatării faptei;
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă
valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita
prevăzută la lit. a) şi de cel mult 20 de ori mai mare decât
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la
data constatării faptei;
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă
valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la
data constatării faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute
la alin. (1) şi (11) se majorează cu jumătate în
cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele
împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă
sau o substanţă narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopţii;
c) în pădurea situată în arii naturale
protejate de interes naţional;
d) de personal silvic.
Art. 110. -
Nerespectarea obligaţiei
prevăzute la art. 30 alin. (1) constituie
infracţiune silvică şi se pedepseşte cu amendă.
Art. 111. -
Pe lângă organele de urmărire
penală, sunt competente să constate faptele prevăzute la art. 106, 107-109 şi 110 personalul
silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură şi al structurilor teritoriale cu specific silvic,
personalul silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva
şi al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul
ocoalelor silvice de regim autorizate, ofiţerii şi subofiţerii
din cadrul Jandarmeriei Române.
Art. 112. -
(1) Personalul silvic
prevăzut la art. 111 are competenţa să
identifice şi să inventarieze, în locurile unde se află,
materialele lemnoase provenite din săvârşirea unor fapte ce pot fi
calificate ca infracţiuni silvice.
(2) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se reţin de personalul silvic împuternicit
să constate aceste fapte.
(3) Procedura de reţinere prevăzută
la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
Art. 113. -
(1) În cazul
constatării prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi calificate ca
infracţiuni, persoana care are calitatea să le constate depune actul
de constatare la unitatea sau la instituţia în care îşi
desfăşoară activitatea.
(2) Conducătorul unităţii sau al
instituţiei prevăzute la alin. (1) transmite
actul de constatare la parchetul de pe lângă instanţa competentă
din punct de vedere material şi teritorial.
Art. 114. -
Prevederile prezentului titlu se
completează cu dispoziţiile Codului penal
şi ale Codului de procedură penală.
TITLUL VII
Dispoziţii
tranzitorii şi finale
Art. 115. -
(1) Autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură
elaborează, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului
cod, normele, regulamentele, instrucţiunile şi ghidurile de bune
practici şi le aprobă prin ordin al conducătorului acesteia,
exercitând şi controlul aplicării lor.
(2) Până la elaborarea şi aprobarea
actelor normative prevăzute la alin. (1) se
aplică normele, regulamentele şi instrucţiunile aflate în
vigoare la data intrării în vigoare a prezentului cod.
Art. 116. -
Preţul mediu al unui metru cub de
masă lemnoasă se aprobă prin lege, pentru o perioadă de 5
ani, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
Art. 117. -
Regulamentul de pază a fondului
forestier se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
Art. 118. -
(1) Stabilirea şi
sancţionarea contravenţiilor silvice se reglementează prin lege
specială, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului
cod.
(2) Până la intrarea în vigoare a legii
speciale prevăzute la alin. (1) se
aplică prevederile referitoare la contravenţiile silvice din
Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea
regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005
privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 38/2006, cu
modificările ulterioare, şi din Legea nr. 31/2000*)
privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu
modificările şi completările ulterioare.
*) Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi
sancţionarea contravenţiilor silvice a fost abrogată prin Legea nr.
171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010, rectificată, cu modificările
ulterioare.
Art. 119. -
Autoritatea publică centrală
care răspunde de silvicultură prezintă anual Guvernului raportul
privind starea pădurilor.
Art. 120. -
(1) Personalul silvic de
toate gradele este obligat să poarte, în exerciţiul atribuţiilor
de serviciu, uniforma şi însemnele distinctive stabilite prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
(2) Uniforma şi însemnele prevăzute la alin. (1) se asigură gratuit de angajator, fără
a fi impozitate, iar pentru personalul silvic din cadrul autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură se asigură
gratuit, prin bugetul acesteia.
(3) Gradele profesionale, drepturile şi
îndatoririle personalului silvic se stabilesc prin statutul personalului
silvic, aprobat prin lege specială.
(4) Indemnizaţiile aferente gradelor
profesionale pentru personalul silvic din cadrul autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură şi subunităţile
teritoriale ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în
termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod.
(5) Personalul silvic din cadrul
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,
al subunităţilor teritoriale ale acesteia, al ocoalelor silvice de
regim, al structurilor silvice de rang superior, al Regiei Naţionale a
Pădurilor - Romsilva şi al Institutului Naţional de
Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea» beneficiază
de un spor de risc de 25% din salariul de bază.
(6) Inginerii silvici cu pregătire
superioară de lungă durată, cu cel puţin 3 ani vechime în
domeniul silviculturii, sunt autorizaţi să execute
măsurători topografice.
(7) Inginerii silvici cu pregătire
superioară de lungă durată, cu tema de doctorat în domeniul
măsurătorilor terestre sau având cel puţin 5 semestre de studiu
în domeniul măsurătorilor terestre, pot să efectueze
lucrări de geodezie.
(8) 20% din cuantumul amenzilor încasate şi 35%
din contravaloarea materialelor lemnoase confiscate rămân la
dispoziţia persoanei juridice în structura căreia îşi
desfăşoară activitatea personalul silvic care a aplicat amenda
sau a realizat confiscarea.
(9) Sumele prevăzute la alin. (8) se utilizează de fiecare persoană
juridică, după cum urmează:
a) pentru stimularea personalului silvic care
îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură şi al
structurilor teritoriale silvice ale acesteia;
b) 50% pentru stimularea personalului silvic din
cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi ocoalelor
silvice private, iar 50% pentru investiţii legate de paza fondului
forestier şi susţinerea financiară a unor acţiuni în
instanţă iniţiate de persoana juridică.
Art. 121. -
(1) La data intrării
în vigoare a prezentului cod se interzice efectuarea de studii sumare de
amenajare şi de transformare a păşunilor împădurite.
(2) Studiile de transformare a păşunilor
împădurite şi amenajamentele silvice, aprobate până la data
intrării în vigoare a prezentului cod, rămân valabile până la
întocmirea amenajamentului silvic în condiţiile prezentului cod, dar nu
mai târziu de expirarea valabilităţii acestora.
(3) Studiile sumare de amenajare aprobate rămân
în vigoare până la data întocmirii amenajamentului silvic, în condiţiile
prezentului cod.
(4) După data intrării în vigoare a
prezentului cod, pe terenurile forestiere retrocedate ca urmare a
aplicării prevederilor legilor funciare, ocoalele silvice realizează
lucrările prevăzute în amenajamentele silvice în vigoare.
Art. 122. -
La data intrării în vigoare a
prezentului cod sunt interzise punerea în valoare şi autorizarea spre
exploatare de masă lemnoasă din păduri pentru care nu sunt
asigurate serviciile silvice, în condiţiile prezentului cod.
