LEGEA fondului
funciar nr. 18 din
19 februarie 1991*)- Republicare
Forma sintetică
la data 20-Feb-2018. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte
Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci
inregistrate ale Wolters Kluwer.
(la
data 05-Sep-2007 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie
din 2007 )
(la
data 25-Jul-2005 a se vedea referinte de aplicare din Legea
247/2005 )
(la
data 05-Sep-2003 a se vedea referinte de aplicare din Norme
Metodologice din 2003 )
(la
data 29-May-2002 a se vedea referinte de aplicare din Norme
Metodologice din 2002 )
(la
data 16-Oct-2001 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie
din 2001 )
(la
data 16-Oct-2001 a se vedea referinte de aplicare din Metodologie
din 2001 )
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Terenurile de orice fel,
indiferent de destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute
sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar
al României.
În funcţie de
destinaţie, terenurile sunt:
a)terenuri cu destinaţie agricolă, şi anume:
- terenurile
agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole,
plantaţiile de hamei şi duzi, pajiştile permanente, serele,
solarele, răsadniţele şi altele asemenea;
- cele cu
vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele
silvice, păşunile împădurite;
- cele
ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice,
amenajările piscicole şi de îmbunătăţiri funciare,
drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă, platformele şi
spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole;
- terenurile
neproductive care pot fi amenajate în cadrul perimetrelor de ameliorare şi
folosite pentru producţia agricolă;
(la
data 28-Jul-2017 Art. 2, litera A. din capitolul I modificat de Art. I, punctul
1. din Legea
186/2017 )
b)terenuri cu destinaţie
forestieră, şi anume: terenurile împădurite sau cele care
servesc nevoilor de cultură, producţie ori administrare silvică,
terenurile destinate împăduririlor şi cele neproductive - stâncării,
abrupturi, bolovănişuri, râpe, ravene, torenţi -, dacă sunt
cuprinse în amenajamentele silvice;
c)terenuri aflate permanent sub ape,
şi anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la
nivelurile maxime de retenţie, fundul apelor maritime interioare şi
al mării teritoriale;
d)terenuri din intravilan, aferente
localităţilor urbane şi rurale, pe care sunt amplasate
construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv
terenurile agricole şi forestiere;
e)terenuri cu destinaţii
speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare,
navale şi aeriene, cu construcţiile şi instalaţiile
aferente, construcţii şi instalaţii hidrotehnice, termice, de transport
al energiei electrice şi gazelor naturale, de telecomunicaţii, pentru
exploatările miniere şi petroliere, cariere şi halde de orice
fel, pentru nevoile de apărare, plajele, rezervaţiile, monumentele
naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi
altele asemenea.
În sensul prezentei legi, prin
deţinători de terenuri se înţelege titularii dreptului de
proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit
legii civile, au calitatea de posesori ori deţinători precari.
(1)Terenurile pot face obiectul
dreptului de proprietate privată sau al altor drepturi reale, având ca
titulari persoane fizice sau juridice, ori pot aparţine domeniului public
sau domeniului privat.
(2)Domeniul public poate fi de
interes naţional, caz în care proprietatea asupra sa, în regim de drept
public, aparţine statului, sau de interes local, caz în care proprietatea,
de asemenea, în regim de drept public, aparţine comunelor, oraşelor,
municipiilor sau judeţelor.
(3)Administrarea domeniului de
interes public naţional se face de către organele prevăzute de
lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de
către primării sau, după caz, de către prefecturi.
(4)Terenurile din domeniul public
sunt cele afectate unei utilităţi publice.
1.
Articolul 4 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 foloseşte criteriul
afectaţiunii bunului pentru terenurile din domeniul public.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Aparţin domeniului public
terenurile pe care sunt amplasate construcţii de interes public,
pieţe, căi de comunicaţii, reţele stradale şi parcuri
publice, porturi şi aeroporturi, terenurile cu destinaţie forestieră,
albiile râurilor şi fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public,
fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale,
ţărmurile Mării Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru
rezervaţii naturale şi parcuri naţionale, monumentele,
ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice, monumentele
naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte
folosinţe care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin
natura lor, sunt de uz sau interes public.
(2)Terenurile care fac parte din
domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Ele
nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt
dezafectate din domeniul public.
(3)Terenurile pe care sunt amplasate reţele stradale şi
parcuri publice, terenurile pentru rezervaţii naturale şi parcuri
naţionale, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi
istorice, monumentele naturii nu pot fi dezafectate din domeniul public decât
în cazuri de excepţie pentru lucrări de interes naţional.
(la
data 21-Mar-2007 Art. 5 din capitolul I completat de Art. 1, punctul 1. din Legea
47/2007 )
1.
Potrivit alin. (1) al art. 5 din Legea nr. 18/1991, se utilizează
două criterii pentru delimitarea domeniului public:
– declaraţia legii;
– uzul public sau interesul public.
2.
Conform art. 5 din Lege, sunt declarate prin lege
ca fiind terenuri ce aparţin domeniului public acele terenuri pe care sunt
amplasate construcţii de interes public, pieţe, căi de
comunicaţii, reţele stradale şi parcuri publice, porturi şi
aeroporturi, terenurile cu destinaţie forestieră, albiile râurilor
şi fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime
interioare şi al mării teritoriale, ţărmurile Mării
Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervaţii naturale şi
parcuri naţionale, monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice şi
istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării.
Enumerarea este enunţiativă, lăsând calea calificării
şi altor bunuri ca fiind de interes public....
citeste mai departe (1-7)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
Domeniul privat al statului
şi, respectiv, al comunelor, oraşelor, municipiilor şi
judeţelor este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin
modurile prevăzute de lege, precum şi din terenurile dezafectate,
potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispoziţiilor de drept
comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.
1.
Domeniul privat este format din toate bunurile din
patrimoniul statului sau din cel al unei unităţi
administrativ-teritoriale, care nu fac obiect al proprietăţii publice
(a se vedea şi art. 4 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia).
2.
În ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate, având în
vedere că legea prevede pentru terenurile care fac parte din domeniul
public este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi pentru terenurile
proprietate privată, dacă legea nu prevede altfel, acestea pot face,
în mod valabil, obiectul reconstituirii dreptului de proprietate3.
3.
Reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor
moştenitori ai proprietarului deposedat în baza Legii nr. 18/1991 şi
a Legii nr. 169/1997. Inadmisibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate
asupra aceloraşi terenuri, în favoarea altor moştenitori, în baza
Legii nr. 247/2005 [art. 2 alin. (2), Legea nr. 1/2000]...
citeste mai departe (1-3)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
Fondul funciar şi, în mod
corespunzător, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale
trebuie înregistrate în documentele de evidenţă funciară şi
de publicitate imobiliară prevăzute de lege.
1.
Potrivit art. 888 C. civ., înscrierea în cartea funciară se
efectuează în baza înscrisului autentic notarial,
a hotărârii judecătoreşti rămase definitivă, a certificatului de
moştenitor sau în baza unui alt act emis de autorităţile
administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta (a se vedea
Comentariul la art. 888 C. civ. – HMG).
2.
Legea nr. 18/1991 asigură dobândirea fără înscriere în cartea
funciară a dreptului de proprietate de către cei care
beneficiază în temeiul ei de constituirea sau reconstituirea dreptului de
proprietate. Astfel, înscrierea în cartea funciară a dreptului de
proprietate dobândit în temeiul acestei legi asigură doar efectul de
opozabilitate a dreptului faţă de terţi, fără a
interesa sub aspectul naşterii propriu-zise a dreptului.
Astfel, pentru a se dobândi dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991,
este necesară parcurgerea procedurii speciale prevăzute de
această lege....
citeste mai departe (1-5)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
CAPITOLUL II: Stabilirea dreptului de proprietate privată
asupra terenurilor
(la
data 30-Oct-2007 Art. 8 din capitolul II a se vedea recurs in interesul legii Decizia
XI/2007 )
(1)Stabilirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul
cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei
legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui
drept.
(2)De prevederile legii
beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa
agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren
de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile,
moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în
cooperativă şi alte persoane anume stabilite.
(3)Stabilirea dreptului de
proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în
limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană
îndreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha
de familie, în echivalent arabil.
(4)Prin familie se înţelege
soţii şi copiii necăsătoriţi, dacă
gospodăresc împreună cu părinţii lor.
1.
Reconstituirea dreptului de proprietate este
utilizată în acele cazuri în care persoana îndreptăţită a
avut teren în proprietate şi a pierdut această proprietate în
condiţiile avute în vedere de lege.
2.
Constituirea dreptului de proprietate
urmăreşte crearea dreptului de proprietate în favoarea unor categorii
de persoane, care nu au fost niciodată proprietarii terenurilor
respective.
3.
Potrivit alineatului 2 al art. 8, de prevederile legii beneficiază membrii
cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de
producţie sau cărora li s-a preluat, în orice mod, teren de
către aceasta, membrii cooperatori care nu au adus pământ în
cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat, în
orice mod, teren de către aceasta, membrii cooperatori care nu au adus
pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite, precum
şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora....
citeste mai departe (1-12)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Persoanelecărora li s-a
reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeţei de teren de 10 ha
de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de
proprietate şi pentru diferenţa dintre această suprafaţă
şi cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producţie
sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita
suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945
pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă
reconstituirea urmează să se facă în mai multe
localităţi sau de la autori diferiţi.
(2)Persoanele cărora li s-a
reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeţei
de teren de până la 10 ha de familie şi cărora li s-a aplicat
cota de reducere, potrivit art. 14 alin. (3) din lege, pot formula cerere pentru
suprafeţele de teren care au constituit această cotă. Cererile
se formulează în cazul în care cota de reducere a depăşit
procentul de 5%.
(3)Cererea se depune la primaria localitatii sau, dupa caz, la
primariile localitatilor in a caror raza teritoriala se afla terenul pentru
care urmeaza sa fie reconstituit dreptul de proprietate, personal sau prin
posta, cu confimare de primire, pana la data de 31 decembrie 1998, sub
sanctiunea decaderii din termen.
(la
data 26-Nov-1998 Art. 9, alin. (3) din capitolul II modificat de Art. 1,
punctul 1. din Legea
218/1998 )
a)numele şi prenumele persoanei
solicitante şi domiciliul acesteia;
b)calitatea de titular sau de
moştenitor al dreptului de proprietate pentru care i s-a reconstituit sau
urmează să i se reconstituie acest drept, potrivit prezentei legi;
c)suprafaţa de teren care i s-a
reconstituit şi diferenţa pe care o solicită.
a)copie xerox de pe titlul de
proprietate care s-a emis sau, după caz, de pe procesul-verbal ori de pe
fişa de punere în posesie;
b)copii xerox de pe actele
doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafeţele de teren
solicitate în plus;
c)o declaraţie în care se va
menţiona, pe propria răspundere, suprafaţa totală de teren
atribuită în proprietate, prin reconstituire sau prin constituire, de
familie, potrivit prezentei legi, chiar dacă aceasta s-a făcut în mai
multe localităţi sau de la mai mulţi autori.
(6)Primarul va constitui un registru
special, parafat, numerotat şi sigilat, în care se vor înregistra, în
ordine cronologică, cererile depuse de persoanele îndreptăţite
şi va emite, la cerere, un bon cu numărul de înregistrare.
(7)Pentru cererile depuse prin
poştă, pe confirmarea de primire se vor menţiona numărul de
înregistrare a cererii şi data acesteia.
(8)Primarul sau secretarul consiliului local este obligat sa primeasca
cererea si sa o inregistreze, indiferent daca aceasta cuprinde sau nu cuprinde
toate mentiunile precizate la alin. (4) si daca nu este insotita de toate
actele prevazute la alin. (5). In acest caz, primarul sau secretarul este
obligat sa comunice solicitantului ca, pana la data de 31 decembrie 1998, sa
depuna toate actele mentionate la alin. (5), sub sanctiunea decaderii acestuia
din termen.
(la
data 26-Nov-1998 Art. 9, alin. (8) din capitolul II modificat de Art. 1,
punctul 2. din Legea
218/1998 )
(9)Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (6) de
către primar sau secretar atrage atât răspunderea administrativă
şi disciplinară a acestuia, potrivit legii, cât şi plata de
penalităţi în condiţiile prevăzute la art. 894 din Codul
de procedură civilă sau, după caz, şi de
daune-interese potrivit Codului
civil.
(la
data 15-Feb-2013 Art. 9, alin. (9) din capitolul II modificat de Art. 19 din
titlul IV din Legea
76/2012 )
(10)Dupa data de 31 decembrie 1998, prevazuta la alin. (3), primarul
este obligat ca, in termen de 30 de zile, sa intocmeasca situatia privind
categoriile de persoane, terenurile agricole solicitate si balanta fondului
funciar pe localitate - comuna, oras sau municipiu - in vederea reconstituirii
dreptului de proprietate, potrivit legii. Inauntrul acestui termen primarul le
va transmite prefectului, sub semnatura.
(la
data 26-Nov-1998 Art. 9, alin. (10) din capitolul II modificat de Art. 1,
punctul 3. din Legea
218/1998 )
(11)În termen de 15
zile de la primire, prefectul va întocmi situaţia privind categoriile de
persoane solicitante şi balanţa fondului funciar pe judeţ, pe
care le va transmite, în acelaşi termen, Departamentului pentru
Administraţie Publică Locală.
(12)După
întocmirea balanţei fondului funciar la nivel de ţară, prin lege
se vor stabili suprafeţele de teren agricol care vor fi reconstituite.
1.
Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, în cazul terenurilor
agricole, limita maximă a suprafeţei restituibile nu va putea
depăşi 50 de ha, de familie, în echivalent arabil, indiferent
dacă reconstituirea urmează a se face în mai multe
localităţi sau de la autori diferiţi.
Această dispoziţie legală se interpretează în raport cu
art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000, potrivit căruia reconstituirea
dreptului de proprietate se face pentru diferenţa dintre suprafaţa de
10 ha şi cea adusă în cooperativa agricolă de producţie sau
preluată prin legi speciale ori în orice mod de la cooperatori, dar nu mai
mult de 50 ha de proprietar deposedat.
2.
Noţiunea de terenuri agricole este
definită în art. 2 alin. (1) lit. a) teza I din Lege.
3.
Pentru a determina suprafaţa maximă care poate fi primită de
moştenitorii proprietarilor deposedaţi, în cazul în care
solicită reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma mai multor
proprietari deposedaţi, trebuie avute în vedere dispoziţiile art. 3
alin. (1) lit. h) din Legea nr. 187/1945. Astfel, potrivit art. 3 alin. (1)
lit. h) din Legea nr. 187/1945, au trecut în proprietatea statului şi
terenurile agricole constituind proprietăţi ale persoanelor fizice
care depăşeau suprafaţa de 50 h, şi anume: pământul
arabil, livezile, fâneţele, bălţile şi iazurile
artificiale, fie că serveau sau nu pentru pescuit, mlaştinile şi
terenurile inundabile....
citeste mai departe (1-13)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Persoanele fizice şi
persoanele juridice cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit
dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, potrivit prezentei legi,
precum şi persoanele juridice care au în patrimoniu sau în administrare terenuri
agricole ori deţin în orice mod asemenea terenuri au obligaţia de a
da secretarului consiliului local o declaraţie în care vor menţiona
suprafaţa de teren agricol atribuită sau, respectiv,
deţinută efectiv, în una sau mai multe localităţi, iar
pentru persoanele fizice, şi de la mai mulţi autori.
(2)Persoanele fizice vor face
declaraţia pe propria răspundere, iar persoanele juridice, prin
reprezentanţii lor.
1.
Articolul 10 reglementează necesitatea unei declaraţii în cazul
persoanelor fizice determinată de faptul că trebuie respectată
limita maximă până la care urmează a se face reconstituirea
dreptului de proprietate.
2.
S-a apreciat că în cazul în care o astfel de declaraţie nu s-a
făcut, nu poate interveni sancţiunea decăderii solicitantului
din dreptul de a cere reconstituirea, astfel încât comisiile de fiind funciar
sunt obligate să soluţioneze cererile de reconstituire şi în
lipsa unei astfel de declaraţii.
3.
Această declaraţie este necesară întrucât persoanele care au
beneficiat o dată de constituirea dreptului de proprietate, nu mai pot
solicita constituirea dreptului de proprietate.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Suprafaţa adusă în
cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din:
actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în
co- operativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă,
evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe,
inclusiv declaraţii de martori.
(2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător
şi în ceea ce priveşte suprafeţele preluate de cooperativele
agricole de producţie în baza unor legi speciale sau în orice mod de la
membrii cooperatori.
(la
data 25-Jul-2005 Art. 11, alin. (2) din capitolul II modificat de Art. I,
punctul 1. din titlul IV din Legea
247/2005 )
(21)Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de
producţie de la persoanele fizice, fără înscriere în
cooperativele agricole de producţie sau de către stat, fără
nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea
dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost
atribuite legal altor persoane.
(la
data 25-Jul-2005 Art. 11, alin. (2) din capitolul II completat de Art. I,
punctul 2. din titlul IV din Legea
247/2005 )
(3)Stabilirea dreptului de
proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute
de cooperativa agricolă de producţie la 1 ianuarie 1990,
înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general
sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal
efectuate de către cooperativă până la data intrării în
vigoare a legii.
(4)Cererea de stabilire a dreptului
de proprietate se depune şi se înregistrează la primărie în termen
de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
1.
Potrivit alin. (21) al art. 11 din Lege, terenurile preluate abuziv
de cooperativele agricole de producţie de la persoanele fizice,
fără înscriere în cooperativele agricole de producţie sau de
către stat, fără niciun titlu, revin de drept proprietarilor
care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile
amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.
Pentru acestea, este admisibilă acţiunea în revendicare,
acţiune în cadrul căreia instanţa învestită va realiza o comparare a titlurilor de proprietate invocate de
părţi, urmând a acorda preferinţă
titlului mai caracterizat.