Art. 123. -
Până la elaborarea metodologiei
prevăzute la art. 43 se aplică metodologia în
vigoare la data intrării în vigoare a prezentului cod.
Art. 124. -
(1) Ocoalele silvice
prevăzute la art. 10 alin. (2),
înfiinţate până la data intrării în vigoare a prezentului cod,
sunt obligate să se înscrie în Registrul naţional al
administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, în termen de 12
luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod, şi sunt
continuatoarele în drepturi ale vechilor persoane juridice.
(2) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1) se radiază din Registrul comerţului,
respectiv din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în temeiul
autorizaţiei emise conform prevederilor prezentei legi, pe baza normelor
metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(3) Autorizaţiile de funcţionare ale
ocoalelor silvice private eliberate anterior intrării în vigoare a
prezentului cod sunt valabile 12 luni de la data intrării în vigoare a
prezentului cod.
Art. 125. -
(1) Prelucrarea lemnului
rotund în instalaţii şi/sau utilaje aparţinând persoanelor
juridice se realizează numai după autorizarea persoanei juridice
şi a fiecărei instalaţii şi/sau utilaj de o comisie
constituită de autoritatea publică centrală care răspunde
de silvicultură şi după înregistrarea acesteia în Registrul
instalaţiilor şi/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund,
ţinut la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde
de silvicultură.
(2) Prelucrarea lemnului rotund în instalaţii
şi/sau cu utilaje aparţinând persoanelor fizice se realizează
după înregistrarea persoanei fizice în Registrul instalaţiilor
şi/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund, ţinut la nivelul
subunităţilor teritoriale ale autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură.
(3) Procedura şi criteriile de înregistrare
şi autorizare a persoanelor şi instalaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se aprobă
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 126. -
(1) Pentru fondul forestier
proprietate publică nu se plătesc taxe şi impozite.
(2) Pentru clădirile amplasate în fondul
forestier se plătesc taxele şi impozitele prevăzute de lege.
Art. 127. -
Regia Naţională a
Pădurilor - Romsilva poate utiliza fondul forestier proprietate
publică a statului, pe care îl administrează în scopurile
prevăzute la art. 11 alin. (4) şi (5), potrivit metodologiei aprobate prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
Art. 128. -
(1) Până la punerea în
posesie a terenurilor forestiere în temeiul legilor funciare, Regia
Naţională a Pădurilor - Romsilva are obligaţia să
execute lucrările tehnice silvice conform amenajamentelor silvice şi
reglementărilor impuse de regimul silvic, acordând proprietarilor profitul
rezultat din valorificarea masei lemnoase respective.
(2) Profitul rezultat se acordă în bani sau în
natură, la cererea proprietarilor, pentru perioada dintre validare şi
punerea în posesie.
(3) Dreptul de proprietate asupra terenurilor
forestiere se exercită de la data emiterii procesului-verbal de punere în
posesie a acestora, dată la care noii proprietari sunt obligaţi
să-şi asigure administrarea/serviciile silvice în condiţiile
prezentei legi.
Art. 129. -
(1) Regia
Naţională a Pădurilor - Romsilva plăteşte
administratorului sau ocolului silvic care asigură serviciile silvice
pentru suprafeţele de fond forestier retrocedate sumele din fondul de
conservare şi regenerare a pădurilor aferente valorii masei lemnoase
recoltate prin tăieri de produse principale şi accidentale I,
diminuate cu sumele cheltuite pentru regenerare pentru perioada de la validare,
cu stabilirea amplasamentului, până la punerea în posesie a
suprafeţei.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se plătesc pentru suprafeţele de
pădure neregenerate, indiferent de data punerii în posesie, şi nu pot
fi mai mici decât sumele necesare împăduririi şi efectuării
lucrărilor de întreţinere până la realizarea stării de
masiv, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului
cod.
Art. 130. - «abrogat»
Art. 131. -
Legislaţia subsecventă Legii nr.
26/1996 - Codul silvic, cu modificările şi
completările ulterioare, Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
38/2006, cu modificările ulterioare, rămâne în vigoare
până la elaborarea legislaţiei în condiţiile prezentului cod.
Art. 132. -
La data intrării în vigoare a
prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr. 26/1996 - Codul
silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 93 din 8 mai 1996, cu modificările şi completările
ulterioare;
b) Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind
reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier
naţional, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
122 din 26 februarie 2003, cu modificările şi completările
ulterioare;
c) Ordonanţa Guvernului nr. 81/1998 privind
unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor
degradate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313
din 27 august 1998, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 107/1999;
d) art. 4-9 din Hotărârea Guvernului nr. 954/2002
privind aprobarea Regulamentului pentru stabilirea modalităţilor
concrete de gospodărire a pădurilor şi de repartizare a
resurselor materiale şi a surselor financiare cuvenite persoanelor fizice
şi juridice pentru pădurile pe care le au în proprietate şi pe
care le administrează prin structuri silvice de stat, pe bază
contractuală, precum şi a obligaţiilor acestora, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 17 septembrie 2002, cu
modificările ulterioare;
e) Legea nr. 545/2002
privind trecerea unor terenuri forestiere în administrarea Regiei Autonome
"Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat",
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 726 din 4 octombrie
2002;
f) Ordonanţa Guvernului nr. 77/2004 pentru
stimularea asocierii proprietarilor de păduri private în scopul
gospodăririi durabile a acestora, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 791 din 27 august 2004, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 515/2004, cu modificările
ulterioare;
g) Ordonanţa Guvernului nr. 82/2004 privind
măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin
construirea de drumuri forestiere, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 796 din 27 august 2004, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 514/2004;
h) art. 5 alin. (2) din
Ordonanţa Guvernului nr. 81/2004 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea crescătoriilor de vânat şi a
complexurilor de vânătoare, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 795 din 27 august 2004, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 486/2004;
i) art. 1-9, art. 11-16 şi art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
139/2005 privind administrarea pădurilor din România,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 939 din 20
octombrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 38/2006, cu modificările ulterioare;
j) orice altă dispoziţie contrară
prevederilor prezentului cod.
ANEXA Nr. 1
DEFINIŢII
1. Administrarea pădurilor - totalitatea
activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic
desfăşurate de ocoalele silvice de regim şi de Regia Naţională
a Pădurilor - Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile
a pădurilor, cu respectarea regimului silvic
2. Amenajament silvic - studiul de bază în
gestionarea pădurilor, fundamentat ecologic, cu conţinut tehnico-
organizatoric, juridic şi economic. Addendumul este parte a
amenajamentului silvic, iar avizarea elaborării şi aprobarea acestuia
se fac de către Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură.