2.
Fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate suprafeţele de teren deţinute
de cooperativele agricole de producţie la data de 1 ianuarie 1990,
înscrise în registrul de evidenţă a cadastrului funciar general sau
al registrului agricol, corectate cu înstrăinările legal făcute
de către cooperativă până la data intrării în vigoare a
legii. Este vorba de toate terenurile deţinute de cooperativă,
indiferent de modul în care s-a ajuns la această deţinere....
citeste mai departe (1-11)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(la
data 11-Aug-2005 Art. 12 din capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Regulament
din 2005 )
(1)În scopul stabilirii dreptului de
proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective
a terenurilor celor îndreptăţiţi şi eliberării
titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oraş sau municipiu, se
constituie, prin ordinul prefectului*), o comisie condusă de primar.
(2)Comisiile comunale,
orăşeneşti sau municipale vor funcţiona sub îndrumarea unei
comisii judeţene, numită prin ordinul prefectului şi
condusă de acesta.
(3)Procedura de constituire şi modul de funcţionare a
comisiilor, precum şi modelul şi modul de atribuire a noilor titluri
de proprietate se vor stabili prin hotărâre a Guvernului în termen de 15
zile de la data publicării prezentei legi. Din comisii vor face parte
cetăţeni desemnaţi de obşte din toate categoriile
îndreptăţite, specialişti şi funcţionari publici,
precum şi conducătorii unităţilor şi
instituţiilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, după caz.
în comunele constituite din mai multe sate, cetăţenii vor fi desemnaţi
proporţional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare sat.
(la
data 24-Apr-2010 Art. 12, alin. (3) din capitolul II modificat de Art. I din Legea
71/2010 )
(4)Actele care au stat la baza constituirii sau reconstituirii
dreptului de proprietate reprezintă informaţii de interes public
şi sunt deschise liberului acces al cetăţenilor. Asigurarea
accesului la aceste informaţii de interes public se face în condiţiile
şi potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 544/2001
privind liberul acces la informaţiile de interes public.
(la
data 30-Dec-2005 Art. 12 din capitolul II completat de Art. 6, punctul 1. din
titlul VI din Ordonanta
urgenta 209/2005 )
1.
Componenţa comisiilor locale de fond funciar şi a comisiilor
judeţene de fond funciar sunt stabilite prin art. 2 alin. (1) şi art.
4 alin. (1) din Regulament (H.G. nr. 890/2005).
2.
Atribuţiile comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale
sunt stabilite prin art. 5, iar cele ale comisiilor judeţene şi ale
municipiului Bucureşti prin art. 6.
3.
Refuzul nejustificat al realizării atribuţiilor prevăzute poate
fi cenzurat pe calea plângerii prevăzute la art. 64 din Legea nr. 18/1991.
4.
Comisiile funcţionează potrivit art. 7 alin. (1) din Regulament
şi art. art. 8 alin. (1) din acelaşi act. Astfel, comisiile comunale,
orăşeneşti sau municipale îşi desfăşoară
activitatea în plen, în prezenţa majorităţii membrilor acestora,
cu prezenţa obligatorie a primarului sau, după caz, a viceprimarului,
iar cele judeţene sau a municipiului Bucureşti în prezenţa
majorităţii membrilor acestora....
citeste mai departe (1-5)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Calitatea de moştenitor se
stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii
judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din
care rezultă acceptarea moştenirii.
(2)Moştenitorii care nu-şi
pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în
circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de
acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au
aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat
moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
(la
data 30-Oct-2007 Art. 13, alin. (2) din capitolul II a se vedea recurs in
interesul legii Decizia
XI/2007 )
(3)Titlul de proprietate se emite cu
privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor
moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.
(4)Pentru fiecare poziţie dintr-o anexă pot fi emise mai
multe titluri de proprietate, cu condiţia ca suprafeţele înscrise în
aceste titluri să nu depăşească suprafaţa totală
validată în anexă.
(la
data 26-Nov-2012 Art. 13, alin. (3) din capitolul II completat de Art. I,
punctul 11. din Legea
219/2012 )
1.
Prin art. 13 alin. (2) din Lege, s-a instituit tratament egal pentru toţi
moştenitorii:
– care îşi dovedesc calitatea pe baza certificatului de moştenitor;
– care îşi dovedesc calitatea pe baza hotărârii
judecătoreşti definitive;
– care îşi dovedesc calitatea prin orice probe din care rezultă
acceptarea moştenirii;
– care nu îşi pot dovedi calitatea, întrucât terenurile nu s-au găsit
în circuitul civil.
2.
Dovada calităţii de moştenitor poate fi făcută cu:
certificatul de moştenitor, certificatul de calitate de moştenitor,
testamentul, actele de stare civilă şi orice alte mijloace de
probă admise de lege.
3.
Potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, în cadrul procedurii de
reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor,
calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de
moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în
lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea
moştenirii, iar moştenitorii care nu-şi pot dovedi această
calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt
socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota
ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor....
citeste mai departe (1-9)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Terenurile cooperativelor agricole
de producţie situate în extravilanul localităţilor devin
proprietatea cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora,
corespunzător suprafeţelor aduse sau preluate în orice mod în
patrimoniul cooperativei.
(2)Atribuirea efectivă a
terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile
amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie şi nu
neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii, în cadrul
perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de producţie.
(3)În cazul în care între
suprafaţa de teren a cooperativei agricole de producţie,
rezultată prin însumarea suprafeţelor de teren aduse de cooperatori
sau preluate în orice alt mod de cooperativă, şi suprafaţa de
teren actuală au intervenit modificări atât în ce priveşte
suprafaţa totală, cât şi pe categorii de folosinţă,
stabilirea proprietăţii cooperatorilor sau a moştenitorilor
acestora se face prin reducerea unei cote proporţionale rezultate din
scăderea suprafeţelor legal folosite în alte scopuri din suprafaţa
totală iniţială şi proporţional cu categoriile de
folosinţă agricolă existente. Nu vor fi afectaţi
deţinătorii de suprafeţe care au proprietăţi mai mici
de 1 ha.
(4)Suprafeţele ocupate de
plantaţii pomicole, viticole, sere, heleşteie, amenajări
piscicole, pepiniere, construcţii administrative şi agrozootehnice,
precum şi cele necesare bazei furajere aferente capacităţilor de
producţie zootehnice existente în cooperativele agricole de producţie
pot reprezenta, pe baza opţiunii proprietarilor, aport la constituirea
unor forme de asociere de tip privat, cu sau fără personalitate
juridică.
1.
Persoanele îndreptăţite a solicita reconstituirea dreptului de
proprietate sunt membrii cooperatori sau succesorii acestora.
2.
Potrivit art. 13 alin. (5) din Regulament, foştii membri cooperatori, în
viaţă, fie că au adus sau nu au adus terenuri în
cooperativă, sunt înscrişi cu suprafaţa stabilită de
comisie în tabelele cuprinse în anexele nr. 2a) şi 2b), iar
moştenitorii cooperatorilor decedaţi sunt înscrişi cu
suprafaţa stabilită în tabelul prevăzut în anexa nr. 3.
3.
Obiectul reconstituirii dreptului de proprietate îl formează terenurile cooperativelor agricole de producţie situate în extravilanul localităţilor, potrivit
art. 14 alin. (1) din Lege.
4.
Din interpretarea textului de lege, se deduce că pot face obiectul
reconstituirii dreptului de proprietate:...
citeste mai departe (1-9)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Membrii cooperatori care,
după caz, au părăsit cooperativa agricolă de
producţie, nu au muncit în cooperativă sau nu locuiesc în localitatea
respectivă, precum şi moştenitorii acestora pot primi terenurile
din extravilan aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.
(2)Dispoziţiile alineatului
precedent se aplică şi persoanelor ale căror terenuri au trecut,
cu sau fără titlu, în patrimoniul cooperativei agricole de
producţie fără ca ele să fi dobândit calitatea de
cooperatori, precum şi, după caz, moştenitorilor acestora.
(3)De prevederile alin. (2)
beneficiază şi persoanele deţinătoare ale titlurilor de
Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul", "Mihai Viteazul cu
Spadă" şi moştenitorii lor, care au optat şi
cărora li s-a atribuit, la data împroprietăririi, teren arabil, cu
excepţia celor care l-au înstrăinat.
(4)Dispoziţiile art. 14 alin.
(2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
(5)Se vor atribui, la cerere,
persoanelor care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de
muncă şi moştenitorilor celor care au decedat - ca urmare a
participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 -
în proprietate, terenuri în suprafaţă de 10.000 m2 în echivalent
arabil. Pentru terenurile atribuite, aceşti beneficiari nu datorează
taxe sau impozite.
1.
Persoanele îndreptăţite a beneficia de reconstituirea
dreptului de proprietate sunt:
– foştii membrii cooperatori, care au părăsit cooperativa
agricolă de producţie, nu au muncit în cooperativa agricolă de
producţie sau nu locuiesc în localitatea unde a fost cooperativa
agricolă, precum şi moştenitorii acestora;
– persoanele ale căror terenuri au trecut în patrimoniul cooperativei, cu
sau fără titlu, fără a dobândi calitatea de membru
cooperator, sau moştenitorii acestora;
– persoanele deţinătoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului
„Mihai Viteazul”, „Mihai Viteazul cu Spadă” şi moştenitorii lor,
care au optat şi li s-a atribuit teren arabil, dacă acest teren a
trecut, cu sau fără titlu, în patrimoniul cooperativei agricole de
producţie, fără ca ele să fi dobândit calitatea de membru
cooperator, cu excepţia acelor persoane ce au înstrăinat aceste
terenuri.
2....
citeste mai departe (1-9)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)În cazurile în care în perimetrul
unor cooperative agricole de producţie au fost comasate şi terenuri
agricole ale unor proprietari particulari, iar aceştia nu au preluat în
compensaţie alte terenuri, la cererea lor sau a moştenitorilor, ei
vor fi repuşi în proprietate şi li se vor restitui suprafeţele
în cotă echivalentă, în cadrul unor sole stabilite de comisie.
(2)Dispoziţiile art. 14 alin. (2)
şi (3) se aplică în mod corespunzător.
1.
Persoanele titulare ale dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate
sunt proprietarii care au avut calitatea de copermutanţi
sau succesorii acestora.
2.
Obiectul dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate în cazul
comasărilor îl constituie terenurile care au făcut obiectul unor
comasări, iar, dacă restituirea acestora nu mai este posibilă
terenurile stabilite de către comisie.
3.
Condiţiile pentru a se stabili dreptul de proprietate12:
– terenul să fie agricol, adică să aibă destinaţie
agricolă, în sensul art. 2 lit. a) din Legea nr. 18/1991;
– la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, terenul să fi
existat în patrimoniul unei cooperative agricole de producţie;
– intrarea terenului în patrimoniul CAP s-a produs prin comasare, în sensul ei
juridic, înseamnă un schimb de terenuri, în suprafeţe egale sau prin
echivalent;...
citeste mai departe (1-4)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)În localităţile cu
cetăţeni români, aparţinând minorităţii germane sau în
care locuiesc persoane care au fost deportate sau strămutate, deposedate
de terenuri prin acte normative intervenite după anul 1944, se vor atribui
în proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau moştenitorilor,
suprafeţe de teren din rezerva aflată la dispoziţia comisiilor
sau se va proceda conform art. 37.
(2)La atribuire, se va avea în vedere
suprafaţa de teren pe care aceştia au avut-o în proprietate,
fără a se depăşi 10 ha de familie, în echivalent arabil.
1.
Prin art. 17, s-a reglementat un alt caz de reconstituire a dreptului de
proprietate pentru anumite categorii de persoane:
– cetăţenii români aparţinând minorităţilor germane;
– alte persoane, care au fost deportate sau strămutate din motive
politice, care au fost deposedate de terenuri prin acte normative intervenite
după anul 1944, precum şi moştenitorii acestora.
2.
Şi în acest caz prevalează principiul restituirii terenului pe
vechiul amplasament şi numai dacă acest lucru nu este posibil, se vor
restitui suprafeţe de teren aflate la dispoziţia comisiei sau se va
proceda potrivit art. 37 din Legea nr. 18/1991.
3.
Şi aceste persoane pot solicita până la 50 de ha proprietar
deposedat.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Terenurile din extravilan aduse
sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de
producţie de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat
şi nu au moştenitori, precum şi terenurile pentru care nu s-au
formulat cereri de restituire rămân la dispoziţia comisiei.
(2)Toate terenurile cooperativei
agricole de producţie care nu sunt atribuite conform art. 14-17, precum
şi terenurile extravilane proprietatea statului aflate în folosinţa
cooperativei, rămân, de asemenea, la dispoziţia comisiei, urmând a fi
atribuite altor persoane îndreptăţite, potrivit prevederilor
prezentei legi.
(la data 01-Jan-2016 Art. 18, alin. (3) din capitolul
II abrogat de Art. 52 din capitolul VI din Legea
165/2013 )
1.
Articolele 18 alin. (1) şi (2) arată terenurile care rămân la
dispoziţia comisiilor de fond funciar:
– terenurile agricole din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în
patrimoniul cooperativei agricole de producţie de la cooperatori sau de la
alte persoane care au decedat şi nu au moştenitori, dacă nu au
fost atribuite potrivit art. 14-17 din lege;
– terenurile agricole din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în
patrimoniul cooperativei agricole de producţie de la cooperatori sau de la
alte persoane, pentru care nu s-au făcut cereri de reconstituire a
dreptului de proprietate, dacă nu au fost atribuite potrivit art. 14-17
din lege;
– terenurile agricole extravilane, proprietatea statului, care la data
intrării în vigoare a legii fondului funciar se aflau în folosinţa
cooperativei agricole de producţie.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Membrilor cooperatori activi care
nu au adus teren în cooperativa agricolă de producţie sau au adus
teren mai puţin de 5.000 m2, precum şi celor care, neavând calitatea
de - cooperatori, au lucrat în orice mod, ca angajaţi în ultimii 3 ani în
cooperativă sau în asociaţii cooperatiste, li se pot atribui în
proprietate loturi din terenurile prevăzute la art. 18, dacă sunt
stabiliţi sau urmează să se stabilească în localitate
şi nu deţin teren în proprietate în alte localităţi.
Suprafaţa atribuită în proprietate se va determina ţinând seama
de suprafaţa terenurilor, numărul solicitanţilor şi de
suprafaţaatribuităcelorcare au adus pâmânt în cooperativa
agricolă de producţie.
(2)Prevederile alin. (1) se
aplică şi persoanelor care au fost deportate şi nu
beneficiază de dispoziţiile art. 14-16.
(3)Se pot atribui, la cerere, în
folosinţă agricolă, până la 5.000 m2 în echivalent arabil,
de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale, în
perioada cât lucrează în localitate, dacă nu are teren în proprietate
în această localitate, el sau membrii familiei din care face parte.
Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri aparţine comunei,
oraşului sau municipiului, după caz.
(4)Atribuirea în folosinţă
nu se poate face în cazurile în care în localitatea respectivă s-au operat
reducerile prevăzute la art. 14 alin. (3).
(5)La plecarea din localitate
persoanele menţionate la alin.(3) au dreptul la despăgubiri pentru
investiţiile făcute, cu consimţământul prealabil al
proprietarului şi dacă sunt utile pe suprafaţa atribuită.
1.
Potrivit art. 19 alin. (1) şi (2), beneficiază de constituirea
dreptului de proprietate, în acest caz, următoarele categorii de persoane:
– membrii cooperatori activi, care nu au adus teren în cooperativa
agricolă de producţie sau au adus teren în suprafaţă mai
mică de 5000 mp, precum şi moştenitorii acestora;
– persoanele care, neavând calitatea de cooperatori, au lucrat în orice mod, ca
angajaţi, în ultimii trei ani, la cooperativele agricole de producţie
sau la asociaţiile cooperatiste.
– persoanele care au fost deportate şi nu au beneficiat de
dispoziţiile art. 14-16 din lege.
2.
Persoanele care nu au adus pământ în cooperativă, pentru a primi
teren în proprietate, trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii cumulativ:
– să fi lucrat în ultimii 3 ani ca angajat în cooperativă sau în
asociaţii cooperatiste;
– să fie stabilite sau să urmeze a se stabili în localitatea
respectivă şi să nu deţină terenuri în proprietate în
alte localităţi....
citeste mai departe (1-7)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
În situaţia în care în unele
cooperative agricole de producţie nu mai rămâne teren disponibil
pentru a se atribui suprafaţa minimă prevăzută la art. 8,
precum şi pentru persoanele prevăzute la art. 17 şi 19 alin. (1)
şi (2), comisia va hotărî reducerea în cotă
proporţională a suprafeţei ce se repartizează pentru a se
atribui terenuri în proprietate şi acestor categorii.
1.
Articolul 20 are în vedere ipoteza în care comisia nu mai are la
dispoziţie terenuri agricole pentru a realiza constituirea dreptului de
proprietate potrivit art. 17 şi art. 19 alin. (1) şi (2) din lege.
2.
Astfel, există posibilitatea de a reduce proporţional
suprafeţele de teren ce urmează a face obiectul reconstituirii
dreptului de proprietate, pentru a se putea constitui dreptul de proprietate
şi persoanelor de mai sus.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)În localităţile cu
excedent de suprafaţă agricolă, cu deficit de forţă de
muncă în agricultură, din terenurile prevăzute la art. 18 se
poate atribui în proprietate teren până la 10 ha în echivalent arabil
tuturor familiilor care solicită în scris şi se obligă să
lucreze această suprafaţă.
(2)Familiile fără pâmânt
sau cu pământ puţin din alte localităţi, care solicită
în scris, pot primi în proprietate până la 10 ha teren în echivalent
arabil, cu obligaţia de a-şi stabili domiciliul în comună,
oraş sau municipiu, după caz, şi de a cultiva pământul
primit, renunţând la proprietatea avută în localitatea lor, din
extravilan.
(la
data 28-Dec-2016 Art. 21, alin. (2) din capitolul II a se vedea referinte de
aplicare din Decizia
39/2016 )
1.
Articolul 21 are în vedere anumite categorii beneficiare ale reconstituirii
dreptului de proprietate:
– persoanele care domiciliază în localităţile cu excedent de
suprafaţă agricolă şi cu deficit de forţă de
muncă. Este vorba de persoanele care domiciliază în
localităţile respective, care nu au pământ în proprietate sau
care au mai puţin de 10 ha teren de familie, în echivalent arabil. Astfel,
constituirea dreptului de proprietate poate viza suprafaţa maximă
care, cumulată cu terenul aflat deja în proprietatea solicitantului,
să nu depăşească suprafaţa de 10 ha echivalent în
teren arabil.
– persoanele care domiciliază în alte localităţi, care au
puţin pământ, cu obligaţia de a renunţa la proprietatea
asupra terenurilor agricole din extravilan din alte localităţi, de
a-şi stabili domiciliul în localitatea unde se află suprafaţa de
teren, ce se va atribui şi de a lucra suprafaţa de teren, asupra
căruia i se va constitui dreptul de proprietate....
citeste mai departe (1-3)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Din terenurile agricole, comisiile
vor atribui în proprietate, la cererea comisiilor parohiale ori a altor organe
reprezentative ale comunităţilor locale de cult - din mediul rural -,
o suprafaţă de teren de până la 5 ha în echivalent arabil pentru
fiecare parohie sau schit, aparţinând cultelor recunoscute de lege, ori de
până la 10 ha teren agricol în echivalent arabil în cazul
mânăstirilor, în măsura în care toate aceste aşezăminte au
posedat în trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de
producţie, iar în prezent nu au asemenea terenuri ori au suprafeţe
restrânse. În zonele necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate
se va face din terenurile aflate în proprietatea statului şi în
administrarea primăriilor, la propunerea acestora, prin ordinul
prefectului.
(2)Dispoziţiile art. 9 alin. (5)
se aplică în mod corespunzător.
(3)Organele reprezentative ale
unităţilor de cult, recunoscute de lege, din mediul rural, pot cere
reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru suprafaţa de teren
agricol care reprezintă diferenţa dintre suprafaţa de 5 ha, în
cazul parohiilor, şi suprafaţa pe care au avut-o în proprietate, dar
nu mai mult de 10 ha, şi pentru suprafaţa ce reprezintă
diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha, în cazul mânăstirilor
şi schiturilor, şi suprafaţa pe care au avut-o în proprietate,
dar nu mai mult de 50 ha.
(4)Dispoziţiile art. 9
rămân aplicabile.
(5)Pentru parohiile, schiturile
şi mânăstirile din mediul urban, consiliile şi organele
reprezentative ale acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate în
condiţiile alin. (3) şi (4).
(6)Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole care le-au aparţinut în proprietate, în limita
suprafeţelor pe care le-au avut, şi organele reprezentative ale altor
unităţi de cult, astfel:
a)centrul patriarhal, până la
200 ha;
b)centrele eparhiale, până la
100 ha;
c)protoieriile, până la 50 ha;
d)parohiile din mediul urban,
până la 10 ha;
e)filialele din mediul rural şi
urban, până la 10 ha.
1.
Comunităţile de cult care beneficiază de reconstituirea
dreptului de proprietate sunt:
– centrul patriarhal;
– centrele eparhiale;
– protoeriile;
– parohiile;
– filialele;
– schiturile şi mănăstirile.
2.
Potrivit art. 22 alin. (1) din Lege, suprafeţele de teren care pot forma
obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, în cazul în care
solicitanţi sunt unităţile de cult – parohia, mănăstirea
sau schitul – sunt diferite după cum zona unde se află aceste
terenuri a fost cooperativizată sau nu:
– în cazul zonelor cooperativizate, obiectul dreptului de constituire îl
reprezintă terenurile agricole care au aparţinut parohiilor,
schiturilor sau mănăstirilor, terenuri care se aflau în patrimoniul
fostelor CAP-uri la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991. Şi
în acest caz prevalează principiul restituirii pe fostul amplasament.
– în cazul zonelor necooperativizate, obiectul dreptului de reconstituire îl
reprezintă terenurile care au aparţinut acestor unităţi de
cult, dacă, la intrarea în vigoare a Legii fondului funciar, erau în
proprietatea statului şi în administrarea primăriilor şi
dacă erau libere, la data solicitării....
citeste mai departe (1-6)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Sunt şi rămân în
proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a
moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor,
terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti,
precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate
potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990
privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii.
(2)Suprafeţele de terenuri
aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum
şi curtea şi grădina din jurul acestora sunt acelea
evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în
registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în
cooperativa agricolă de producţie.
(21)În cazul înstrăinării construcţiilor,
suprafeţele de teren aferente prevăzute la alin. (2) sunt cele
convenite de părţi la data înstrăinării, dovedite prin
orice mijloc de probă.
(la
data 25-Jul-2005 Art. 23, alin. (2) din capitolul II completat de Art. I,
punctul 4. din titlul IV din Legea
247/2005 )
(3)Pentru suprafaţa de teren
agricol atribuită de cooperativa agricolă de producţie ca lot de
folosinţă, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege nr. 42/1990,
nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate persoanei
căreia i s-a atribuit, indiferent dacă acest teren se află în
continuarea grădinii în intravilan sau în alt loc, în extravilan, cu
excepţia celor strămutaţi, pentru realizarea unor
investiţii de interes local sau de utilitate publică.
(4)Dispoziţiile alin. (1) se
aplică şi persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut
calitatea de cooperator.
1.
În cazul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, s-a considerat că nu
suntem în prezenţa unei constituiri a dreptului de proprietate, ci a unei
dobândiri a proprietăţii ope legis prin efectul
Decretului-lege nr. 42/1990, ]n temeiul Legii nr. 18/1991 eliberându-se numai
actul de proprietate cu caracter recognitiv şi constatator14.
2.
Potrivit art. 8 din Decretul nr. 42/1990, terenul aferent casei de locuit
şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi gradina
din jurul acestora, în zonele cooperativizate, constituie proprietatea
particulară a deţinătorilor; acestea pot fi înstrăinate
şi lăsate moştenire.
3.
Astfel, potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990, deţinătorii
casei de locuit din zonele cooperativizate au dobândit de drept dreptul de
proprietate privată asupra suprafeţei de teren aferente casei de
locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi asupra
curţii şi grădinii din jurul acestora, nefiind nevoie de un
titlu translativ de proprietate eliberat de CAP sau, după caz, de
autorităţile locale ale administraţiei publice....
citeste mai departe (1-8)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Terenurile situate în intravilanul
localităţilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole de
producţie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane
îndreptăţite, pentru construcţia de locuinţe şi anexe
gospodăreşti, pe care le-au edificat, rămân şi se înscriu
în proprietatea actualilor deţinători, chiar dacă atribuirea s-a
făcut din terenurile preluate în orice mod de la foştii proprietari.
(11)Suprafaţa terenurilor prevăzute în alin. (1), aferente
casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, nu poate fi mai mare
decât cea prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa
de producţie, consiliul popular sau primăria din localitatea
respectivă.
(la
data 25-Jul-2005 Art. 24, alin. (1) din capitolul II completat de Art. I,
punctul 5. din titlul IV din Legea
247/2005 )
(2)Foştii proprietari vor fi compensaţi cu o
suprafaţă de teren echivalentă în intravilan sau, în lipsă,
în extravilan, acceptată de ei, iar, dacă nu mai există teren,
se vor acorda despăgubiri.
(la
data 25-Jul-2005 Art. 24, alin. (2) din capitolul II modificat de Art. I,
punctul 6. din titlul IV din Legea
247/2005 )
1.
De prevederile art. 24 beneficiază foştii membri cooperatori sau alte
persoane îndreptăţite, precum şi succesorii acestora.
2.
În acest caz, obiectul constituirii dreptului de proprietate îl reprezintă
terenurile care erau situate în intravilanul localităţilor.
3.
Noţiunea de atribuire15
are în vedere suprafeţele de teren care au format obiectul unor acte de
dare în plată încheiate între cooperativa agricolă de producţie
şi persoanele îndreptăţite sau loturile în folosinţă
acordate pentru construcţia de locuinţe.
4.
Condiţiile constituirii dreptului de proprietate:
– existenţa unor acte de atribuire a terenurilor, acte care să
provină de la cooperativele agricole de producţie, iar beneficiarul
actului de atribuire să fi intrat efectiv în posesia terenului;...
citeste mai departe (1-5)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)În cazul în care cooperativa
agricolă de producţie a atribuit loturi în folosinţă unor
cooperatori, în grădinile din intravilan ale foştilor proprietari,
asemenea terenuri revin, de drept, în proprietatea deţinătorilor
iniţiali sau a moştenitorilor acestora.
(2)Persoanele care au primit terenuri
în condiţiile alin. (1) şi pe care au efectuat investiţii au
dreptul la o despăgubire egală cu contravaloarea acestora, dacă
nu pot fi ridicate.
(3)Prin investiţii, în sensul
alin. (2), se înţelege lucrările destinate exploatării agricole
a terenului.
1.
În cazul loturilor în folosinţă, de reconstituirea dreptului de
proprietate beneficiază foştii proprietari sau moştenitorii
acestora.
2.
Articolul are în vedere deţinătorii iniţiali, care sunt
foştii proprietari ai terenului care au intrat în CAP şi, potrivit
actelor normative de la acea dată, au fost atribuite în
folosinţă, ca lot ajutător altor persoane.
3.
Potrivit art. 25 alin. (1), obiect al dreptului de reconstituire îl
reprezintă terenurile ce au format obiect al loturilor
de folosinţă, atribuite foştilor membrii cooperatori,
terenuri ce erau situate în grădinile din intravilan ale foştilor
proprietari.
4.
Este obligatorie restituirea terenurilor către fostul proprietar,
fără a prezenta relevanţă faptul că terenul, la data
intrării în cooperativă, avea o anumită destinaţie, iar la
data restituirii avea o altă destinaţie....
citeste mai departe (1-6)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(la
data 24-Nov-2016 Art. 26 din capitolul II a se vedea referinte de aplicare din Decizia
22/2016 )
(1)Terenurile situate în intravilanul localităţilor,
rămase la dispoziţia autorităţilor administraţiei
publice locale, de la persoanele care au decedat şi/sau nu au
moştenitori, trec în proprietatea publică a unităţilor
administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale
respective, în baza certificatului de vacanţă succesorală
eliberat de notarul public. în acest sens, secretarul unităţii
administrativ-teritoriale are obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la
înregistrarea fiecărui deces al persoanelor respective, să comunice
camerei notarilor publici competente datele prevăzute la art. 68 din Legea
notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995,
cu modificările şi completările ulterioare, în vederea
dezbaterii procedurii succesorale. Neîndeplinirea de către secretarul
unităţii administrativ-teritoriale a obligaţiei prevăzute
în prezentul alineat se sancţionează administrativ, potrivit legii.
(2)Schimbarea regimului juridic al terenurilor prevăzute la alin.
(1), din proprietatea publică a unităţilor
administrativ-teritoriale respective în proprietatea privată a acestora,
este interzisă şi se sancţionează cu nulitatea
absolută.
(la
data 22-Jul-2010 Art. 26 din capitolul II modificat de Art. 1 din Legea
158/2010 )
1.
Potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, din categoria terenurilor
care rămân la dispoziţia comisiilor de fond funciar fac parte
terenurile agricole din intravilan aduse sau preluate în orice alt mod în
patrimoniul cooperativei agricole de producţie de la membrii cooperatori
sau alte persoane care au decedat şi nu au moştenitori.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Punerea în posesie şi
eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu pot
avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările
necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor
pe temeiul schiţei, amplasamentului stabilit şi întocmirea
documentelor constatatoare prealabile.
(2)În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se
face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia
locală ia act de recunoaşterea reciprocă a limitelor
proprietăţii de către vecini, le consemnează în documentele
constatatoare, întocmind planurile parcelare şi înaintează
documentaţia comisiei judeţene sau prefectului pentru validare
şi, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.
(la
data 25-Jul-2005 Art. 27, alin. (2) din capitolul II modificat de Art. I,
punctul 7. din titlul IV din Legea
247/2005 )
(21)Proprietarii sau moştenitorii acestora care nu s-au înscris în
cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au
preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere
prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform
prezentei legi. Acestor categorii de proprietari şi moştenitori le
sunt aplicabile numai prevederile art. 64.
(22)În cazurile în care s-au emis titluri de proprietate în mod abuziv
altor persoane decât foştii proprietari iar aceştia deţineau la
acel moment adeverinţe de proprietate şi aveau posesia terenului,
comisiile de fond funciar vor revoca titlurile emise cu încălcarea legii,
dacă acestea nu au intrat în circuitul civil. Dacă respectivele
titluri de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare -
cumpărare sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiţiei
pentru constatarea nulităţii absolute a titlului respectiv potrivit
prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997
pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
(la
data 25-Jul-2005 Art. 27, alin. (2) din capitolul II completat de Art. I,
punctul 8. din titlul IV din Legea
247/2005 )
(3)Pentru terenurile aflate în
exploatarea societăţilor agricole de tip privat, constituite în
temeiul Legii nr. 36/1991
privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în
agricultură, comisiile locale şi cele judeţene, în termen de 12
luni, vor efectua toate operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi
(2) şi vor elibera titlurile de proprietate.
(4)Membrii şi conducerea acestor
societăţi agricole au obligaţia de a solicita imediat comisiilor
locale să efectueze operaţiunile prevăzute la alineatul
precedent, iar comisiile judeţene, să solicite eliberarea titlurilor
de proprietate.
(41)Primarul va afişa lunar suprafaţa constituită sau
reconstituită, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare,
precum şi suprafaţa rămasă în rezerva comisiei locale.
(la
data 25-Jul-2005 Art. 27, alin. (4) din capitolul II completat de Art. I,
punctul 9. din titlul IV din Legea
247/2005 )
(5)Încălcarea prevederilor
alineatelor precedente atrage desfiinţarea, de drept, a
societăţilor agricole în cauză.
(6)La desfiinţarea cooperativei
agricole de producţie, o comisie de lichidare constituită în termen
de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordinul
prefectului, la propunerea primăriei, va proceda în termen de 9 luni de la
desfiinţarea cooperativei, la realizarea activului şi la plata
pasivului, în condiţiile prevăzute de lege.
1.
Punerea în posesie este operaţiunea materială,
desfăşurată de către comisiile locale
de fond funciar sau, după caz, de comisiile
judeţene de fond funciar, prin care se realizează o delimitare
şi parcelare a terenurilor, ce urmează a fi atribuite prin reconstituirea sau constituirea
dreptului de proprietate, operaţiune care se finalizează prin
încheierea procesului-verbal de punere în posesie.
2.
Potrivit art. 14 alin. (2) din Lege, punerea în posesie trebuie să se
realizeze, în toate cazurile, pe fostul amplasament, atunci când este posibil
acest lucru. Dacă punerea în posesie nu mai este posibilă, fie a
urmare a faptului că terenul a fost atribuit altor persoane, fie ca urmare
a altor cazuri speciale prevăzute de lege, atunci punerea în posesie a
foştilor proprietari se poate realiza pe alte amplasamente....
citeste mai departe (1-11)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Comisiile de lichidare
prevăzute de art. 27 au obligaţia de a constata şi stabili orice
fapte de încălcare a legii, de a lua măsuri de recuperare a
pagubelor, conform legii, şi de a sesiza, dacă este cazul, organele
de urmărire penală.
(2)Sumele recuperate în
condiţiile alin. (1) constituie activ lichidat şi urmează
destinaţia celor prevăzute la art. 27.
(3)La expirarea termenului
prevăzut la art. 27, comisiile de lichidare vor prezenta bilanţul de
lichidare şi raportul explicativ organului de specialitate al prefecturii
sau al Primăriei Municipiului Bucureşti, învestit cu atribuţii
de control financiar, potrivit legii, pentru descărcare.
(4)Actele de constatare a datoriilor
faţă de stat şi faţă de alte persoane juridice,
rămase după terminarea operaţiunilor de lichidare, întocmite de
către comisia de lichidare, vor fi avizate şi centralizate de
către Ministerul Finanţelor, după care Guvernul le va prezenta
Parlamentului, cu propuneri de rezolvare.
1.
Potrivit art. 27 alin. (6) din Lege, comisiile de lichidare a fostelor
cooperative agricole de producţie s-au înfiinţat în termen de 15 zile
de la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, prin ordinal
prefectului la propunerea primăriilor.
2.
Actele de constatare a datoriilor, rămase faţă de stat şi
de alte persoane juridice, după efectuarea lichidărilor, trebuiau
să fie avizate de către Ministerul Finanţelor, urmând ca
Guvernul să le prezinte Parlamentului, cu propuneri de avizare.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Construcţiile agrozootehnice,
atelierele de industrie mică, maşinile, utilajele şi alte
asemenea mijloace fixe, ce au aparţinut cooperativei agricole de
producţie desfiinţate, precum şi terenurile de sub acestea, ca
şi cele necesare utilizării lor normale, plantaţiile de vii
şi pomi şi animalele devin proprietatea membrilor asociaţiilor
de tip privat, cu personalitate juridică, dacă se vor înfiinţa.