3. Amenajarea pădurilor - ansamblul de
preocupări şi măsuri menite să asigure aducerea şi
păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punctul de
vedere al funcţiilor ecologice, economice şi sociale pe care acestea
le îndeplinesc şi este activitate de dezvoltare tehnologică
4. Amenajările necesare pentru realizarea
pădurilor-parc - Amenajările permise în pădurile-parc sunt:
a) alei realizate din materiale ecologice, cu
lăţimea de maximum 2 m sau piste pentru biciclete;
b) bănci;
c) iluminat;
d) puncte de informare;
e) toalete ecologice;
f) construcţii provizorii din lemn cu
suprafaţa construită de maximum 15 m2. În
pădurile-parc se pot realiza împăduriri cu specii care nu sunt din
tipul natural fundamental în locul arborilor extraşi. Pădurile-parc
se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, în baza unor
studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru
silvicultură.
5. Arboret - porţiunea omogenă de teren
forestier, atât din punctul de vedere al fitocenozei de arbori, cât şi al
condiţiilor staţionale, în care se aplică aceeaşi lucrare
silviculturală
6. Arboretum - suprafaţa de teren pe care este
cultivată, în scop ştiinţific sau educaţional, o
colecţie de arbori şi arbuşti
7. Beneficiari direcţi ai serviciilor
ecosistemelor forestiere - persoanele care beneficiază nemijlocit de
efectele de protecţie pe care le generează ecosistemele forestiere
8. Beneficiari indirecţi ai serviciilor
ecosistemelor forestiere - persoanele care beneficiază în mod indirect de
efectele de protecţie pe care le generează ecosistemele forestiere,
prin întreruperea unui beneficiar direct
9. Circulaţia materialelor lemnoase -
acţiunea de transport al materialelor lemnoase între două
locaţii, folosindu-se în acest scop orice mijloc de transport, şi/sau
transmiterea proprietăţii asupra materialelor lemnoase
10. Compoziţie-ţel - combinaţia de
specii urmărită a se realiza de un arboret care îmbină în mod
optim, atât prin proporţie, cât şi prin gruparea lor, exigenţele
biologice cu obiectivele multiple, social- economice ori ecologice
11. Consistenţa - gradul de spaţiere a
arborilor în cadrul arboretului. Consistenţa se exprimă prin
următorii indici:
a) indicele de desime;
b) indicele de densitate;
c) indicele de închidere a coronamentului;
d) indicele de acoperire.
12. Control de fond - totalitatea acţiunilor
efectuate în fondul forestier, în condiţiile legii, de către
personalul silvic care asigură administrarea pădurilor sau controlul
regimului silvic, în scopul:
a) verificării stării limitelor şi
bornelor amenajistice;
b) verificării suprafeţei de pădure
în scopul identificării, inventarierii şi evaluării valorice a
arborilor tăiaţi în delict, a seminţişurilor utilizabile
distruse sau vătămate, a oricăror altor pagube aduse pădurii,
precum şi stabilirii cauzelor care le-au produs;
c) verificării oportunităţii şi
calităţii lucrărilor silvice executate;
d) identificării lucrărilor silvice
necesare;
e) verificării stării bunurilor mobile
şi imobile aferente pădurii respective;
f) inventarierii stocurilor de produse ale
pădurii existente pe suprafaţa acesteia;
g) stabilirii pagubelor şi/sau daunelor aduse
pădurii, precum şi propuneri de recuperare a acestora.
Controlul de
fond devine titlu executoriu, după comunicare şi necontestarea
acestuia în termen de 15 zile.
13. Defrişare - acţiunea de
înlăturare completă a vegetaţiei forestiere, fără a fi
urmată de regenerarea acesteia, cu schimbarea folosinţei şi/sau
a destinaţiei terenului
14. Deţinător - proprietarul,
administratorul, prestatorul de servicii silvice, transportatorul, depozitarul,
custodele, precum şi orice altă persoană fizică sau
juridică în temeiul unui titlu legal de fond forestier sau de materiale
lemnoase
15. Dispozitiv special de marcat - ciocanele silvice
de marcat, instrumentele folosite de personalul silvic pentru marcarea
arborilor, a cioatelor şi a materialului lemnos
16. Ecosistem forestier - unitatea
funcţională a biosferei, constituită din biocenoză, în care
rolul predominant îl au populaţia de arbori şi staţiunea în care
se află aceasta
17. Exploatare forestieră - procesul de
producţie prin care se extrage din păduri lemnul brut în
condiţiile prevăzute de regimul silvic
18. Gestionarea durabilă a pădurilor -
administrarea şi utilizarea pădurilor astfel încât să îşi
menţină şi să îşi amelioreze biodiversitatea,
productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea,
în aşa fel încât să asigure, în prezent şi în viitor,
capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi
sociale permanente la nivel local, regional, naţional şi global
fără a crea prejudicii altor ecosisteme
19. Management forestier durabil - administrarea
şi utilizarea pădurilor şi terenurilor cu vegetaţie forestieră
astfel încât să îşi menţină şi să îşi
amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare,
vitalitatea, sănătatea, în aşa fel încât să asigure, în
prezent şi în viitor, capacitatea de a exercita funcţiile multiple
ecologice, economice şi sociale permanente la nivel local, regional,
naţional şi global fără a crea prejudicii altor ecosisteme
20. Masă lemnoasă - totalitatea arborilor
pe picior şi/sau doborâţi, întregi sau părţi din
aceştia, inclusiv cei aflaţi în diferite stadii de transformare
şi mişcare în cadrul procesului de exploatare forestieră
21. Materiale lemnoase - lemnul brut rotund sau
despicat, chiar cojit şi lemnul de foc sub formă de trunchiuri,
butuci, crăci, vreascuri sau forme similare; cherestelele tivite şi
netivite, capetele şi flancurile buştenilor; traversele din lemn
pentru căi ferate, mangalul, lemnul ecarisat şi lemnul cioplit;
lemnul sub formă de aşchii sau particule, rumeguşul,
tocătura provenită din lemn, coaja arborilor şi resturile de
lemn. Materialele lemnoase nu sunt bunuri divizibile.
22. Material forestier de reproducere - materialul
biologic vegetal prin care se realizează reproducerea arborilor din
speciile şi hibrizii artificiali, importanţi pentru scopuri
forestiere; aceste specii şi aceşti hibrizi se stabilesc prin lege
specială.
23. Ocol silvic - unitatea silvică
înfiinţată în scopul administrării sau asigurării
serviciilor pentru fondul forestier naţional, având suprafaţa
minimă de constituire după cum urmează:
a) în regiunea de câmpie - 3.000 ha fond forestier;
b) în regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier;
c) în regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier.