(2)Drepturile foştilor
cooperatori asupra bunurilor prevăzute la alin. (1) se vor stabili în
cotă valorică, proporţional cu suprafaţa de teren
adusă sau preluată în orice mod în cooperativa agricolă de
producţie şi cu volumul muncii prestate. Membrii asociaţi vor
constitui aceste drepturi ca aport în natură la noua asociaţie.(3)
Foştilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociaţii li se
vor stabili drepturi de creanţă proporţional cu cota valorică
ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei agricole de producţie,
dacă nu au fost acoperite în altă modalitate. Plata creanţelor
se va face de către asociaţie, în natură sau în bani, potrivit
hotărârii comisiei de lichidare.
(4)În cazul în care nu s-au
constituit asemenea asociaţii, bunurile şi animalele prevăzute
la alin. (1) se vor vinde prin licitaţie publică persoanelor fizice
sau juridice, urmând ca din preţul realizat să se achite datoriile de
orice fel ale fostei cooperative agricole de producţie. Fac excepţie
bovinele şi ovinele, precum şi plantaţiile de vii şi pomi,
care vor fi atribuite foştilor cooperatori.
(5)În termen de 9 luni de la
desfiinţarea cooperativei agricole de producţie, se vor stabili
drepturile băneşti ce revin fiecărui fost membru cooperator de
către comisia de lichidare constituită potrivit art. 27 alin. (6).
(6)Foştii membri cooperatori vor
primi cota cuvenită din valorificarea prin licitaţie a bunurilor
comune, proporţional cu suprafaţa de teren adusă în cooperativa
agricolă de producţie, în echivalent arabil, şi volumul valoric
de muncă efectuat.
(7)Bunurile prevăzute la alin.
(1), care nu se vând în termen de un an de la data desfiinţării
cooperativei agricole de producţie, trec în proprietatea privată a
comunelor, oraşelor şi a municipiilor unde acestea sunt situate,
fără nici o despăgubire, şi în administrarea
primăriilor.
(8)Demolarea construcţiilor
agrozootehnice, a atelierelor de întreţinere, a instalaţiilor şi
a anexelor gospodăreşti şi de industrie mică, care fac
obiectul alin. (1), este interzisă. Prin excepţie, dacă sunt
degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi
desfiinţate cu autorizaţia prefecturii, iar materialele vor fi
valorificate de primării, urmând ca sumele rezultate să intre în
activul operaţiunilor de lichidare.
(9)Construcţiile afectate unei
utilizări sociale sau culturale trec fără plată, în regim
de drept public, în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor
şi în administrarea primăriilor.
1.
Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, obiectul aportului social în
natură la constituirea asociaţiilor de tip privat putea consta în
construcţii agrozootehnice, ateliere de industrie mică,
maşinile, utilajele şi alte asemenea mijloace fixe, terenurile de sub
acestea ca şi cele necesare utilizării lor normale, plantaţiile
de vii, pomii şi animalele.
2.
În noţiunea de construcţii agrozootehnice nu se includ şi
sediile fostelor CAP-uri, deoarece ele nu pot fi considerate mijloace de
producţie.
3.
În cazul foştilor membri cooperatori care nu au dorit să devină
membrii asociaţi, aceştia au beneficiat de drepturi de
creanţă, proporţionale cu cota valorică ce li se cuvine din
patrimoniul cooperativei agricole de producţie, dacă nu au fost
acoperite în altă modalitate. Plata creanţelor s-a realizat de
către asociaţie, în natură sau în bani, potrivit hotărârii
comisiei de lichidare....
citeste mai departe (1-9)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Asociaţiile intercooperatiste
sau de stat şi cooperatiste de orice profil se pot reorganiza în
societăţi comerciale pe acţiuni, în termen de 90 de zile de la
publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)Terenurile şi celelalte
bunuri aduse de cooperativa agricolă de producţie în asociaţie,
precum şi bunurile dobândite de aceasta devin proprietatea
societăţii comerciale, iar cooperatorii şi celelalte persoane
îndreptăţite a-şi reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce
aparţin societăţii, precum şi salariaţii acesteia pot
deveni acţionari în condiţiile legii.
(3)În cazul în care unii cooperatori
sau alte persoane îndreptăţite, prevăzute la alin. (2), nu vor
opta pentru a deveni acţionari ai societăţii comerciale, li se
va stabili dreptul de proprietate, conform prevederilor art. 14 şi 15 din
prezenta lege, din terenurile care nu au fost aduse de cooperativa
agricolă de producţie în asociaţie.
(4)În localităţile în care
nu există aceste posibilităţi, se vor putea desfiinţa unele
ferme neeficiente ale asociaţiei. Hotărârea în această
privinţă se adoptă de către comisia judeţeană, la
propunerea comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale,
după caz.
1.
Cooperativele agricole de producţie puteau constitui pe cale de asociere
cooperaţii economice cooperatiste, care dobândeau asupra bunurilor pe care
unităţile componente le aduceau ca aport la fondul social un drept de folosinţă, asemănător cu
dreptul de administrare directă.
2.
Reorganizarea acestor asociaţii în societăţi comerciale pe
acţiuni în termenul prevăzut de lege determină dobândirea ope
legis a dreptului de proprietate asupra terenurilor şi a altor bunuri,
care au constituit aport social al unităţilor componente [art. 30
alin. (2) din Legea nr. 18/1991]. Această soluţie este valabilă
doar în ipoteza în care aportul la asociaţia intercooperatistă a
constat în dreptul de proprietate asupra terenului, iar nu în dreptul de folosinţă.
3.
În cazul în care terenurile menţionate au devenit proprietatea17 societăţilor pe acţiuni,
în condiţiile legii, atunci foştii membrii cooperatori şi alte
persoane îndreptăţite, care au fost proprietarii acestor terenuri
înainte de a fi preluate de cooperative, pot deveni acţionari la aceste
societăţi înfiinţate, în condiţiile legii....
citeste mai departe (1-3)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Terenurile proprietatea statului
aflate în exploatarea cooperativelor agricole de producţie sunt la
dispoziţia comisiilor - prevăzute la art. 12, în vederea atribuirii
lor în proprietatea celor îndreptăţiţi, conform legii.
(2)Terenurile neatribuite,
rămase la dispoziţia comisiei, vor trece în domeniul privat al
comunei, oraşului sau al municipiului.
1.
Prin noţiunea de terenuri proprietatea statului aflate în exploatarea
fostelor cooperative agricole de producţie s-a constituit un drept de
folosinţă asupra terenurilor agricole intravilane.
2.
Potrivit art. 31 alin. (1) teza a II-a, aceste terenuri pot forma obiectul
dreptului de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate,
urmând ca terenul disponibil să treacă în proprietatea privată a
comunei, oraşului sau municipiului.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(la data 01-Oct-2011 Art. 32 din capitolul II abrogat
de Art. 230, litera T. din capitolul X din Legea
71/2011 )
Terenurile provenite din fostele
izlazuri comunale - pajişti şi arabil - care s-au aflat în
folosinţa cooperativelor agricole de producţie - trec în proprietatea
privată a comunelor, oraşelor sau, după caz, a municipiilor
şi în administrarea primăriilor, urmând a fi folosite ca
păşuni comunale şi pentru producerea de furaje şi
seminţe pentru culturi furajere.
1.
Articolul 33 are în vedere terenurile proprietatea statului, care au avut
caracterul de izlaz comunal şi care s-au aflat în folosinţa fostelor
cooperative agricole de producţie la data intrării în vigoare a Legii
fondului funciar.
2.
Pentru a se constitui dreptul de proprietate în acest caz, este necesară
întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii:
– terenul a fost proprietatea statului cu respectarea reglementărilor în
vigoare;
– terenul a avut destinaţia de izlaz comunal;
– asupra acestor terenuri s-a constituit de către stat un drept de
folosinţă în favoarea cooperativelor agricole de producţie, care
nu încetase la data intrării în vigoare a Legii fondului funciar.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
Lucrările de
îmbunătăţiri funciare care se află pe terenurile primite,
inclusiv zonele de protecţie aferente, trec în proprietatea
unităţilor specializate de exploatare a unor astfel de lucrări,
în condiţiile legii.
H.G. nr. 292/1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe
acţiuni în domeniul îmbunătăţirilor funciare
Art. 2 alin. (2) din Legea nr. 138/2004 a îmbunătăţirilor
funciare
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
CAPITOLUL III: Dispoziţii privind terenurile proprietate de
stat şi unele prevederi speciale
(1)Terenurile proprietatea statului sunt acele
suprafeţe intrate în patrimoniul său în conformitate cu prevederile
legale existente până la data de 1 ianuarie 1990 şi înregistrate ca
atare în sistemul de evidenţă al cadastrului funciar general şi
în amenajamentele silvice.
*) Curtea
Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate
şi constată că dispoziţiile art. 35 alin. (1) sunt
constituţionale în măsura în care nu condiţionează
dobândirea dreptului de proprietate publică prin expropriere, de
înscrierea acesteia în cartea funciară.
(la
data 01-Feb-2016 Art. 35, alin. (1) din capitolul III atacat de (exceptie
admisa) Actul din Decizia
748/2015 )
(2)Terenurile proprietate de stat,
administrate de institutele şi staţiunile de cercetări
ştiinţifice, agricole şi silvice, destinate cercetării
şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii
biologice superioare şi a animalelor de rasă, precum şi din
administrarea Institutului pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor de
Plante de Cultură şi a centrelor sale teritoriale aparţin
domeniului public şi rămân în administrarea acestora. În termen de 90
de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), Guvernul, la propunerea
Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, va delimita
suprafeţele de teren strict necesare cercetării şi producerii de
seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi
animalelor de rasă şi pe cele destinate producţiei, din
administrarea institutelor şi staţiunilor de cercetare şi
producţie agricolă.
(3)Dispoziţiile alin. (2) se
aplică şi terenurilor proprietate de stat folosite, la data prezentei
legi, de unităţile de învăţământ cu profil agricol sau
silvic şi care trec în administrarea acestora.
1.
Potrivit art. 35 alin. (1) din Lege, terenurile proprietatea statului sunt
acele suprafeţe intrate în patrimoniul său în conformitate cu
prevederile legale existente până la data de 1 ianuarie 1990 şi
înregistrate ca atare în sistemul de evidenţă al cadastrului funciar
general şi în amenajamentele silvice, iar din alin. (2) rezultă
că doar aceste terenuri proprietate de stat, care sunt administrate de
institutele şi staţiunile de cercetări agricole,
ştiinţifice şi silvice aparţin domeniului public şi
rămân în administrarea acestora.
2.
Pentru ca un teren să fie proprietatea statului, este necesar ca acesta
să fi intrat în proprietatea statului în temeiul unor acte normative
anterioare datei de 1 ianuarie 1990 şi să fie înregistrat în sistemul
de evidenţă al cadastrului funciar general şi în amenajamentele
silvice.
3.
Între art. 35 alin. (1) privind terenurile proprietate de stat şi cele ale
art. 8 privind terenurile care se găsesc în patrimoniul cooperativelor
agricole de producţie, legea face o distincţie clară, în sensul
că stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului proprietatea
statului se face numai cu privire la terenuri preluate de stat în conformitate
cu prevederile legale, nu şi cu la cele preluate în orice alt mod....
citeste mai departe (1-5)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Terenurile aflate în proprietatea
statului, situate în intravilanul localităţilor şi care sunt în
administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea
comunelor, oraşelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al
terenurilor prevăzute la art. 26.
(2)Terenurile proprietate de stat,
situate în intravilanul localităţilor, atribuite, potrivit legii, în
folosinţă veşnică sau în folosinţă pe durata
existenţei construcţiei, în vederea - construirii de locuinţe
proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor
asemenea locuinţe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai
locuinţelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz,
proporţional cu cota deţinută din construcţie.
(3)Terenurile atribuite în
folosinţă pe durata existenţei construcţiilor dobânditorilor
acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente construcţiilor,
în condiţiile dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974
cu privire la sistematizarea teritoriului şi localităţilor
urbane şi rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de
folosinţă a terenului, proprietari ai locuinţelor.
(4)Dispoziţiile art. 23
rămân aplicabile.
(5)Terenurile fără
construcţii, neafectate de lucrări de investiţii aprobate,
potrivit legii, din intravilanul localităţilor, aflate în
administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin
aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 712/1966
şi a altor acte normative speciale, se restituie foştilor proprietari
sau moştenitorilor acestora, după caz, la cerere.
(51)Cererile de restituire prevăzute la alin. (5), împreună cu
copiile de pe actele de proprietate, se depun la primăria
localităţii sau, după caz, la primăriile
localităţilor în raza cărora se află situat terenul,
personal sau prin poştă, cu confirmare de primire, până la data
de 1 noiembrie 2001, sub sancţiunea decăderii din termen.
(la
data 19-Oct-2001 Art. 36, alin. (5) din capitolul III completat de Art. 1 din Legea
545/2001 )
(6)Atribuirea în proprietate a
terenurilor prevăzute de alin. (2)-(5) se va face, prin ordinul
prefectului, la propunerea primăriilor, făcută pe baza
verificării situaţiei juridice a terenurilor.
1.
Potrivit art. 36 alin. (1), terenurile aflate în proprietatea statului, situate
în intravilanul localităţilor şi care sunt în administrarea
primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor,
oraşelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor
prevăzute de art. 26 din Lege. Prin urmare, aceste terenuri19 puteau fi vândute, concesionate ori date
în folosinţă celor care solicită să-şi
construiască locuinţe şi nu aveau teren, ori pentru amplasarea
de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori
pentru compensările prevăzute la art. 24.
2.
În ipoteza de la alin. (2) al art. 36 sunt îndreptăţite a formula
cerere de atribuire în proprietate a terenurilor intravilane acele persoane
care au primit în folosinţă veşnică sau în
folosinţă pe durata existenţei construcţiilor astfel de
terenuri.
3....
citeste mai departe (1-23)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Persoanele ale căror terenuri
agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi
speciale, altele decât cele de expropriere, şi care se află în
administrarea unităţilor agricole de stat devin, la cerere,
acţionari la societăţile comerciale înfiinţate, în baza
Legii nr. 15/1990,
din actualele unităţi agricole de stat. De aceleaşi prevederi
beneficiază şi moştenitorii acestor persoane.
(2)Cererea se depune, în termen de 30
de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la primăria în a
cărei rază teritorială este situat terenul.
(3)Numărul de acţiuni
primite va fi proporţional cu suprafaţa de teren în echivalent arabil,
trecută în patrimoniul statului, fără a putea depăşi
însă valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil.
(4)Nu beneficiază de
dispoziţiile acestui articol persoanele ale căror terenuri au fost
confiscate ca efect al unor condamnări penale, cu excepţia
persoanelor precizate în Decretul-lege nr. 118
din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la
6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori
constituite în prizonieri, cu modificările ulterioare.
1.
Prevederile art. 37 alin. (1) instituie posibilitatea persoanelor ale
căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect
al unor legi speciale, de a-şi exprima opţiunea pentru a deveni
acţionari la societăţile înfiinţate în baza Legii nr.
15/1990.
2.
În acest caz de reconstituirea dreptului de proprietate beneficiază
proprietarii terenurilor agricole ce au fost trecute în proprietatea statului
ca efect al unor legi speciale, altele cele decât de expropriere şi care
se află în administrarea unităţilor agricole de stat.
3.
Beneficiari ai acestui caz de reconstituire sunt atât persoanele fizice, cât
şi cele juridice.
4.
Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate se depune la primăria
în a cărei rază teritorială se află terenul.
5.
Drepturile acestor persoane au fost stabilite iniţial prin art. 1 şi
art. 5 din Legea nr. 46/1992, iar apoi drepturile acestor persoane au fost
reglementate prin art. 1-5 din Legea nr. 48/1994. Aceste drepturi mai pot fi
solicitate şi în prezent, cu condiţia să nu fie prescrise....
citeste mai departe (1-6)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Persoanele fizice cărora li
s-a stabilit calitatea de acţionar în temeiul art. 37, persoanele
cărora li s-au stabilit drepturi la institutele şi staţiunile de
cercetare agricole şi la regiile autonome cu profil agricol, potrivit
Legii nr. 46/1992,
precum şi persoanele care au calitatea de locatori, potrivit art. 25 din
Legea arendării nr. 16/1994,
pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa
de peste 10 ha de familie, până la limita suprafeţei prevăzute
la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945,
indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai
multe localităţi sau de la autori diferiţi, în termenul, cu
procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 din prezenta
lege.(2) Persoanele prevăzute la alin. (1), cărora li s-a stabilit
dreptul în acţiuni, în limita suprafeţei de până la 10 ha în
echivalent arabil, pot face cerere, în cazul în care prin aplicarea
coeficientului de echivalare, prevăzut în regulamentul aprobat de
Hotărârea Guvernului nr. 131/1991,
suprafaţa de teren putea depăşi, ca echivalenţă, 10 ha
teren arabil, în termenul, cu procedura şi în condiţiile prevăzute
la art. 9 alin. (3) - (9).
1.
Persoanele care pot beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate în
acest caz sunt:
– persoanele cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar în temeiul
art. 37 din lege;
– persoanele cărora li s-au stabilit drepturi la institutele şi
staţiunile de cercetare agricole şi la regiile autonome cu profil
agricol, potrivit Legii nr. 46/1992;
– persoanele care au calitatea de locator potrivit art. 25 din Legea nr.
16/1994.
2.
Obiectul dreptului de reconstituire îl reprezintă diferenţa de teren
dintre suprafaţa de 10 ha, în echivalent arabil, şi suprafaţa
deţinută în proprietate, însă cel mult 50 de ha de proprietar
deposedat, precum şi suprafeţele de teren pentru care s-a stabilit
calitatea de acţionar.
3.
Pentru procedura de reconstituire a dreptului de proprietate este aplicabil
art. 9 din Lege.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
Persoanele fizice ale căror
terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul
Decretului nr. 83/1949,
precum şi al oricăror alte acte normative de expropriere, sau
moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate
pentru suprafaţa de teren trecută în proprietatea statului, până
la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945,
de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează a se face în mai
multe localităţi sau de la autori diferiţi, în termenul, cu
procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9.