Ocoalele
silvice sunt:
a) ocoale silvice de stat, care pot fi
înfiinţate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva
şi de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de
Stat, după caz;
b) baze experimentale, care sunt înfiinţate de
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin
Drăcea»;
c) ocoale silvice de regim, care pot fi
înfiinţate de:
(i) proprietari persoane fizice sau juridice sau de
asociaţii ale acestora şi pot funcţiona ca asociaţii
şi fundaţii sau ca societăţi reglementate de Legea
societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
(ii) unităţi administrativ-teritoriale sau
de asociaţii ale acestora şi pot funcţiona ca regii de interes
local;
(iii) asociaţii între unităţi
administrativ-teritoriale şi/sau persoane fizice şi/sau juridice
şi pot funcţiona ca asociaţii şi fundaţii sau ca
societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
pentru proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale,
aceste ocoale silvice pot asigura numai servicii silvice.
La constituirea
şi funcţionarea ocoalelor silvice de regim se iau în calcul numai
suprafeţele de fond forestier aflate în proprietate sau ale
proprietarilor/asociaţiei de proprietari care au/a solicitat constituirea
ocolului silvic.
Se
exceptează de la condiţia minimă de suprafaţă
prevăzută de prezenta lege ocolul silvic înfiinţat de Regia
Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat şi
bazele experimentale înfiinţate de Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea».
24. Ocupare temporară a terenului - schimbarea
temporară a folosinţei unui teren cu destinaţie forestieră
în scopuri şi pe perioade stabilite în condiţiile legii
25. Parchet - suprafaţa de pădure în care
se efectuează recoltări de masă lemnoasă în scopul
realizării unei tăieri de îngrijire, a unui anumit tratament, a
lucrărilor de conservare sau a extragerii produselor accidentale sau de
igienă
26. Parc recreativ/tematic/educaţional -
amenajările cu caracter permanent sau nepermanent, care se execută în
scopul desfăşurării activităţilor recreative, cu sau
fără defrişarea vegetaţiei forestiere, de tipul:
a) pergole şi/sau locuri de joacă pentru
copii;
b) aventura parc sau instalaţii pentru
căţărare sau iniţiere în alpinism;
c) terenuri pentru paintball;
d) piste pentru biciclete şi alte
infrastructuri specifice sau favorabile circulaţiei bicicletelor, precum
şi, după caz, poteci de pământ pentru deplasare pedestră
şi alergare şi, separat, pentru ciclism montan şi pentru
deplasare ecvestră, piste pentru alergare, piste pentru deplasare pe
dispozitive cu role, punţi, pasarele şi podeţe aferente acestor
căi de comunicaţie;
e) căi de acces aferente;
f) acţiunile tematice şi
educaţionale.
Parcurile
recreative/tematice/educaţionale se constituie, cu avizul Comisiei tehnice
de avizare pentru silvicultură, la solicitarea
proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate realizate
pentru păduri cu funcţii de recreere, zonate corespunzător prin
amenajamentul silvic.
27. Precomptare - acţiunea de înlocuire a
volumului de lemn prevăzut a fi recoltat din arboretele incluse în
planurile decenale de recoltare a produselor principale cu volume rezultate din
exploatarea masei lemnoase din arborete afectate integral de factori biotici
sau abiotici ori din arborete cu vârste mai mari de 1/2 din vârsta
exploatabilităţii tehnice, afectate parţial de factori biotici
sau abiotici ori provenite din defrişări legale şi tăieri
ilegale
28. Perdele forestiere de protecţie -
formaţiunile cu vegetaţie forestieră, amplasate la o
anumită distanţă unele faţă de altele sau
faţă de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor
unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică,
economică şi estetico-sanitară a terenurilor
29. Perimetru de ameliorare - terenurile degradate
sau neproductive agricol care pot fi ameliorate prin împădurire, a
căror punere în valoare este necesară din punctul de vedere al
protecţiei solului, al regimului apelor, al îmbunătăţirii
condiţiilor de mediu şi al diversităţii biologice
30. Plantaj - cultura forestieră
constituită din arbori proveniţi din mai multe clone sau familii,
identificate, în proporţii definite, izolată faţă de surse
de polen străin şi care este condusă astfel încât să
producă în mod frecvent recolte abundente de seminţe, uşor de
recoltat
31. Posibilitate - volumul de lemn care poate fi
recoltat ca produse principale dintr-o unitate de gospodărire, în baza
amenajamentului silvic, pe perioada de aplicare a acestuia
32. Posibilitate anuală - volumul de lemn care
poate fi recoltat ca produse principale dintr-o gospodărire, rezultat ca
raport între posibilitate şi numărul anilor de aplicabilitate a
amenajamentului silvic
33. Prejudiciu - efectul unei acţiuni umane
prin care sunt afectate integritatea pădurii şi/sau realizarea
funcţiilor pe care aceasta ar trebui să le asigure sau integritatea
vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional. Aceste
acţiuni pot afecta fondul forestier şi vegetaţia forestieră
din afara fondului forestier naţional:
a) în mod direct, prin acţiuni
desfăşurate ilegal;
b) în mod indirect, prin acţiuni al căror
efect asupra pădurii poate fi cuantificat în timp.
Se
încadrează în acest tip efectele produse asupra acestora în urma
poluării, realizării de construcţii, exploatării de resurse
naturale, cu identificarea relaţiei cauză-efect certificate prin
studii realizate de organisme abilitate, neamenajarea zonelor de limitare a
propagării incendiilor, precum şi neasigurarea dotării minime
pentru intervenţie în caz de incendiu.
Prejudiciul
produs prin lucrările de exploatare forestieră, stabilit conform
instrucţiunilor tehnice, nu reprezintă prejudiciu adus pădurii.
Prejudiciul are
două componente:
1. paguba produsă pădurii sau
vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional,
componentă evaluabilă ca valoare materială;
2. valoarea funcţiilor pădurii
nerealizate, componentă care se evaluează convenţional, în
funcţie de valoarea pagubei produse pădurii, în condiţiile art.
105 alin. (22).
În cazul
vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional, a
lucrărilor de exploatare forestieră, atât în fond forestier, cât
şi în afara acestuia, nu se calculează valoarea funcţiilor
pădurii nerealizate.
34. Prestaţie silvică - lucrări cu
caracter tehnic silvic efectuate de ocoale silvice pe bază de contract
35. Principiul teritorialităţii -
efectuarea administrării şi serviciilor silvice, după caz, pe
bază de contract, pentru fondul forestier aparţinând persoanelor
fizice, juridice şi unităţilor administrativ-teritoriale care nu
şi-au constituit ocol silvic de regim, de către unul din ocoalele
silvice autorizate care administrează fondul forestier aflat în limitele
teritoriale ale judeţului sau în judeţele limitrofe în raza
cărora se află proprietatea
36. Produse accidentale I - arborii dintr-un arboret
afectaţi integral de factori biotici şi/sau abiotici, arborii
dintr-un arboret cu vârsta mai mare de 1/2 din vârsta
exploatabilităţii tehnice, afectaţi parţial de factori
biotici şi/sau abiotici sau arbori/arborete pentru care sunt aprobări
legale de defrişare
37. Produse accidentale II - arborii dintr-un
arboret cu vârsta mai mică sau egală cu 1/2 din vârsta
exploatabilităţii tehnice, afectaţi parţial de factori
biotici şi/sau abiotici
38. Provenienţa materialelor lemnoase - sursa localizată
de unde acestea au fost obţinute în mod legal, respectiv:
a) parchetele autorizate şi predate spre
exploatare, constituite în fondul forestier naţional sau în vegetaţia
forestieră de pe terenuri din afara acestuia;
b) depozite, centre de sortare şi prelucrare a
materialelor lemnoase;
c) pieţele, târgurile, oboarele şi altele
asemenea, autorizate pentru comercializarea materialelor lemnoase;
d) statele membre ale Uniunii Europene;
e) statele din afara Uniunii Europene.
39. Preţul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă - preţul mediu de vânzare a unui metru cub de masă
lemnoasă, la nivel naţional, determinat ca medie a datelor statistice
din ultimii 3 ani, potrivit Institutului Naţional de Statistică. În
situaţia în care, în perioada de 3 ani aprobată, valoarea
preţului mediu de vânzare a unui metru cub de masă lemnoasă,
determinată anual de Institutul Naţional de Statistică,
diferă cu mai mult de 30% decât valoarea aprobată, se aprobă un
nou preţ mediu al unui metru cub de masă lemnoasă, determinat ca
medie a datelor statistice din ultimii 3 ani.
40. Regimul codrului - modul general de
gospodărire a unei păduri, bazat pe regenerarea din
sămânţă
41. Regimul crângului - modul general de
gospodărire a unei păduri, bazat pe regenerarea vegetativă
42. Regimul silvic - sistemul unitar de norme
tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura,
exploatarea, protecţia şi paza fondului forestier, în scopul
asigurării gestionării durabile
43. Schimbarea categoriei de folosinţă -
schimbarea folosinţei terenului cu menţinerea destinaţiei
forestiere, în scopul executării de lucrări şi realizării
de obiective necesare administrării şi gestionării durabile a
fondului forestier
44. Scoaterea definitivă din fondul forestier
naţional - schimbarea destinaţiei forestiere a unui teren din fondul
forestier naţional în altă destinaţie, în condiţiile legii
45. Sezon de vegetaţie - perioada din an
cuprinsă între intrarea în vegetaţie şi repausul vegetativ al
unui arboret
46. Servicii silvice - activităţile cu
caracter tehnic desfăşurate de ocoalele silvice de regim sau de Regia
Naţională a Pădurilor - Romsilva în scopul asigurării pazei
şi supravegherii stării de sănătate a pădurilor
şi stabilirii anuale a lucrărilor silvice prevăzute de
amenajamentul silvic, cu respectarea regimului silvic; executarea
lucrărilor silvice stabilite se face în regie proprie, de către
ocoalele silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice ori
prin prestări de servicii, în condiţiile legii.
47. Silvicultura - ansamblul de preocupări
şi acţiuni privind cunoaşterea pădurii, crearea şi
îngrijirea acesteia, recoltarea şi valorificarea raţională a
produselor sale, precum şi organizarea şi conducerea întregului
proces de gestionare durabilă a pădurii
48. Spaţii de depozitare a materialelor -
spaţiile delimitate, în care deţinătorul materialelor lemnoase
are dreptul să realizeze depozitarea acestora în vederea expedierii pentru
transport, a prelucrării primare şi industriale, a
comercializării, precum şi platformele primare de la locul de
recoltare a masei lemnoase pe picior
49. Stare de masiv - stadiul din care o regenerare
se poate dezvolta independent, ca urmare a faptului că exemplarele
componente ale acesteia realizează o desime care asigură
condiţionarea lor reciprocă în creştere şi dezvoltare,
fără a mai fi necesare lucrări de completări şi
întreţineri
50. Subunitate de gospodărire - diviziunea unei
unităţi de producţie/protecţie, constituită ca urmare
a grupării arboretelor din unitatea de producţie şi/sau
protecţie în funcţie de ţelul de gospodărire
51. Teren aferent activelor vândute - suprafaţa
de teren din documentaţia tehnică aprobată pentru vânzarea unui
activ al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, în condiţiile
legii. Suprafaţa din documentaţia tehnică nu poate
depăşi suprafaţa unităţii amenajistice pe care este
amplasat activul.
52. Teren neproductiv - terenul în
suprafaţă de cel puţin 0,1 ha, care nu prezintă
condiţii staţionale care să permită instalarea şi
dezvoltarea unei vegetaţii forestiere
53. Terenuri degradate din afara fondului forestier
naţional - terenurile care prin eroziune, poluare sau acţiunea
distructivă a unor factori antropici şi-au pierdut definitiv
capacitatea de producţie agricolă, dar pot fi ameliorate prin
împădurire, şi anume:
a) terenurile cu eroziune de suprafaţă
foarte puternică şi excesivă;
b) terenurile cu eroziune de adâncime - ogaşe,
ravene, torenţi;
c) terenurile afectate de alunecări active,
prăbuşiri, surpări şi scurgeri noroioase;
d) terenurile nisipoase expuse erodării de
către vânt sau apă;
e) terenurile cu aglomerări de pietriş,
bolovăniş, grohotiş, stâncării şi depozite de aluviuni
torenţiale;
f) terenurile cu exces permanent de umiditate;
g) terenurile sărăturate sau puternic
acide;
h) terenurile poluate cu substanţe chimice,
petroliere sau noxe;
i) terenurile ocupate cu halde miniere,
deşeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut;
j) terenurile neproductive, dacă acestea nu se
constituie ca habitate naturale;
k) terenurile cu nisipuri mişcătoare,
care necesită lucrări de împădurire pentru fixarea acestora;
l) terenurile din oricare dintre categoriile
menţionate la lit. a)-k), care au fost ameliorate prin plantaţii
silvice şi de pe care vegetaţia a fost înlăturată.
54. Tip funcţional - totalitatea categoriilor
funcţionale care necesită acelaşi regim de gestionare
55. Unitate de producţie/protecţie -
suprafaţa de fond forestier pentru care se elaborează un amenajament
silvic. La constituirea unei unităţi de producţie/protecţie
se au în vedere următoarele principii:
a) se pot constitui pe bazine sau pe bazinete
hidrografice sau proprietăţi;
b) delimitarea se realizează prin limite
naturale, artificiale permanente, pe limitele unităţilor
administrativ-teritoriale sau pe limita proprietăţii forestiere,
după caz;
c) suprafaţa minimă a unităţii
de producţie/protecţie pentru care se elaborează un amenajament
silvic este de 100 ha;
d) se includ într-o unitate de producţie
şi/sau protecţie proprietăţi întregi, nefragmentate;
proprietăţile se pot fragmenta numai dacă suprafaţa
acestora este mai mare decât suprafaţa maximă stabilită de
normele tehnice pentru o unitate de producţie/protecţie.