1.
Potrivit art. 39 alin. (1) din Lege, pot beneficia de reconstituirea dreptului
de proprietate, în acest caz, foştii proprietari ai terenurilor sau
moştenitorii acestora, ale căror terenuri au devenit proprietatea
statului în temeiul Decretului nr. 83/1949 şi a altor decrete normative de
expropriere şi care nu au fost despăgubiţi.
2.
Dacă preluarea terenurilor s-a făcut în baza unor acte individuale de
expropriere, atunci fostul proprietar al terenului poate solicita
reconstituirea dreptului de proprietate în baza art. 36 alin. (5) din Legea nr.
18/1991.
3.
Obiectul dreptului de reconstituire îl formează terenurile agricole, care
au fost preluate de stat, în baza Decretului nr. 83/1959 sau a altor acte
normative de expropriere.
4.
Suprafaţa maximă care poate face obiectul reconstituirii este de 50
de ha de proprietar deposedat....
citeste mai departe (1-5)
Wolters Kluwer, Legea privind fondul
funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)După expirarea termenului de
90 de zile, în cazurile prevăzute la art. 38 şi 39, primarul va
întocmi situaţia privind terenurile agricole solicitate de categoriile de
persoane prevăzute şi balanţa fondului funciar pe localitate
şi pe fiecare societate comercială şi institut sau staţiune
de cercetare şi producţie agricolă ori regie autonomă cu
profil agricol, din raza teritorială a localităţii.
(2)Dispoziţiile art. 9 alin. (9)
rămân aplicabile.
1.
Potrivit art. 40, după expirarea termenului de 90 de zile de la intrarea
în vigoare a Legii nr. 169/1997, primarul era obligat să întocmească
situaţia cu proprietarii sau moştenitorii acestora, care beneficiau
de reconstituirea dreptului de proprietate, în condiţiile art. 38 şi
art. 39 din Legea nr. 18/1991. precum şi balanţa fondului funciar pe
localitate şi pe fiecare societate şi institut sau staţiune de
cercetare şi producţie agricolă ori regie autonomă cu
profil agricol, din raza teritorială a localităţii.
2.
Aceste situaţii pot fi realizate oricând, atâta vreme cât primarul nu
şi-a îndeplinit o astfel de obligaţie. În cazul refuzului
nejustificat al primarului de a realiza astfel de situaţii, el poate fi
constrâns pe calea unei acţiuni în justiţie.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Terenurile agricole fără
construcţii, instalaţii, amenajări de interes public, intrate în
proprietatea statului şi aflate în administrarea primăriilor la data
prezentei legi, se vor restitui foştilor proprietari sau
moştenitorilor acestora, fără a se putea depăşi
suprafaţa de 10 ha de familie, în echivalent arabil.
(2)Restituirea terenurilor se face,
la cerere, în condiţiile art. 11, prin ordinul prefectului, la propunerea
primăriei.
(3)Prevederile art. 37 alin. (4) se
aplică în mod corespunzător.
1.
Persoanele care pot beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate sunt
foştii proprietari sau moştenitorii acestora ale căror terenuri
au fost preluate de către stat, indiferent de modul sau titlul cu care au
intrat în proprietatea privată a statului.
2.
Excepţia este că nu beneficiază de aceste dispoziţii cu
caracter reparator persoanele ale căror terenuri au fost confiscate în
baza unor condamnări penale [art. 37 alin. (4) din Lege].
3.
Obiectul reconstituirii dreptului de proprietate îl constituie atât terenurile
agricole intravilane, cât şi terenurile extravilane.
4.
Deşi se prevede că se pot restitui maximum 10 ha, potrivit art. 48
din Lege, se pot restitui 50 ha.
5.
În principiu, reconstituirea se realizează pe fostul amplasament.
6....
citeste mai departe (1-7)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)În localităţile cu
deficit de teren, în care terenurile foştilor proprietari se află în
proprietatea statului şi aceştia nu optează pentru acţiuni
în condiţiile art. 37 şi nu li se pot atribui lor sau moştenitorilor
suprafaţa minimă prevăzută de prezenta lege, comisiile
judeţene vor hotărî atribuirea unei suprafeţe de 5.000 m2 de
familie, în echivalent arabil, la cerere, din terenurile proprietatea statului.
(2)Pentru diferenţa de teren
până la care sunt îndreptăţiţi foştii proprietari sau
moştenitorii lor, potrivit prezentei legi, se aplică
corespunzător prevederile art. 37.
(3)Nu pot fi atribuite
suprafeţele de teren pe care s-au efectuat investiţii, altele decât
îmbunătăţiri funciare.
(4)Plantaţiile de vii sau pomi
pot fi afectate în astfel de cazuri numai în situaţia în care nu
există terenuri din altă categorie de folosinţă, pentru a
fi atribuite în proprietate.
1.
Titularii dreptului de constituire a dreptului de proprietate în acest caz sunt
proprietarii terenurilor agricole, ce au fost trecute în proprietatea statului
ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere şi care
se află în administrarea unităţilor agricole de stat, respectând
următoarele condiţii:
– nu au optat pentru calitatea de acţionar;
– în localitatea unde se află aceste terenuri este deficit de teren;
– nu li se poate atribui suprafaţa minimă prevăzută de
lege.
2.
În acest caz, dreptul de proprietate se constituie asupra terenurilor agricole,
care fac parte din domeniul privat al statului şi care se află la
dispoziţia comisiilor locale de fond funciar.
3.
Prin excepţie, nu pot face obiectul dreptului de constituire
suprafeţele de teren pe care s-au efectuat investiţii, altele decât
îmbunătăţirile funciare şi terenurile pe care se află
plantaţii de vii sau de pomi. Pot face însă obiectul dreptului de
reconstituire, dacă nu există terenuri din altă categorie de
folosinţă pentru a fi atribuite în proprietate....
citeste mai departe (1-5)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)În zona montană -
defavorizată de factori naturali cum sunt: clima, altitudinea, panta,
izolarea - se poate atribui în proprietate, la cerere, o suprafaţă de
teren de până la 10 ha în echivalent arabil familiilor tinere de ţărani
care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesară şi se
obligă în scris să-şi creeze gospodării, să se ocupe
de creşterea animalelor şi să exploateze raţional
pământul în acest scop.
(2)Terenurile prevăzute la
alineatul precedent se atribuie din domeniul privat al comunei, oraşului
sau al municipiului, după caz.
(3)Atribuirea în proprietate a
terenurilor se face prin ordinul prefectului la propunerea primăriilor.
1.
În cazul de la art. 43 pot beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate
familiile tinere de ţărani, care provin din mediul agricol montan, au
priceperea necesară şi se obligă în scris să-şi creeze
gospodării, să se ocupe de creşterea animalelor şi să
exploateze raţional pământul.
2.
Obiectul dreptului de constituire din domeniul privat al comunei, oraşului
sau municipiului, aflate la dispoziţia acestora şi care se află
în zona montană defavorizată de factori naturali, cum sunt: clima,
altitudinea, panta, izolarea etc.
3.
Cererea se face oricând, iar aceasta poate fi depusă la primărie, iar
atribuirea dreptului de proprietate se va face prin ordin al prefectului, pe
baza propunerii primăriei.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Terenurile provenite din fostele
izlazuri comunale, transmise unităţilor de stat şi care, în
prezent, sunt folosite ca păşuni, fâneţe şi arabil, vor fi
restituite în proprietatea comunelor, oraşelor şi a municipiilor,
după caz, şi în administrarea primăriilor, pentru a fi folosite
ca păşuni comunale şi pentru producerea de furaje sau
seminţe de culturi furajere. Fac excepţie suprafeţele ocupate cu
vii, pomi, seminceri furajeri, heleşteie, lacuri sau cele destinate
producerii de legume, fructe ori altă materie primă pentru fabricile
de conserve, orezării şi câmpuri experimentale, destinate
cercetării agricole, ce vor fi compensate în suprafaţă
egală cu teren de aceeaşi calitate de către
societăţile comerciale pe acţiuni, în termen de 6 luni de la
data intrării în vigoare a prezentei legi*).
(2)Nerespectarea dispoziţiilor
alineatului precedent duce la trecerea de drept în proprietatea comunelor,
oraşelor sau a municipiilor, după caz, a acestor terenuri.
1.
În acest caz beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate
unităţile administrativ-teritoriale ce au avut în proprietate
terenuri, care au fost folosite ca izlazuri comunale şi care au fost
preluate de stat.
2.
Obiectul dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate îl
reprezintă terenurile care au fost preluate de stat, indiferent cu ce
titlu, de la unităţile administrativ-teritoriale şi care
îndeplinesc următoarele condiţii:
– terenurile au provenit din fostele izlazuri comunale;
– terenurile au fost transmise unităţilor de stat;
– terenurile erau folosite la data intrării în vigoare a legii ca
păşuni, fâneţe sau arabil.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Persoanele fizice sau, după
caz, moştenitorii acestora, ale căror terenuri cu vegetaţie
forestieră, păduri, zăvoaie, tufărişuri,
păşuni şi fâneţe împădurite au trecut în proprietatea
statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea
dreptului de proprietate şi pentru diferenţa de peste 1 ha, dar nu
mai mult de 30 ha, de familie.
(2)Dacă pe suprafeţele de
teren ce urmează a fi atribuite în condiţiile alineatului precedent
se află construcţii sau amenajări forestiere, ori sunt în curs
de execuţie sau în fază de proiectare, sau terenurile sunt
defrişate, se vor atribui alte suprafeţe de teren, cu respectarea
aceloraşi condiţii, în imediata apropiere.
(3)Persoanele prevăzute la alin.
(1) vor formula cererile în termenul, cu procedura şi în condiţiile
prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).
(4)Terenurile prevăzute la alin.
(1), precum şi la art. 46 şi 47 vor fi gospodărite şi
exploatate în regim silvic, potrivit legii. Regimul silvic pentru pădurile
proprietate privată se va elabora şi se va aproba în termen de 3 luni
de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), prin grija Ministerului Apelor,
Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Punerea în posesie a
pădurilor, zăvoaielor, tufărişurilor, a păşunilor
şi fâneţelor împădurite se va face numai după stabilirea
regimului silvic al acestora.
1.
De dispoziţiile art. 45 din Lege au beneficiat acele persoane fizice care
au făcut dovada faptului că au fost titulare ale dreptului de
proprietate asupra unei suprafeţe de teren cu destinaţie
forestieră.
2.
Obiectul dreptului de reconstituire îl constituie terenurile forestiere, care
au fost proprietatea persoanelor fizice, au intrat în proprietatea statului în
baza unor dispoziţii normative speciale şi care se află în
administrarea RA Romsilva.
3.
Potrivit art. 45 alin. (1) din Lege, suprafaţa maximă care poate fi
restituită este de 30 de ha de familie.
4.
Având în vedere prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, nu mai
există o limitare a suprafeţei, care poate fi restituită,
întrucât persoanele fizice pot solicita, în baza acestui text legal,
diferenţa dintre suprafaţa primită şi suprafaţa
avută în proprietate....
citeste mai departe (1-6)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Foştii composesori sau,
după caz, moştenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de
proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza
actelor care le atestă această calitate şi în limitele
suprafeţelor prevăzute în acele acte.
(2)Dispoziţiile alin. (1) se
aplică şi în cazul terenurilor exploatate în
devălmăşie de către foştii moşneni sau
răzeşi, în cadrul obştilor nedivizate.
(3)Dispoziţiile art. 45 alin.
(2) rămân aplicabile.
(4)În cazurile în care terenurile
care au aparţinut composesoratelor şi obştilor sunt situate pe
raza teritorială a mai multor localităţi, cererea se face la
fiecare dintre ele, pentru suprafaţa situată pe raza acestora.
(5)Persoanele prevăzute la alin.
(1) vor formula cererile în termenul, cu procedura şi în condiţiile
prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).
1.
Titularii dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate sunt
foştii composesori, foştii moşneni, foştii răzeşi
sau moştenitorii acestora. Acestea sunt persoanele îndreptăţite,
însă cererea se poate face doar de persoana juridică, care a fost
deposedată de dreptul de proprietate sau care este succesoarea în drepturi
a fostului composesorat de la care s-a luat terenul26.
2.
Obiectul reconstituirii dreptului de proprietate l-a constituit terenurile
forestiere, care au aparţinut foştilor composesori, foştilor
răzeşi sau foştilor composesori, terenuri care au fost preluate
de către stat în baza unor acte normative speciale.
3.
Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate se face potrivit art. 9 din
Lege.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Consiliile parohiale sau organele
reprezentative ale schiturilor şi mânăstirilor, precum şi ale
instituţiilor de învăţământ, pot cere restituirea
terenurilor cu vegetaţie forestieră, păduri, zăvoaie,
tufărişuri, fâneţe şi păşuni împădurite,
care le-au aparţinut în proprietate, în limita suprafeţelor pe care
le-au avut în proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent dacă sunt
situate pe raza mai multor localităţi.
(2)Cererile împreună cu actele
doveditoare de proprietate se fac în termenul, cu procedura şi în
condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).
(3)Consiliile locale ale comunelor,
oraşelor şi municipiilor pot cere restituirea în proprietate
privată a terenurilor cu vegetaţie forestieră, păduri,
zăvoaie, tufărişuri, fâneţe şi păşuni împădurite,
în baza actelor care le atestă această calitate, cu procedura şi
în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).
(4)Dispoziţiile art. 45 alin.
(2) rămân aplicabile.
1.
De reconstituirea dreptului de proprietate în cazul prevăzut de art. 47 au
beneficiat următoarele categorii de persoane juridice:
– parohiile, schiturile şi mănăstirile;
– comunele, oraşele şi municipiile;
– instituţiile de învăţământ.
2.
Obiectul dreptului de reconstituire l-au reprezentat terenurile forestiere,
care au aparţinut acestor persoane juridice şi care au fost preluate
de către stat.
3.
În cazul parohiilor, schiturilor, mănăstirilor şi a
instituţiilor de învăţământ suprafaţa maximă care
putea fi restituită era de 30 de ha.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
Cetăţenii români cu
domiciliul în străinătate, precum şi foştii
cetăţeni români care şi-au redobândit cetăţenia
română, indiferent dacă şi-au stabilit sau nu domiciliul în
ţară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate
pentru suprafeţele de terenuri agricole sau terenuri cu destinaţie
forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparţinut în
proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit.
h) din Legea nr. 187/1945,
de familie, pentru terenurile agricole, şi nu mai mult de 30 ha de
familie, pentru terenurile cu destinaţie forestieră, în termenul, cu
procedura şi în condiţiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9).
1.
Actele de reconstituire, emise după intrarea în vigoare a
Constituţiei României în favoarea cetăţenilor români sau a
foştilor cetăţeni români care şi-au redobândit
cetăţenia sunt valabile, chiar dacă aceştia nu-şi
stabiliseră domiciliul în România la data reconstituirii dreptului de
proprietate.
2.
În cazul în care reconstituirea dreptului de proprietate se face asupra
terenurilor cu destinaţie agricolă, atunci dreptul de proprietate se
poate face doar asupra suprafeţei de 50 ha, de proprietar deposedat.
3.
Fond funciar. Plângere împotriva hotărârii comisiei
judeţene de fond funciar. Obligaţia instanţei de a
soluţiona fondul cauzei (art. 48, art. 51, art. 53, Legea nr.
18/1991)
Controlul judiciar se circumscrise numai asupra problemelor de fapt şi
drept analizate în procedura prealabilă de emitentul actului, respectiv
comisia judeţeană, în speţă îndeplinirea condiţiei
legale a deţinerii cetăţeniei române, fiind exclusă
extinderea cercetării judecătoreşti asupra altor aspecte ori
împrejurări ce nu au fost rezolvate prioritar de autoritatea
administrativ-jurisdicţională (cum este cazul apărărilor
Comisiei locale de fond funciar vizând fondul îndreptăţirii la
reconstituire pretinsă de petent)...
citeste mai departe (1-3)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Persoanele cărora li s-au
constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sunt obligate
să respecte întocmai condiţiile prevăzute la art. 19, 21 şi
43, în legătură cu stabilirea domiciliului şi întemeierea de noi
gospodării.
(2)Nerespectarea acestor
condiţii atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului
şi a construcţiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu
se vor acorda despăgubiri, iar pentru construcţii, proprietarul va
primi o despăgubire egală cu valoarea reală a acestora.
(3)Organul împuternicit să
constate situaţiile prevăzute la alin. (2) este prefectul, care, prin
ordin, atestă pierderea dreptului de proprietate şi trecerea
acestuia, după caz, în proprietatea privată a comunei, a
oraşului sau a municipiului în a cărui rază teritorială
este situat terenul.
1.
Neîndeplinirea condiţiilor impuse în cazurile în care s-a constituit
dreptul de proprietate atrage pierderea dreptului de proprietate asupra
terenului şi asupra construcţiilor edificate, pe acest teren.
2.
Pierderea dreptului de proprietate intervine ca urmare a îndeplinirii condiţiei rezolutorii legale27,
de care a fost afectată constituirea dreptului de proprietate.
3.
Constatarea îndeplinirii condiţiei se va realiza prin ordin al
prefectului, care poate fi cenzurat de către instanţa
judecătorească prin intermediul plângerii prevăzute la art. 55
alin. (2) din Legea nr. 18/1991. Instanţa se limitează însă doar
la verificarea îndeplinirii condiţiei28.
4.
În cazul în care s-a constatat în mod definitiv îndeplinirea condiţiei
rezolutorii, persoana căreia i s-a constituit dreptul de proprietate
asupra terenului va pierde dreptul de proprietate şi asupra
construcţiei edificate, urmând a fi despăgubită cu preţul
de circulaţie al construcţiei....
citeste mai departe (1-4)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
Delimitarea teritorială a
noilor proprietăţi, rezultate din aplicarea prezentei legi,
porneşte de la actuala organizare a teritoriului şi se face pe baza
unor proiecte de parcelare întocmite de către organele de specialitate.