56. Vegetaţie forestieră din afara
fondului forestier naţional - vegetaţia forestieră situată
pe terenuri din afara fondului forestier naţional, care nu
îndeplineşte unul sau mai multe criterii de definire a pădurii, fiind
alcătuită din următoarele categorii:
a) plantaţiile cu specii forestiere de pe
terenuri agricole;
b) vegetaţia forestieră de pe
păşuni cu consistenţă mai mică de 0,4;
c) fâneţele împădurite: arbori
situaţi în fâneţe;
d) arborii din zonele de protecţie a
lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare;
e) arborii situaţi de-a lungul cursurilor de
apă şi a canalelor;
f) zonele verzi din intravilan, altele decât cele
definite ca păduri;
g) arboretumurile, altele decât cele cuprinse în
păduri;
h) aliniamentele de arbori situate de-a lungul
căilor de transport şi comunicaţie.
57. Zonă deficitară în păduri -
judeţul în care suprafaţa fondului forestier reprezintă mai
puţin de 30% din suprafaţa totală a acestuia
ANEXA Nr. 2
METODOLOGIE
de calcul al cheltuielilor destinate
asigurării serviciilor silvice pentru suprafeţele de fond forestier
de maximum 30 ha inclusiv
Art. 1. -
Valoarea sumelor destinate serviciilor
silvice (Vtss) se calculează cu formula: Vtss = Vss x SpSp -
suprafaţa pentru care se asigură serviciile silvice - ha;
Vss = [(Smbe x
12/Smc) + Ca x 12/Smc] x 145%;
Vss -
contravaloarea serviciilor silvice/an/ha - lei;
Smbe - salariul
mediu brut pe economie comunicat de Institutul Naţional de Statistică
pentru luna decembrie a anului precedent efectuării serviciilor silvice -
lei;
Smc*) -
suprafaţa medie a unui canton silvic, respectiv:
*) La calculul suprafeţei medii a unui canton silvic se are în
vedere echivalenţa pe forme de relief, iar la încadrarea pe forme de
relief se ia în calcul altitudinea maximă, atunci când aceasta este
variabilă.
400 ha în zona
de câmpie; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine de maximum
300 m;
700 ha în zona
de deal; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine cuprinsă
între 301 şi 800 m;
1.100 ha în
zona de munte; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine > de
800 m;
Ca - valoare
cote angajator aferente Smbe - lei;
45% -
cheltuieli indirecte
Art. 2. -
(1) Ocolul silvic
nominalizat întocmeşte cererea de decontare şi fişa de calcul al
sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice, al cărei model este
prevăzut în tabelul nr. 1 la prezenta metodologie, semnate de şeful
ocolului silvic.
(2) Şeful ocolului silvic transmite structurii
teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură cererea de decontare şi fişa de
calcul al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice, în vederea
decontării, trimestrial, în primele 15 zile ale trimestrului următor.
Art. 3. -
(1) Structura
teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură verifică documentele prevăzute la
art. 2 alin. (2) în termen de maximum 15 zile
lucrătoare de la data primirii acestora şi, în situaţia în care
sunt conforme, procedează astfel:
a) inspectorul-şef avizează fişa de
calcul;
b) întocmeşte decontul justificativ privind
acordarea alocaţiilor bugetare proprietarilor de păduri în vederea
gestionării durabile a fondului forestier, potrivit modelului
prevăzut în tabelul nr. 2 la prezenta metodologie;
c) transmite documentele prevăzute la lit. a)
şi b), centralizat pe ocoale silvice şi pe unităţi
administrativ-teritoriale, cu adresă de înaintare, către structura
coordonatoare din cadrul autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură.
(2) În situaţia în care structura
teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură constată neconformităţi în
documentele prevăzute de art. 2 alin. (2),
solicită ocolului silvic care asigură serviciile silvice
clarificări, informaţii sau documente suplimentare, după caz,
returnează pentru refacere sau respinge motivat documentaţia
depusă, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii
acesteia.
Art. 4. -
Structura teritorială de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură transmite către structura coordonatoare din cadrul
acesteia următoarele:
a) cererea de decontare;
b) fişa de calcul al sumelor pentru asigurarea
serviciilor silvice, întocmită de ocolul silvic nominalizat care
efectuează serviciile silvice, avizată de structura teritorială
de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură;
c) formularul de decont justificativ privind
acordarea alocaţiilor bugetare proprietarilor de păduri în vederea
gestionării durabile a fondului forestier.
Art. 5. -
(1) Structura coordonatoare
din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură verifică documentele prevăzute la art. 4 şi le transmite, pentru realizarea deconturilor
aferente, direcţiei care gestionează bugetul din cadrul
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,
în termen de 30 de zile de la data primirii acestora.
(2) Un exemplar, în copie, al documentelor
prevăzute la art. 4 se păstrează şi de
către structura coordonatoare din cadrul autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 6. -
(1) Direcţia care
gestionează bugetul din cadrul autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură primeşte şi analizează
documentaţia şi transmite plăţile către structura
teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură, competentă teritorial, care
efectuează plăţile către ocoalele silvice care asigură
serviciile silvice, în condiţiile legii.
(2) Documentele prevăzute la art. 5, actele de decontare şi de evidenţă a
cheltuielilor efectuate din alocaţiile bugetare pentru administrare sau
servicii silvice se îndosariază distinct şi se înregistrează în
conturi separat de orice alte cheltuieli.
(3) Plăţile efectuate din alocaţiile
bugetare sunt supuse controlului financiar preventiv, potrivit
reglementărilor legale în vigoare.
Tabelul nr. 1
|
|
|
|
|
Se avizează |
FIŞA DE CALCUL
al sumelor pentru asigurarea serviciilor
silvice
- model -
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nr. crt. |
Forma de relief*) |
Suprafaţa |
Valoarea unitară calculată
conform metodologiei |
Număr zile asigurare servicii
silvice |
Valoarea totală**) |
|
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 = 2 x 3 x 4/nr. zile an |
|
|
|
câmpie |
|
|
|
|
|
|
|
deal |
|
|
|
|
|
|
|
munte |
|
|
|
|
|
|
Total |
x |
|
x |
|
|
*) Încadrarea pe forme de relief se face în funcţie de
amenajamentul silvic în vigoare sau, în situaţia în care amenajamentul
silvic nu mai este în vigoare, încadrarea se face în funcţie de ultimul
amenajament silvic elaborat pentru suprafaţa respectivă.
**) Valoarea se exprimă în lei cu două zecimale.
|
|
|
|
|
|
Şeful ocolului silvic, |
|
Tabelul nr. 2
Autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură (. . . . . .
. . . .)
Garda
Forestieră
DECONT JUSTIFICATIV*)
privind acordarea alocaţiilor
bugetare pentru fondul forestier în suprafaţă de maximum 30 ha
inclusiv, potrivit prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul
silvic, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, trimestrul.......... anul..........
1. Amplasamentul suprafeţei pentru care se
asigură serviciile silvice: judeţul . . . . . . . . . ., localitatea
. . . . . . . . . ., Ocolul Silvic . . . . . . . . . .
2. Beneficiarii lucrării:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nr. crt. |
Documente privind identificarea
terenului forestier**) |
Titularul documentelor privind identificarea
terenului forestier |
Nr. şi data actului de constatare
potrivit art. 16 alin. (7) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare |
UP |
ua |
Forma de relief |
Suprafaţa - ha - |
Valoarea unitară calculată
conform metodologiei - lei/an/ha/forme de relief***) - |
Număr zile asigurare servicii
silvice |
Valoare totală - lei - |
|
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8**) |
9 |
10 = 7 x 8 X 9/ nr. zile an |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL OCOL |
X |
X |
X |
X |
X |
|
X |
|
|
|
|
|
Din care: |
Câmpie |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Deal |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Munte |
|
|
|
|
|
|
|
|
3. Ocolul silvic care realizează serviciile
silvice/denumirea . . . . . . . . . .
Sediul:
comuna/oraşul . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . .
. . . . .
Numărul de
înmatriculare în registrul comerţului/Numărul de înregistrare în
Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor . . . . . . . . . .
Codul unic de
înregistrare . . . . . . . . . .
Contul ocolului
silvic în care se transmit sumele . . . . . . . . . .
|
|
|
|
|
|
Inspector-şef, |
Şeful serviciului
financiar-contabil, |
*) Se întocmeşte un decont pentru toate suprafeţele de fond
forestier în suprafaţă de maximum 30 ha inclusiv, potrivit
prevederilor art. 16 alin. (5) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, pentru care sunt
asigurate serviciile silvice de acelaşi ocol silvic.
**) Identificarea terenului se face prin: proces-verbal de punere în
posesie/titlu de proprietate/act administrativ, în original, emis de unitatea
administrativ- teritorială, prin care se face dovada înregistrării
terenului forestier, în care este înscrisă şi suprafaţa.
***) La prima decontare, coloana 8 se calculează de la data din
coloana 3 până la sfârşitul perioadei pentru care se întocmeşte
decontul.
Tabelul nr. 3
- model -
Autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură
Garda
Forestieră . . . . . . . . . .
DECONT JUSTIFICATIV*)
privind acordarea alocaţiilor
bugetare proprietarilor de păduri în vederea gestionării durabile a
fondului forestier Trimestrul . . . . . . . . . . anul . . . . . . . . . .
1. Amplasamentul suprafeţei pentru care se
asigură serviciile silvice: judeţul . . . . . . . . . ., localitatea
. . . . . . . . . ., Ocolul Silvic . . . . . . . . . .
2. Beneficiarii lucrării:
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nr. crt. |
Numele şi prenumele/Denumirea
persoanei juridice |
CNP/CUI |
Tipul, nr. şi data actului de
proprietate |
Nr. şi data contractului de
servicii silvice |
UP |
ua |
Suprafaţa - ha - |
Valoarea - lei - |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
3. Ocolul silvic care realizează serviciile
silvice:
Denumirea . . .
. . . . . . .
Sediul:
comuna/oraşul . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr. . . . . .
. . . . .
Numărul de
înmatriculare în registrul comerţului/Numărul de înregistrare în
Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor . . . . . . . . . .
Numărul
unic de înregistrare . . . . . . . . . .
Contul ocolului
silvic în care se transmit sumele . . . . . . . . . .
|
|
|
|
|
|
Inspector-şef, |
Şeful serviciului
financiar-contabil, |
*) Se întocmeşte un decont justificativ la nivel de ocol silvic
pentru toate suprafeţele de fond forestier pentru care sunt încheiate
contracte de servicii silvice cu proprietari.
NOTĂ:
Reproducem mai
jos prevederile art. II şi III din Legea nr. 133/2015 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic care nu sunt
încorporate în forma republicată a Legii nr. 46/2008 - Codul
silvic şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii
ale actului modificator:
" Art. II. - (1) Autorizaţiile de funcţionare a
ocoalelor silvice prevăzute la art. 10 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic,
cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost
modificată şi completată prin prezenta lege, emise anterior
intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile.
(2) Prevederile
art. 14 alin. (5)* din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi
completată prin prezenta lege, se aplică ocoalelor silvice
autorizate.
* Alin.
(5) a devenit prin renumerotare alin. (6).
(3) Obligaţia
coordonării acţiunii de identificare a pădurilor prevăzute
la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi
completată prin prezenta lege, până la momentul amenajării lor
în conformitate cu prevederile prezentei legi, revine structurilor teritoriale
de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde
de silvicultură, în baza unei fundamentări realizate de către
persoane juridice autorizate pentru amenajarea pădurilor şi a instituţiilor
de învăţământ cu specific silvic, în termen de 12 luni de la
intrarea în vigoare a prezentei legi.
(4) Prevederile
art. 42 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta lege, se aplică
ocupărilor temporare aprobate după intrarea în vigoare a prezentei
legi.
(5) În
termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sumele
prevăzute la art. 136** alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu
modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost
modificat prin prezenta lege, se plătesc pentru suprafeţele de
pădure neregenerate sau care nu au realizat starea de masiv.
** Art.
136 a devenit prin renumerotare art. 129.
(6) Contravaloarea
surplusului de unităţi de reţinere prin sechestrare - RMU aferente
Sectorului «Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor
şi silvicultură» din cadrul Inventarului Naţional al Emisiilor
de Gaze cu Efect de Seră se virează în fondul de ameliorare a
fondului funciar cu destinaţie forestieră, beneficiari fiind
proprietarii de terenuri forestiere. Stabilirea cadrului instituţional
privind administrarea, valorificarea, utilizarea şi gestionarea
surplusului de unităţi de reţinere prin sechestrare se face prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură şi autorităţii
publice centrale pentru mediu şi schimbări climatice.
(7) Strategia
Forestieră Naţională se elaborează de către
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(8) Se
înfiinţează Consiliul Naţional pentru Silvicultură ca
organizaţie profesională, fără personalitate juridică.
Înfiinţarea şi regulamentul de organizare şi funcţionare se
aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură.
(9) Începând
cu data intrării în vigoare a prezentei legi, ocoalele silvice private,
prevăzute la art. 12 şi 13 din Legea nr. 46/2008, cu
modificările şi completările ulterioare, devin ocoale silvice de
regim.