A se vedea art. 33 din Regulamentul privind procedura de constituire,
atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi
modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în
posesie a proprietarilor (H.G. nr. 890/2005).
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
CAPITOLUL IV: Dispoziţii procedurale
(1)Comisia judeţeană este competentă să
soluţioneze contestaţiile şi să valideze ori să
invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.
(2)În cazul existenţei unei suprapuneri totale sau parţiale
ca urmare a emiterii a două sau mai multe titluri de proprietate pe
aceleaşi amplasamente, comisia judeţeană este competentă
să dispună anularea totală sau parţială a titlurilor
emise ulterior primului titlu.
(3)Comisia judeţeană va dispune emiterea unui nou titlu în
locul celui anulat sau, după caz, va propune acordarea de măsuri
compensatorii potrivit legii privind măsurile pentru finalizarea
procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor
preluate abuziv în perioada regimului comunist în România.
(4)Dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile.
(la
data 20-May-2013 Art. 51 din capitolul IV completat de Art. 47 din capitolul VI
din Legea
165/2013 )
1.
Împotriva măsurilor dispuse de către comisia locală de fond
funciar se poate face contestaţie, care, potrivit art. 6 lit. d) din
Regulament, este de competenţa de soluţionare a comisiilor
judeţene de fond funciar.
2.
Potrivit art. 27 alin. (3) şi art. 80 din regulament, contestaţiile
pot fi formulate de către persoanele nemulţumite de propunerile de
stabilirea a dreptului de proprietate de către comisiile locale de fond
funciar.
3.
Potrivit art. 27 alin. (3) din Regulament, contestaţiile se pot formula în
termen de 10 zile de la afişarea propunerilor comisiilor locale de fond
funciar. În cazul persoanelor care nu au domiciliul în localitatea
respectivă, termenul dreptului de contestaţie se socoteşte de la
primirea înştiinţării de către comisia locală prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
4.
Termenul de 10 zile are natura juridică a unui termen de decădere, a
cărui nerespectare atrage pierderea dreptului de a formula
contestaţie....
citeste mai departe (1-8)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)În sensul prezentei legi, comisia
locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar
comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate
administrativ-jurisdicţională.
(2)Comisia judeţeană
şi cea locală au, în limitele competenţei lor şi prin
derogare de la dispoziţiile Codului de procedură civilă,
calitate procesuală pasivă şi, când este cazul, activă,
fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui
mandat convenţional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie
asistarea prin avocat.
(3)Prevederile art. 274 din Codul de procedură civilă sunt
aplicabile.
(la
data 25-Jul-2005 Art. 52 din capitolul IV completat de Art. I, punctul 10. din
titlul IV din Legea
247/2005 )
1.
Potrivit art. 52 alin. (1) din Lege, comisiile locale de fond funciar sunt
autorităţi administrative.
2.
Ca urmare a acestei clasificări, acestea au posibilitatea de revocare a
actelor administrative emise29. Prin
urmare, comisiile locale de fond funciar au posibilitatea de a revoca actele
juridice, emise în procesul de reconstituire/constituire a dreptului de
proprietate, dacă astfel de acte nu au intrat în circuitul civil.
3.
Comisiile judeţene de fond funciar sunt autorităţi
publice cu activitate administrativ-jurisdicţională. Astfel,
actele emise de către comisiile judeţene, ca autorităţi
administrative, pot fi revocate până la intrarea în circuitul civil. În
schimb, actele emise în calitatea de autorităţi administrative cu
atribuţii jurisdicţionale nu pot fi revocate decât pe calea
justiţiei....
citeste mai departe (1-6)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(la
data 22-Nov-2011 Art. 53 din capitolul IV a se vedea recurs in interesul legii Decizia
15/2011 )
(1)Hotărârile comisiei
judeţene asupra contestaţiilor persoanelor care au cerut
reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra
terenului, conform dispoziţiilor cuprinse în cap. II, şi cele asupra
măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor
interesaţi prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(2)Împotriva hotărârii comisiei
judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază
teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(la
data 09-Oct-2000 Art. 53, alin. (2) din capitolul IV a se vedea recurs in
interesul legii Decizia
I/2000 )
1.
Plângerea împotriva hotărârii comisiei judeţene de fond funciar nu
reprezintă o cale de atac propriu-zisă, ci o acţiune de drept
comun (în anularea unui act) în cadrul căreia se discută legalitatea
şi temeinicia actului emis cu ocazia procedurii prealabile.
2.
Instanţa de judecată va aplica dispoziţiile de procedură
privitoare la judecarea cauzelor în primă instanţă, întrucât
organele administraţiei publice nu rezolvă litigiile prin aplicarea
unei proceduri asemănătoare celei judiciare, astfel că este
vorba de o judecată în primă instanţă, cu tot ceea ce
implică aceasta, şi nu o judecată în calea de atac.
3.
Plângerea poate fi exercitată şi în cazul în care, deşi s-a
formulat cerere de reconstituire, aceasta nu a fost soluţionată în
nicio modalitate de către comisiile de fond funciar, deoarece absenţa
unui răspuns din partea entităţii căreia i s-a adresat
cererea echivalează cu un refuz de restituire a imobilului solicitat30....
citeste mai departe (1-7)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Dispoziţiile art. 53 alin.
(1) se aplică şi în cazul în care plângerea este îndreptată
împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui
organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de
atribuire a terenului, în condiţiile prevăzute în cap. III.
(2)Dispoziţiile art. 53 alin.
(2) rămân aplicabile.
1.
Obiectul plângerii îl reprezintă ordinul prefectului sau oricare act
administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului
sau propunerile de atribuire a terenului în condiţiile prevăzute de
Capitolul III din Legea nr. 18/1991.
2.
Obiect al plângerii îl poate constitui ordinul prefectului sau alt act
administrativ şi în ipoteza în care refuzul propunerilor de atribuire a
terenului a fost parţial sau în ipoteza în care s-a refuzat reconstituirea
în natură a dreptului de proprietate, acordându-se despăgubiri33.
3.
Plângerea trebuie introdusă în termen de 30 de zile de la comunicarea
actului administrativ contestat, comunicare care se poate realiza potrivit
regulilor generale prevăzute de Codul de procedură civilă.
Atenţie!
În această situaţie nu trebuie realizată procedura
prealabilă a contestaţiei....
citeste mai departe (1-3)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Poate face obiectul plângerii
modificarea sau anularea propriei hotărâri de către comisie.
(2)Dispoziţiile alin. (1) se
aplică şi în cazul în care comisia judeţeană a emis,
după încheierea procedurii de definitivare a activităţii sale,
acte administrative contrare propriei hotărâri, dispoziţiile art. 53
alin. (2) rămânând aplicabile.
1.
Obiectul plângerii îl reprezintă în acest caz hotărârea comisiei
judeţene sau locale de fond funciar, sau actul administrativ al comisiei
judeţene, emis după definitivarea activităţii sale şi
care este contrar propriei hotărâri.
2.
Comisia judeţeană de fond funciar nu poate proceda la
desfiinţarea propriei hotărâri, nici din oficiu şi nici la
cererea vreunei persoane care se consideră vătămată,
căci ea constituie un act administrativ
jurisdicţional34.
3.
Revocarea nu poate interveni indiferent dacă hotărârea comisiei
judeţene a fost emisă pe baza contestaţiei formulate de
către persoana îndreptăţită sau chiar dacă nu a
existat o astfel de contestaţie35.
4.
Inadmisibilitatea modificării propriei hotărâri de către comisia
judeţeană de fond funciar este aplicabilă şi în
situaţia în care validarea dreptului de proprietate s-a realizat prin
acordarea de despăgubiri. Aceasta nu împiedică promovarea în temeiul
dispoziţiilor art. III din Legea nr. 169/1997 a unei acţiuni în
constatarea nulităţii absolute a actelor de reconstituire ori de câte
ori se constată că actele s-au emis cu încălcarea prevederilor
fondului funciar....
citeste mai departe (1-8)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
Plângerea prevăzută la
art. 53 poate fi îndreptată şi împotriva măsurilor de punere în
aplicare a art. 37, cu privire la stabilirea dreptului de a primi acţiuni
în unităţile agricole de stat, reorganizate în societăţi
comerciale conform Legii nr. 15/1990,
dispoziţiile art. 53 alin. (2) rămânând aplicabile.
1.
Obiectul plângerii în cazul acestui articol îl reprezintă măsurile de
aplicare a art. 37 din Legea nr. 18/1991.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
Plângerea formulată potrivit
art. 53-56 suspendă executarea.
1.
În cazul în care s-a formulat plângere, este obligatorie suspendarea
executării actului contestat.
A se vedea şi art. 36 alin. (5) din Regulament: Titlurile de proprietate
pentru persoanele care au formulat plângeri la judecătorie în baza
prevederilor legilor fondului funciar se vor completa şi se vor elibera
după pronunţarea hotărârii judecătoreşti irevocabile.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
Instanţa
soluţionează cauza potrivit regulilor prevăzute în Codul de
procedură civilă şi în Legea nr. 92/1992*)
pentru organizarea judecătorească. Pe baza hotărârii
judecătoreşti definitive, comisia judeţeană, care a emis
titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desfiinţa.
Titlul XIII din Legea nr. 247/2005
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(la
data 09-Oct-2000 Art. 59 din capitolul IV a se vedea recurs in interesul legii Decizia
I/2000 )
Sentinţa civilă
pronunţată de instanţa menţionată la art. 58 este
supusă căilor de atac prevăzute în Codul de procedură
civilă, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.
1.
Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 247/2005: hotărârile
pronunţate de instanţele judecătoreşti în procesele
funciare în primă instanţă sunt supuse numai recursului.
2.
Acţiune în constatare nulitate titlu de proprietate.
Căi de atac. Hotărâre supusă numai recursului
Articolul 1 din Titlul VII Legea 247/2005, definind procesele funciare în
materia cărora hotărârile pronunţate în primă
instanţă sunt supuse numai recursului, distinge între categoria
contestaţiilor şi a altor litigii. Cum în sensul Legii nr. 18/1991
sunt calificate contestaţii acele cereri formulate de persoanele
nemulţumite în faţa comisiei judeţene (art. 51), iar plângeri
acţiunile care se formulează în faţa instanţei de
judecată fie împotriva hotărârii comisiei judeţene, fie
împotriva ordinului prefectului, fie împotriva refuzului comisiei locale de a
înmâna titlul sau de a pune în posesie (art. 53, 54, 64), noţiunea de
“alte litigii apărute în urma aplicării legii 18/1991” poate viza
doar acţiunile având ca obiect contestarea titlurilor de proprietate,
contestarea proceselor verbale de punere în posesie pentru că alte etape
în aplicarea legii fondului funciar şi recunoaşterea dreptului de
proprietate nu mai pot fi imaginate. În consecinţă, acţiunea prin
care se solicită constatarea nulităţii absolute a unui titlu de
proprietate eliberat în procedura legii fondului funciar se
soluţionează prin hotărâre care este supusă numai căii
de atac a recursului (C.A. Craiova, s. civ., decizia nr. 1037 din 25 septembrie
2007, portal.just.ro)....
citeste mai departe (1-2)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Îndreptarea erorilor materiale înscrise în titlurile de proprietate
care sunt produse din cauza erorilor de scriere se efectuează de oficiul
de cadastru şi publicitate imobiliară.
(2)Rectificarea titlurilor de proprietate se poate face de oficiul de
cadastru şi publicitate imobiliară, în temeiul hotărârii
comisiei judeţene.
(3)Procedura de îndreptare a erorilor materiale şi de rectificare
a titlurilor de proprietate va fi aprobată prin ordin cu caracter normativ
al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi
Publicitate Imobiliară.
(la
data 26-Nov-2012 Art. 59 din capitolul IV completat de Art. I, punctul 11. din Legea
219/2012 )
1.
În cazul în care prin hotărârea comisiei judeţene sau prin ordinul
prefectului ori în alt mod, prin acte administrative prealabile ordinului, cum
este cazul propunerilor primarului, a fost vătămat dreptul de
proprietate publică sau privată a statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale şi acestea nu aveau interes de a se adresa
acestor organe, având deja un titlu de proprietate privată sau
publică asupra terenului, ori li se recunoscuse un asemenea drept,
potrivit legii, atunci subiecţii de drept menţionaţi nu pot
folosi decât calea acţiunilor de drept comun, petitorii, posesorii,
acţiunile în constatarea nulităţii absolute prevăzute de
art. III din Legea nr. 169/1997, neputând interveni în procedura specială
a plângerii, decât sub forma intervenţiei accesorii, în favoarea
comisiilor de fond funciar sau a intervenţiei principale.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(la data 25-Jul-2005 Art. 60 din capitolul IV abrogat
de Art. I, punctul 11. din titlul IV din Legea
247/2005 )
Dispoziţiile art. 60 se
aplică şi în cazul încălcării dreptului de proprietate
publică sau privată al statului ori, după caz, al
unităţilor administrativ-teritoriale.
Persoanelor prevăzute la art.
60 şi art. 61 nu le sunt opozabile hotărârile date de comisiile
judeţene.
1.
Hotărârile comisiilor judeţene de fond funciar nu produc efecte care
să-i prejudicieze pe terţi, potrivit art. 62.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
În toate cazurile în care legea
prevede nulitatea unor operaţiuni sau acte juridice, litigiul se
judecă potrivit dreptului comun şi nu conform procedurii speciale
prevăzute în prezentul capitol.
1.
Nulitatea operaţiunilor sau actelor juridice, îndeplinite în cadrul
procedurii de reconstituire/constituire a dreptului de proprietate, se va
constata în condiţiile art. III din Legea nr. 169/1997.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)În cazul în care comisia
locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia
judeţeană sau punerea efectivă în posesie, persoana
nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei
rază teritorială este situat terenul.
(2)Dacă instanţa admite plângerea, primarul va fi obligat
să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după
caz, punerea efectivă în posesie, sub sancţiunea plăţii de
penalităţi în condiţiile prevăzute la art. 894 din Codul
de procedură civilă.
(la
data 15-Feb-2013 Art. 64, alin. (2) din capitolul IV modificat de Art. 19,
punctul 2. din titlul IV din Legea
76/2012 )
(3)Dispoziţiile art. 53 alin.
(2) se aplică în mod corespunzător.
1.
Obiectul plângerii îl reprezintă următoarele acte administrative36:
a) refuzul comisiei locale de fond funciar de a înmâna titlul de proprietate
emis de comisia judeţeană. În acest caz, trebuie îndeplinite
următoarele condiţii:
– există un titlu de proprietate, emis de către comisia
judeţeană de fond funciar;
– comisia locală de fond funciar refuză înmânarea titlului de
proprietate.
b) refuzul comisiei locale de fond funciar de a realiza punerea în posesie a
persoanei solicitante, a cărei cerere a fost validată.
Condiţiile care trebuie îndeplinite sunt:
– existenţa unui refuz al comisiei locale de fond funciar de a realiza
punerea în posesie;
– refuzul să fie nejustificat.
2.
Potrivit art. 64 alin. (3) coroborat cu art. 53 alin. (2) din Legea nr.
18/1991, plângerea se poate formula în termen de 30 de zile de la data când s-a
comunicat persoanei îndreptăţite refuzul comisiei locale de fond
funciar de a înmâna titlu de proprietate sau de a realiza punerea în posesie....
citeste mai departe (1-7)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
Litigiile în curs se vor judeca în
continuare de către instanţele sesizate, indiferent de faza
procesuală în care se află, potrivit regulilor procedurale aplicabile
la data sesizării, ţinând însă seama, când este cazul, şi
de dispoziţiile prezentei legi.
(la data 04-Jun-1998 capitolul V abrogat de Art. 19
din Legea
54/1998 )
CAPITOLUL VI: Folosirea terenului pentru producţia
agricolă şi silvică
Toţi deţinătorii de
terenuri agricole sunt obligaţi să asigure cultivarea acestora
şi protecţia solului.
1.
Dispoziţia legală de la art. 74 instituie o obligaţie propter
rem, în vederea satisfacerii unui interes public şi a cărui
respectare trebuie realizată şi de către dobânditorii ulteriori
ai terenului.
2.
Prin deţinătorii terenurilor, se înţelege atât proprietarii
terenurilor, cât şi posesorii acestora.
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Proprietarii de terenuri care nu
îşi îndeplinesc obligaţiile prevăzute la art. 74 vor fi
somaţi în scris de către primăriile comunale,
orăşeneşti sau municipale, după caz, să execute aceste
obligaţii.
(2)Persoanele care nu dau curs
somaţiei şi nu execută obligaţiile în termenul stabilit de
primar, din motive imputabile lor, vor fi sancţionate, anual, cu plata
unei sume de la 50.000 lei la 100.000 lei/ha, în raport cu categoria de
folosinţă a terenului.
(3)Obligarea la plata sumei se face
prin dispoziţia*) motivată a primarului şi sumele se fac venit
la bugetul local.
(1)Toţi deţinătorii de
terenuri atribuite în folosinţă în condiţiile prezentei legi,
care nu îşi îndeplinesc obligaţiile prevăzute la art. 74, vor fi
somaţi în condiţiile art. 75 alin. (1).**)
(2)Cei care nu dau curs somaţiei
pierd dreptul de folosinţă asupra terenului la sfârşitul anului
în curs.