(10) Sursa
de finanţare prevăzută la art. 11 alin. (7) lit. f1)***
din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se achită
începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi.
*** Lit.
f1) a devenit prin renumerotare lit. g).
(11) Structurile
silvice de rang superior, prevăzute la art. 13 din Legea nr. 46/2008, cu
modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost
modificat prin prezenta lege, care au dobândit personalitate juridică din
momentul înscrierii acestora în Registrul naţional al administratorilor de
păduri şi al ocoalelor silvice, îşi păstrează
personalitatea juridică astfel dobândită.
(12) Sancţiunea
prevăzută la art. 14 alin. (21)**** din Legea nr. 46/2008,
cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin
prezenta lege, se aplică începând cu luna următoare intrării în
vigoare a prezentei legi.
**** Alin.
(21) a devenit prin renumerotare alin. (3).
(13) Şefii
ocoalelor silvice care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt
numiţi în funcţie fără respectarea prevederilor art. 14
alin. (3) şi (4)***** din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta lege,
sunt obligaţi să obţină avizul de numire în funcţie,
în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
***** Alin.
(3) şi (4) au devenit prin renumerotare alin. (4) şi (5).
(14) În
cazul ocoalelor silvice care se regăsesc în situaţia
prevăzută la alin. (13), termenul prevăzut la art. 14 alin.
(5)****** din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, se prelungeşte cu 90 de zile.
****** Alin.
(5) a devenit prin renumerotare alin. (6).
(15) Ocoalele
silvice care au dobândit calitatea de persoană juridică în
condiţiile prevăzute la art. 15 din Legea nr. 46/2008, cu
modificările şi completările ulterioare, până la intrarea
în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează această calitate
şi după intrarea în vigoare a acesteia.
(16) Contractele
de administrare sau servicii silvice prevăzute la art. 16 din Legea nr.
46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum
a fost modificat prin prezenta lege, încheiate anterior intrării în vigoare
a prezentei legi, rămân valabile în condiţiile legale în vigoare la
momentul încheierii acestora.
(17) Amenajamentele
silvice prevăzute la art. 20 din Legea nr. 46/2008, cu modificările
şi completările ulterioare, aprobate până la data intrării
în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează valabilitatea
până la data intrării în vigoare a actului ce reglementează
aplicarea prevederilor unui nou amenajament silvic întocmit în condiţiile
prezentei legi.
(18) Prevederile
art. 33 alin. (2) lit. a), c), f) şi g) din Legea nr. 46/2008, cu
modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost
modificat prin prezenta lege, se aplică începând cu luna următoare
intrării în vigoare a prezentei legi.
(19) Restituirea
sumelor prevăzute la art. 33 alin. (7) din Legea nr. 46/2008, cu
modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost
modificat prin prezenta lege, se face la finele anului fiscal în care a avut
loc ultima recepţie de executare a lucrărilor prevăzute la art.
33 alin. (3) lit. a)-d) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege.
(20) Documentaţiile
de scoatere definitivă sau ocupare temporară din fondul forestier
naţional, depuse anterior intrării în vigoare a prezentei legi, dar
care nu au fost aprobate, se vor reface cu respectarea prevederilor art. 36
alin. (4) şi art. 37 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege.
(21) Aprobările
privind scoaterea definitivă sau ocuparea temporară din fondul
forestier naţional emise în condiţiile legale existente la data
emiterii acestora, anterior intrării în vigoare a prezentei legi,
rămân valabile.
(22) Metodologia
privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de
terenuri şi de calcul al obligaţiilor băneşti,
prevăzută la art. 43 şi 45 alin. (3) şi (41)*******
din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, astfel cum a fost modificată prin prezenta lege, se aprobă
prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a
prezentei legi. Până la aprobarea acestei metodologii se va utiliza
Metodologia de stabilire a echivalenţei valorice a terenurilor şi de
calcul al obligaţiilor băneşti aflată în vigoare la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
******* Alin.
(41) a devenit prin renumerotare alin. (5).
(23) Normele
specifice de apărare împotriva incendiilor, prevăzute la art. 48 din Legea
nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel
cum a fost modificat prin prezenta lege, se aprobă prin ordin al
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură,
în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Până la aprobarea normelor rămân în vigoare normele legale existente
la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(24) Multiplicarea
de două ori a valorii prejudiciilor, prevăzute la art. 105 alin. (1)
din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările
ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, în pădurile
încadrate prin amenajamente silvice în grupa I funcţională, se va
aplica, după intrarea în vigoare a prezentei legi, numai dacă
prejudiciul a rezultat ca urmare a unor fapte care constituie infracţiuni
sau contravenţii.
(25) Orice
referire din actele normative în vigoare la ocoalele silvice private va fi
considerată a fi făcută la ocoalele silvice de regim.
Art. III. -
La data intrării în vigoare a prezentei legi, se
abrogă:
a) Hotărârea
Guvernului nr. 85/2004 pentru aprobarea Regulamentului
de vânzare a masei lemnoase de către deţinătorii de fond
forestier proprietate publică, către agenţii economici,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 10
februarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;
b) pct.
8 al art. 202 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a
Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu
modificările ulterioare."
*) Potrivit
art. 502, alin. (1), pct. 4 din Legea nr. 227/2015 - Codul fiscal, Legea nr.
46/2008 - Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 611 din 12 august 2015 se modifică.
*) Potrivit
Deciziei Curţii Constituţionale nr. 776/2015, se respinge, ca
neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.
*) Potrivit
Deciziei Curţii Constituţionale nr. 834/2015, se respinge, ca
neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 10, art. 17 şi art. 51 din Legea nr. 46/2008 -
Codul silvic, precum şi ale pct. 42 din anexa la Legea nr. 46/2008 - Codul
silvic.
*) Potrivit
Deciziei Curţii Constituţionale nr. 902/2015, se respinge, ca
neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 privind Codul
silvic.
*) Potrivit
art. 40, alin. (3) şi (4) din Legea nr. 232/2016, Legea nr. 46/2008 -
Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
611 din 12 august 2015, cu modificările ulterioare, se modifică
şi se completează.
*) Potrivit
art. I din Legea nr. 175/2017, Legea nr. 46/2008 - Codul silvic,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12
august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se
modifică şi se completează.
*) Potrivit
art. unic din Legea nr. 112/2018, articolul 36 din Legea nr. 46/2008 - Codul
silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611
din 12 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare,
se completează cu alineatele (6) şi (7).
*) Potrivit
art. I din Legea nr. 230/2018, Legea nr. 46/2008 - Codul silvic,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12
august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se
modifică şi se completează.
*) Potrivit
art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2020,
alineatul (6) al articolului 36 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12
august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se
modifică.
*) Potrivit
art. I din Legea nr. 197/2020, Legea nr. 46/2008 - Codul silvic,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12
august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se
modifică şi se completează.