Schimbarea
categoriei de folosinţă a terenurilor arabile, situate în extravilan,
în alte categorii de folosinţă agricolă se poate face, în
condiţiile prevăzute la art. 78 alin. (1), în următoarele
cazuri:
a)terenurile arabile situate în zonele de deal, ce constituie enclave
din masivele de vii şi livezi, din podgoriile şi bazinele pomicole
consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale, pot fi transformate în plantaţii viticole
şi pomicole;
b)terenurile arabile din zonele de şes, necesare completării
masivelor viticole destinate pentru struguri de masă şi stafide,
şi bazinele pomicole, stabilite de organele de specialitate ale
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pot fi transformate
în plantaţii viticole şi pomicole;
c)terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate şi
transformate în plantaţii viticole şi pomicole;
d)terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal şi
munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafaţă
şi adâncime, de alunecări active sau semistabilizate, care nu mai pot
fi ameliorate şi menţinute la această folosinţă, se
pot amenaja şi transforma în pajişti permanente;
e)terenurile arabile situate în albiile râurilor şi a
Dunării, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinaţii
agricole, pot fi amenajate în bazine piscicole.
(la
data 28-Jul-2017 Art. 77 din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 2. din Legea
186/2017 )
1.
Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile ale
persoanelor juridice în alte categorii de folosinţă agricolă, în
condiţiile prevăzute la art. 77 din Legea fondului funciar nr.
18/1991, republicată, se poate face cu avizul direcţiei generale
pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv
a municipiului Bucureşti, şi al oficiului de studii pedologice
şi agrochimice judeţean.
2.
Documentaţiile de schimbare a categoriei de folosinţă a
terenurilor agricole vor fi înaintate spre aprobare Ministerului Agriculturii,
Alimentaţiei şi Pădurilor de către oficiile de studii
pedologice şi agrochimice judeţene şi vor cuprinde
următoarele:
1. adresa de înaintare;
2. avizul direcţiei generale pentru agricultură şi industrie
alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi
al oficiului de studii pedologice şi agrochimice judeţean pentru
schimbarea categoriei de folosinţă a terenului, din care să
rezulte: suprafaţa, categoria de folosinţă actuală şi
cea propusă;...
citeste mai departe (1-2)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile
situate în extravilan, altele decât cele prevăzute la art. 77, vii şi
livezi, precum şi a pajiştilor permanente, altele decât cele
prevăzute la art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2013
privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor
permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului
funciar nr. 18/1991,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014,
cu modificările şi completările ulterioare, se aprobă prin
decizie de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă,
dată de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru suprafeţele de teren
de peste 1 ha; iar pentru suprafeţele de teren de până la 1 ha,
inclusiv, prin decizie de aprobare a schimbării categoriei de
folosinţă, dată de către direcţia pentru
agricultură judeţeană.
(2)Pajiştile permanente din extravilanul localităţilor,
denumite în continuare pajişti permanente, sunt terenuri consacrate
producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate
sau spontane, care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a
culturilor din exploataţie timp de cel puţin 5 ani sau mai mult,
aşa cum este prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul
(UE) nr. 1.307/2013
al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de
stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor
prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare
a Regulamentului (CE) nr. 637/2008
al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009
al Consiliului, denumit în continuare Regulament.
(3)Fac excepţie de la prevederile alin. (2) terenurile ocupate de
pajişti permanente care, prin degradare sau poluare, şi-au pierdut
total ori parţial capacitatea de producţie, terenuri pe care se vor
executa lucrări de ameliorare şi amenajare, potrivit reglementărilor
legale în vigoare, precum şi terenurile care sunt exceptate sau pentru
care nu se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2013,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014,
cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu
nerespectarea prevederilor alin. (2) sunt lovite de nulitate absolută.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoanele fizice
care deţin în proprietate terenuri agricole, cu suprafaţa de
până la 1 ha, inclusiv, având categoria de folosinţă arabil, pot
schimba, pe bază de declaraţie, categoria de folosinţă a
acestora cu obligaţia să comunice schimbarea, în termen de 30 de
zile, la primăria din raza unităţii administrativ-teritoriale
unde se află terenul, în vederea înregistrării în registrul agricol.
(6)După înregistrarea în registrul agricol a schimbării
categoriei de folosinţă a terenurilor prevăzute la alin. (5),
primăriile au obligaţia să elibereze beneficiarului o adeverinţă.
În termen de 30 de zile de la emiterea adeverinţei, beneficiarul va
solicita biroului de cadastru şi publicitate imobiliară competent
actualizarea categoriei de folosinţă a imobilului, cu respectarea
legislaţiei în materia cadastrului şi publicităţii
imobiliare. În adeverinţă se va menţiona identificatorul unic al
imobilului înscris în evidenţele de cadastru şi carte funciară.
Pentru imobilele neînscrise în evidenţele de cadastru şi carte
funciară se va elibera o adeverinţă cu menţionarea datelor de
identificare ale terenului din actele de proprietate, ce va fi
ataşată de către beneficiar cererii de recepţie şi
înscriere în cartea funciară, pentru a atesta actuala categorie de
folosinţă a imobilului.
(7)Beneficiarii aprobării schimbării categoriei de
folosinţă a terenurilor agricole, alţii decât cei
prevăzuţi la alin. (5), sunt obligaţi să înregistreze
decizia de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă, la
primăria din raza unităţii administrativ-teritoriale unde se
află terenul, în termen de 30 de zile de la data comunicării
acesteia, în vederea înregistrării în registrul agricol.
(8)După înregistrarea deciziei de aprobare a schimbării
categoriei de folosinţă în registrul agricol, în termen de 30 de zile
de la înregistrarea deciziei, beneficiarii au obligaţia să solicite
actualizarea categoriei de folosinţă a imobilului la biroul de
cadastru şi publicitate imobiliară competent, pentru imobilele
înregistrate în sistem informatic integrat de cadastru şi carte
funciară. În decizia de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă
se va menţiona identificatorul unic al imobilului din sistemul integrat de
cadastru şi carte funciară.
(9)Schimbarea categoriei de folosinţă silvică -
păduri, răchitării, culturi de arbuşti, deţinute de
persoane juridice - se aprobă de către Ministerul Apelor şi
Pădurilor.
(10)Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor agricole
ce constituie zone de protecţie a monumentelor se face cu acordul Comisiei
naţionale a monumentelor istorice şi/sau al Comisiei naţionale
de arheologie, după caz.
(la
data 28-Jul-2017 Art. 78 din capitolul VI modificat de Art. I, punctul 3. din Legea
186/2017 )
(1)Protecţia şi ameliorarea
solului se realizează prin lucrări de prevenire şi de combatere
a proceselor de degradare şi poluare a solului provocate de fenomene
naturale sau cauzate de activităţi economice şi sociale.
(2)Lucrările necesare pentru
protecţia şi ameliorarea solului se stabilesc pe bază de studii
şi proiecte, întocmite la cerere de organele de cercetare şi
proiectare de specialitate, în corelare cu cele de amenajare şi organizare
a teritoriului, şi se execută de către deţinătorii
terenurilor sau prin grija acestora, de către unităţi
specializate în execuţia unor asemenea lucrări.
(3)Statul sprijină realizarea
lucrărilor de protecţie şi ameliorare a solului, suportând
parţial sau total cheltuielile în limita alocaţiei bugetare aprobate,
pe baza notelor de fundamentare elaborate de unităţile de cercetare
şi proiectare, însuşite de organele agricole de specialitate
judeţene şi aprobate de către Ministerul Agriculturii şi
Alimentaţiei.
Pentru realizarea coordonată
a lucrărilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii,
silviculturii, gospodăririi apelor, căilor de comunicaţie,
aşezărilor omeneşti sau altor obiective economice şi sociale,
documentaţiile tehnico-economice şi ecologice se vor elabora în comun
de părţile interesate. Prin documentaţii se vor stabili
contribuţia părţilor interesate şi ordinea de execuţie
a lucrărilor.
Lucrările de regularizare a
scurgerii apelor pe versanţi şi de corectare a torenţilor, care
servesc la apărarea şi conservarea lucrărilor de irigaţii,
îndiguiri, desecări, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrări
hidrotehnice, căi de comunicaţii, obiective economice şi
sociale, se vor executa concomitent cu lucrările de bază.
(1)Terenurile care prin degradare
şi poluare şi-au pierdut, total sau parţial, capacitatea de
producţie pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite în
perimetre de ameliorare.
(2)Grupele de terenuri care
intră în perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii
şi Alimentaţiei şi de Ministerul Apelor, Pădurilor şi
Protecţiei Mediului, la propunerile ce au la bază situaţiile
înaintate de comune, oraşe şi municipii.
(3)Delimitarea perimetrelor de
ameliorare se face de către o comisie de specialişti, al cărei
regulament de organizare şi funcţionare se aprobă de Ministerul
Agriculturii şi Alimentaţiei şi de Ministerul Apelor, Pădurilor
şi Protecţiei Mediului.
(4)Documentaţiile întocmite se
avizează de organele judeţene agricole şi silvice şi de
protecţia mediului şi se înaintează la Ministerul Agriculturii
şi Alimentaţiei care, împreună cu ministerele şi
departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, finanţare
şi execuţie.
Regulamentul din 21 decembrie 2011 privind stabilirea grupelor de terenuri care
intră în perimetrele de ameliorare, funcţionarea şi
atribuţiile comisiilor de specialişti, constituite pentru delimitarea
perimetrelor de ameliorare (Hotărârea nr. 1257 din 21 decembrie 2011, în
M. Of. nr. 934 din 29 decembrie 2011)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Deţinătorii sunt
obligaţi să pună la dispoziţie terenurile din perimetrul de
ameliorare în vederea aplicării măsurilor şi lucrărilor
prevăzute în proiectul de ameliorare, păstrând dreptul de proprietate.
(2)Includerea de către
primărie a unui anumit teren în categoria menţionată la alin.
(1) se poate face cu acordul proprietarului. Dacă proprietarul nu este de
acord, primăria face propuneri motivate prefecturii, care va decide.
(3)Dacă prefectul decide
includerea terenului prevăzut la alin. (2) în perimetrul de ameliorare,
consiliul local este obligat să-i atribuie în folosinţă,
titularului terenului în cauză, o suprafaţă de teren
corespunzătoare, pe toată durata realizării lucrărilor de
ameliorare.
(4)În cazul în care statul nu dispune
în localitatea - respectivă de un alt teren asemănător pentru
rezolvarea situaţiei menţionate la alin. (1), iar proprietarul nu
este de acord să primească un alt teren la distanţă mai
mare, se va aplica procedura de expropriere pentru cauză de - utilitate
publică, prevăzută de Legea nr. 33/1994.
În interesul lucrărilor de
corectare a torenţilor şi de gospodărire a apelor, statul poate
face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru, când pe
terenul acestora urmează a se executa lucrări de amenajare cu caracter
permanent. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor, prin act autentic,
înregistrat în documentele de cadastru funciar.
Terenurile degradate şi
poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, sunt scutite de taxe şi
impozite către stat, judeţ sau comună, pe timpul cât
durează ameliorarea lor.
(1)Execuţia în teren a
lucrărilor de amenajare şi punere în valoare a terenurilor degradate
din perimetrele de ameliorare se face de unităţi specializate, în
funcţie de specificul lucrărilor.
(2)Lucrările ce se execută
pentru consolidarea terenului, ca: terasări, modelări, nivelări,
fixări de soluri, înierbări, împăduriri, corectări de
torenţi şi împrejmuiri, drumuri, poduri, podeţe, cu caracter
permanent, se realizează pe cheltuiala statului, conform proiectului de
ameliorare.
(1)Deţinătorilor de
terenuri degradate, chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de
ameliorare, care, în mod individual sau asociaţi, vor să facă
din proprie iniţiativă înierbări, împăduriri, corectare a
reacţiei solului sau alte lucrări de ameliorare pe terenurile lor,
statul le va pune la dispoziţie gratuit materialul necesar -
sămânţă de ierburi, puieţi, amendamente şi
asistenţă tehnică la executarea lucrărilor.
(2)Deţinătorii care au
primit materiale pentru înierbări, împăduriri şi amendări
şi nu le-au întrebuinţat în vederea scopului pentru care le-au cerut
sunt obligaţi să plătească valoarea lor.
(1)Fondurile necesare pentru
cercetarea, proiectarea şi executarea lucrărilor prevăzute în
proiectele de amenajare, ameliorare şi punere în valoare a terenurilor
degradate şi poluate, cuprinse în perimetru, se asigură, în funcţie
de specificul lucrărilor, de Ministerul Agriculturii şi
Alimentaţiei împreună cu Ministerul Apelor, Pădurilor şi
Protecţiei Mediului şi cu alte ministere interesate, din Fondul de
ameliorare a fondului funciar şi prin alocaţiile bugetare.
(2)Fondurile necesare pot fi sporite
prin participarea comunelor, oraşelor, municipiilor şi a
judeţelor, prin contribuţia în muncă sau în bani a tuturor celor
interesaţi la aceste lucrări, deţinătorii terenurilor,
locuitorii care trag foloase directe sau indirecte de pe urma acestor
ameliorări şi instituţiile, societăţile comerciale sau
regiile autonome ale căror lucrări de artă, drumuri, poduri,
căi ferate, construcţii şi altele asemenea beneficiază de
avantajele lucrărilor de amenajare şi ameliorare a terenurilor.
(3)În cazul în care se constată
că anumite suprafeţe au fost scoase din producţia agricolă
sau silvică prin degradare sau poluare a solului, datorită faptei
culpabile a unor persoane fizice sau juridice, proprietarii, primăria sau
organul agricol ori silvic pot cere suportarea de către cel vinovat a
cheltuielilor necesitate de lucrările de refacere şi de ameliorare a
solului.
Ministerul Agriculturii şi
Alimentaţiei, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei
Mediului împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi
Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", vor lua
măsuri pentru dezvoltarea sistemului naţional de supraveghere,
evaluare, prognoză şi avertizare cu privire la starea
calităţii solurilor agricole şi silvice, pe baza unui sistem
informaţional, cu asigurarea de bănci de date, la nivelul
ţării şi al judeţului, şi vor propune măsurile
necesare pentru protecţia şi ameliorarea terenurilor, în scopul
menţinerii şi creşterii capacităţii de producţie.
CAPITOLUL VII: Folosirea temporară sau definitivă a
terenurilor în alte scopuri decât producţia agricolă şi
silvică
Folosirea
temporară sau definitivă a terenurilor agricole în alte scopuri decât
pentru obţinerea producţiei agricole se face numai în condiţiile
prevăzute de prezenta lege.
(la
data 28-Jul-2017 Art. 90 din capitolul VII modificat de Art. I, punctul 4. din Legea
186/2017 )
(1)Amplasarea noilor construcţii de orice fel se face în
intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale.
(2)Prin construcţii de orice fel se înţelege
construcţiile care se pot realiza numai în baza şi cu respectarea
autorizaţiei de construire, emisă în condiţiile legislaţiei
în vigoare.
(la
data 28-Jul-2017 Art. 91 din capitolul VII modificat de Art. I, punctul 5. din Legea
186/2017 )
Ordinul nr. 897 din 7 septembrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
conţinutul documentaţiilor referitoare la scoaterea terenurilor din
circuitul agricol (Monitorul Oficial cu numărul 847 din data de 19
septembrie 2005)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(la
data 30-Jun-2011 Art. 92, alin. (4) din capitolul VII a se vedea referinte de
aplicare din Ordonanta
urgenta 67/2011 )
(la data 25-Jul-2005 Art. 92, alin. (5) din capitolul
VII abrogat de Art. I, punctul 13. din titlul IV din Legea
247/2005 )
(1)Amplasarea construcţiilor de orice fel, definite la art. 91
alin. (2), pe terenuri agricole din extravilan, pe cele amenajate cu
lucrări de îmbunătăţiri funciare, precum şi pe cele
plantate cu vii şi livezi, parcuri naţionale, rezervaţii,
monumente, ansambluri arheologice şi istorice, este interzisă.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pe terenurile
agricole de clasa a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate, având categoria de
folosinţă arabil, vii şi livezi, precum şi pe cele
amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, situate în
extravilan, în baza autorizaţiei de construire şi a aprobării
scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, pot fi amplasate
următoarele obiective de investiţie:
a)care fac obiectul unor proiecte publice şi private şi pot
genera efecte poluante factorilor de mediu;
b)care prin natura lor nu se pot amplasa în intravilan, respectiv:
cariere, balastiere, gropi de împrumut, gropi de gunoi, refugii montane,
refugii în caz de urgenţă cu infrastructura necesară;
c)care servesc activităţilor agricole şi/sau
serviciilor conexe, precum: depozite de îngrăşăminte minerale
ori naturale, construcţii de compostare, silozuri pentru furaje, magazii,
şoproane, silozuri pentru depozitarea şi conservarea seminţelor
de consum, inclusiv spaţiile administrative aferente acestora, platformele
şi spaţiile de depozitare a produselor agricole primare, sere,
solare, răsadniţe şi ciupercării, adăposturi de
animale;
(la
data 26-Jan-2018 Art. 92, alin. (2), litera C. din capitolul VII modificat de
Art. I, punctul 16. din Legea
44/2018 )
d)de interes naţional, judeţean sau local, declarate de
utilitate publică, în condiţiile legislaţiei în vigoare;
e)anexe gospodăreşti ale exploataţiilor agricole
definite la pct. 4 din anexa nr. 2 la Legea nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
f)specifice acvaculturii, cu infrastructura şi
utilităţile necesare, inclusiv amenajări
piscicole/amenajări prin extragere de agregate minerale pe terenuri
agricole situate în extravilan;
(la
data 26-Jan-2018 Art. 92, alin. (2), litera F. din capitolul VII modificat de
Art. I, punctul 16. din Legea
44/2018 )
g)cu destinaţie militară, căile ferate, şoselele
de importanţă deosebită, liniile electrice de înaltă
tensiune, forarea şi echiparea sondelor, lucrările aferente
exploatării ţiţeiului şi gazului, conductele magistrale de
transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor,
canalizare şi realizarea de surse de apă, puţuri, aducţii
de apă pentru exploataţia agricolă, precum şi obiective
meteorologice;
h)pentru îmbunătăţiri funciare şi regularizarea
cursurilor de apă, respectiv: irigaţii, desecări, taluzări,
protecţia malurilor şi altele asemenea;
i)infrastructuri de comunicaţii radio-TV sau telefonie, drumuri
publice şi private, drumuri tehnologice.
(3)Pe terenurile agricole din extravilan de clasa I şi a II-a de
calitate, precum şi pe terenurile ocupate de parcuri naţionale,
rezervaţii, monumente, ansambluri arheologice şi istorice se pot
amplasa, în baza autorizaţiei de construire şi a aprobării
scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, doar
construcţiile care servesc activităţilor agricole, cu
destinaţie militară, căile ferate, şoselele de
importanţă deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune,
forarea şi echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării
ţiţeiului şi gazului, conductele magistrale de transport gaze
sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor, canalizare şi
realizarea de surse de apă, precum şi pentru
îmbunătăţiri funciare şi regularizarea cursurilor de
apă, respectiv: irigaţii, desecări, taluzări,
protecţia malurilor şi altele asemenea.
(4)Culturile energetice nonagricole se pot înfiinţa numai pe
terenurile arabile, de clasa a IV-a - a V-a de calitate, stabilită de
către oficiile de studii pedologice şi agrochimice. Distanţa
minimă la care se amplasează aceste culturi faţă de celelalte
culturi agricole învecinate este egală cu cel puţin
înălţimea culturii energetice ajunse la maturitate.
(5)Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a
terenurilor agricole situate în extravilan, precum şi a terenurilor
silvice se face cu plata tarifelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la
prezenta lege de către beneficiari. Din aceste tarife se constituie Fondul
de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziţia Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv a Ministerului Apelor
şi Pădurilor.
(6)Prin excepţie de la alin. (5) nu se datorează tarifele
prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 pentru:
a)amplasarea construcţiilor care servesc activităţilor
agricole, anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole,
lucrările de îmbunătăţiri funciare şi regularizarea
cursurilor de apă, canalizare, realizarea surselor de apă
potabilă, puţuri, aducţii de apă pentru exploataţia
agricolă, obiective meteorologice, obiective de investiţii de interes
naţional, judeţean sau local, declarate de utilitate publică, în
condiţiile legislaţiei în vigoare;
b)în cazul perimetrelor agricole din satele sau cătunele
demolate, aflate în curs de reconstrucţie.
(la
data 26-Jan-2018 Art. 92, alin. (6) din capitolul VII modificat de Art. I,
punctul 16. din Legea
44/2018 )
(7)De asemenea, se exceptează de la plata tarifelor prevăzute
în anexele nr. 1 şi 2 perimetrele agricole din satele sau cătunele
demolate, aflate în curs de reconstrucţie.
(8)Soldul Fondului de ameliorare a fondului funciar constituit potrivit
legii, rămas neutilizat la finele anului, se reportează în anul
următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie.
(9)În situaţia în care se realiză amenajări
piscicole/amenajări piscicole prin extragere de agregate minerale pe
terenuri agricole situate în extravilan, se aplică procedura cu privire la
scoaterea din circuitul agricol a terenurilor, cu plata tarifului la Fondul de
ameliorare a fondului funciar.
(la data 26-Jan-2018 Art. 92, alin. (10) din capitolul
VII abrogat de Art. I, punctul 16. din Legea
44/2018 )
(la data 26-Jan-2018 Art. 92, alin. (11) din capitolul
VII abrogat de Art. I, punctul 16. din Legea
44/2018 )
(la data 26-Jan-2018 Art. 92, alin. (12) din capitolul
VII abrogat de Art. I, punctul 16. din Legea
44/2018 )
(1)Introducerea în intravilanul unităţilor
administrativ-teritoriale a terenurilor agricole situate în extravilan se face
cu plata tarifului datorat la Fondul de ameliorare a fondului funciar, calculat
conform anexei nr. 1.
(2)Prin excepţie de la alin. (1) tariful nu se plăteşte
pentru introducerea în intravilanul unităţilor
administrativ-teritoriale:
a)a terenurilor agricole din extravilan ai căror beneficiari sunt
autorităţile şi instituţiile administraţiei publice,
prin Planul urbanistic general/Planul urbanistic zonal;
b)a terenurilor agricole din extravilan în vederea amplasării
construcţiilor care servesc activităţilor şi/sau
serviciilor conexe, obiectivelor de investiţii realizate din fonduri
europene, din domeniul agriculturii şi/ori industriei alimentare, anexele
gospodăreşti ale exploataţiilor agricole, lucrărilor de
îmbunătăţiri funciare şi regularizarea cursurilor de
apă, canalizare, realizarea surselor de apă potabilă,
puţuri, aducţii de apă pentru exploataţia agricolă,
obiective meteorologice, obiective de investiţii de interes naţional,
judeţean sau local, declarate de utilitate publică, în
condiţiile legislaţiei în vigoare;
c)a perimetrelor agricole din satele sau cătunele demolate,
aflate în curs de reconstrucţie.
(3)Plata tarifului prevăzut la alin. (1) se face în baza notei de
calcul emise de către direcţiile pentru agricultură
judeţene şi a documentaţiei necesare pentru obţinerea
avizului prealabil privind clasa de calitate, emis de către Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(la
data 26-Jan-2018 Art. 92 din capitolul VII completat de Art. I, punctul 16. din
Legea
44/2018 )
(1)Scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor
agricole situate în extravilanul unităţilor
administrativ-teritoriale, în vederea amplasării construcţiilor
prevăzute la art. 92 alin. (2) şi (3), se aprobă pentru o
perioadă de 2 ani, cu obligaţia ca beneficiarul aprobării
să achite jumătate din tariful prevăzut în anexa nr. 1.
(2)Perioada aprobată la alin. (1) pentru scoaterea temporară
din circuitul agricol se poate prelungi cu încă 2 ani din motive temeinic
justificate de către beneficiari, cu plata tarifului prevăzut la
alin. (1).
(la
data 26-Jan-2018 Art. 93, alin. (2) din capitolul VII modificat de Art. I,
punctul 16. din Legea
44/2018 )
(3)Beneficiarii aprobării au obligaţia de a reda terenurile
în circuitul agricol, la clasa de calitate şi categoria de folosinţă
avute anterior aprobării, în termen de un an de la expirarea perioadei de
scoatere temporară din circuitul agricol.
(4)În cazul în care beneficiarul aprobării scoaterii temporare din
circuitul agricol nu execută lucrările de calitate şi la
termenul prevăzut la alin. (3), în baza constatării situaţiei de
fapt, direcţia pentru agricultură judeţeană dispune să
se execute lucrările de redare, cu cheltuieli din tariful depus.
(5)Redarea sau introducerea în circuitul agricol a terenurilor situate
în extravilan, inclusiv a terenurilor situate în extravilan prevăzute la
art. 101 alin. (1), se aprobă prin decizie emisă de către
direcţiile pentru agricultură judeţene, în baza studiului
pedologic şi agrochimic şi a procesului-verbal de constatare a
situaţiei din teren.
(6)În cazul terenurilor cu destinaţie specială prevăzute
la art. 2 lit. e), redarea sau introducerea în circuitul agricol a acestora se
aprobă prin decizie emisă de către direcţia de specialitate
din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în baza
avizului Ministerului Apărării Naţionale, a studiului pedologic
şi agrochimic şi a procesului-verbal de constatare a situaţiei
din teren.
(7)Redarea în circuitul agricol a terenurilor cu suprafeţele ce
depăşesc 100 ha se aprobă prin hotărâre a Guvernului,
iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(8)În cazul terenurilor din perimetrul rezervaţiilor ocupate cu
amenajări piscicole, redarea sau introducerea în circuitul agricol a
acestora se aprobă prin decizie emisă de către direcţia de
specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, în baza hotărârii consiliului judeţean în raza căruia se
află amenajarea piscicolă, a acordului administratorului rezervaţiei
emis în condiţiile legii, a studiului pedologic şi agrochimic şi
a procesului-verbal de constatare a situaţiei din teren.
(9)În cazul terenurilor ocupate cu amenajări piscicole care fac
obiectul unui contract încheiat în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008
privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 317/2009,
cu modificările şi completările ulterioare, redarea sau
introducerea în circuitul agricol a acestora se aprobă prin decizie
emisă de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în baza avizului Agenţiei
Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, a studiului pedologic
şi agrochimic şi a procesului-verbal de constatare a situaţiei
din teren.
(10)Prevederile alin. (9) se aplică şi în cazul redării
sau introducerii în circuitul agricol a terenurilor ocupate cu amenajări
piscicole deţinute de către Agenţia Naţională pentru
Pescuit şi Acvacultură.
(la
data 28-Jul-2017 Art. 93 din capitolul VII modificat de Art. I, punctul 7. din Legea
186/2017 )
(1)Tariful achitat la Fondul de ameliorare a fondului funciar pentru
aprobarea scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol a
terenurilor situate în extravilan nu se restituie.
(2)Prin excepţie, tariful achitat la Fondul de ameliorare a
fondului funciar se restituie, fără dobândă, în următoarele
cazuri:
a)autorităţile competente nu au emis decizia pentru
scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol;
b)autorităţile competente nu au emis avizul prealabil
privind clasa de calitate;
c)autorităţile competente nu au adoptat hotărârea de
aprobare a introducerii terenului în intravilan sau nu au emis autorizaţia
de construire, cu obligaţia redării terenului în circuitul agricol;
d)Guvernul nu a adoptat hotărârea privind scoaterea din circuitul
agricol.
(la
data 26-Jan-2018 Art. 93^1, alin. (2) din capitolul VII modificat de Art. I,
punctul 16. din Legea
44/2018 )
(la
data 28-Oct-2016 Art. 94 din capitolul VII a se vedea referinte de aplicare din
Art. 4 din capitolul I din Legea
185/2016 )
Scoaterea definitivă sau
temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în
extravilan pentru amplasarea construcţiilor prevăzute la art. 92
alin. (2) şi (3) se aprobă după cum urmează:(la data 26-Jan-2018 Art. 94 din
capitolul VII modificat de Art. I, punctul 16. din Legea
44/2018 )
a)prin decizie a directorului direcţiei pentru agricultură
judeţene, pentru terenurile agricole de până la 1 ha, inclusiv;
b)prin decizie a directorului direcţiei pentru agricultură
judeţene, pentru terenurile agricole în suprafaţă de până
la 100 ha, inclusiv, cu avizul structurii de specialitate din cadrul
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
c)prin hotărâre a Guvernului, pentru terenurile agricole a
căror suprafaţă depăşeşte 100 ha,
iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(la
data 28-Jul-2017 Art. 94 din capitolul VII modificat de Art. I, punctul 9. din Legea
186/2017 )
Folosirea definitivă sau
folosirea temporară a terenurilor forestiere în alte scopuri decât silvice
se aprobă de organul silvic judeţean, până la 1 ha, de
Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, pentru
terenurile în suprafaţă de până la 100 ha, şi de Guvern,
pentru cele ce depăşesc această suprafaţă.
(la
data 28-Oct-2016 Art. 96 din capitolul VII a se vedea referinte de aplicare din
Art. 4 din capitolul I din Legea
185/2016 )
(1)Aprobarea prevăzută la
art. 94 şi 95 este condiţionată de acordul prealabil al
deţinătorilor de terenuri. De asemenea, pentru obţinerea
aprobării prevăzute la art. 94 lit. b) şi c) şi art. 95
este necesar avizul organelor agricole sau silvice judeţene şi al
municipiului Bucureşti, după caz.
(2)Refuzul nejustificat al
deţinătorului terenului de a-şi da acordul prevăzut la
alin. (1) va putea fi soluţionat de instanţa de judecată,
hotărârea acesteia înlocuind consimţământul celui în cauză.
La aprobare de către Guvern
se va prezenta în mod obligatoriu şi avizul Ministerului Agriculturii
şi Alimentaţiei, pentru terenurile agricole şi al Ministerului
Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, pentru terenurile
forestiere şi cu ape şi, dacă este cazul, al Ministerului
Culturii, pentru ocrotirea monumentelor.
Intravilanul
localităţilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidenţiat
în cadastrul funciar; el poate fi modificat numai în condiţiile legii.
Terenurile din albiile abandonate
ale cursurilor de apă, devenite disponibile în urma lucrărilor de
regularizare, vor fi amenajate pentru producţia agricolă,
piscicolă sau, după caz, silvică, o dată cu lucrările
de bază executate de titularii acestora.
(1)Titularii obiectivelor de
investiţii sau de producţii amplasate pe terenuri agricole şi
forestiere sunt obligaţi să ia măsuri prealabile executării
construcţiei obiectivelor, de decopertare a stratului de sol fertil de pe
suprafeţele amplasamentelor aprobate, pe care să-l depoziteze şi
să-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive, indicate de
organele agricole sau silvice, în vederea punerii în valoare sau a
ameliorării acestora.
(2)Depozitarea se poate face numai cu
acordul proprietarilor terenurilor. Aceştia nu pot fi obligaţi la
nici o plată pentru sporul de valoare astfel obţinut şi nici nu
pot pretinde despăgubiri pentru perioada de nefolosire a terenului.
(3)Autoritatea publică centrală care răspunde de
agricultură şi dezvoltare rurală şi autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură
desemnează specialişti împuterniciţi cu evidenţa şi
monitorizarea depozitării şi folosirii stratului de sol fertil
prevăzut la alin. (1).
(la
data 15-Mar-2015 Art. 100, alin. (2) din capitolul VII completat de Art. 1 din Legea
38/2015 )
(1)Titularii lucrărilor de investiţii sau de producţie,
care deţin terenuri scoase definitiv din circuitul agricol, pe care nu le
mai folosesc în procesul de producţie, cum sunt cele rămase în urma
excavării de materii prime - cărbune, caolin, argilă,
pietriş - de la sondele abandonate şi altele asemenea, sunt
obligaţi să ia măsurile necesare de amenajare şi de
nivelare, dându-le o folosinţă agricolă, iar dacă aceasta
nu este posibil, o folosinţă piscicolă sau silvică, în
termen de până la 2 ani de la încheierea procesului de producţie.
(la
data 28-Jul-2017 Art. 101, alin. (1) din capitolul VII modificat de Art. I,
punctul 10. din Legea
186/2017 )
(2)Beneficiarilor lucrărilor
prevăzute la alin. (1) nu li se va mai aproba scoaterea din producţia
agricolă sau silvică a altor terenuri, dacă nu s-au conformat
dispoziţiilor din acest articol.
(3)Execuţia acestor lucrări
se face de unităţi specializate ale Ministerului Agriculturii şi
Alimentaţiei şi ale Ministerului Apelor, Pădurilor şi
Protecţiei Mediului, din fondurile prevăzute de beneficiari, în
condiţiile legii.
Ordinul nr. 201 din 8 mai 2002 privind redarea în circuitul agricol a
terenurilor aferente construcţiilor agrozootehnice demolate, în Monitorul
Oficial cu numărul 348 din data de 24 mai 2002
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
(1)Liniile de telecomunicaţii
şi cele de transport şi distribuire a energiei electrice, conductele
de transport pentru alimentare cu apă, canalizare, produse petroliere,
gaze, precum şi alte instalaţii similare, se vor grupa şi
amplasa de-a lungul şi în imediata apropiere a căilor de
comunicaţii - şosele, căi ferate -, a digurilor, canalelor de
irigaţii şi de desecări şi a altor limite obligate din
teritoriu, în aşa fel încât să nu se stânjenească execuţia
lucrărilor agricole.
(2)Aprobarea ocupării terenurilor
în astfel de cazuri se dă de către oficiul de cadastru agricol
şi organizarea teritoriului agricol, judeţean sau al municipiului
Bucureşti, după caz, indiferent de mărimea suprafeţei
necesare, pe baza acordului deţinătorilor şi cu plata
despăgubirilor convenite.
(3)Aprobarea în alte condiţii
decât cele prevăzute la alin. (1) se dă de organele prevăzute la
art. 94 şi 95.
(1)Ocuparea terenurilor necesare
remedierii deranjamentelor în caz de avarii şi executarea unor
lucrări de întreţinere la obiectivele prevăzute la art. 102,
care au caracter urgent şi care se execută într-o perioadă de
până la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al
deţinătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea
prefecturii judeţului sau a Primăriei Municipiului Bucureşti.
(2)În toate cazurile,
deţinătorii de terenuri au dreptul la despăgubire pentru daunele
cauzate.
CAPITOLUL VIII: Organizarea şi amenajarea teritoriului agricol
Organizarea şi amenajarea
teritoriului agricol are ca sarcină crearea condiţiilor pentru o mai
bună folosire a terenurilor în scopul producţiei agricole şi se
execută pe bază de studii şi proiecte la cererea proprietarilor,
rezolvându-se următoarele probleme:
a)corelarea dezvoltării
agriculturii din zonă cu celelalte activităţi economice şi
sociale, stabilind măsuri care să conducă la creşterea
producţiei agricole şi la exploatarea în ansamblu a teritoriului;
b)gruparea prin comasare a
terenurilor pe proprietari şi destinaţii în concordanţă cu
structurile de proprietate şi cu formele de cultivare a pământului,
rezultate în urma asocierilor, stabilirea perimetrelor fiecărei
proprietăţi, comasând terenurile dispersate şi rectificând
hotarele neraţional amplasate;
c)elaborarea de studii şi
proiecte de organizare şi amenajare a exploataţiilor agricole;
d)stabilirea reţelei drumurilor
agricole ca o completare a reţelei de drumuri de interes general,
integrate în organizarea şi amenajarea de ansamblu a teritoriului, în
scopul efectuării transportului producţiei şi accesului maşinilor
agricole necesare procesului de producţie.
Studiile şi proiectele de
organizare şi amenajare a teritoriului agricol se elaborează de
unităţile de studii, proiectare şi cercetare de specialitate,
centrale sau judeţene, şi se supun discuţiei proprietarilor de
terenuri din zona interesată. În cazul adoptării lor cu majoritatea
de voturi a proprietarilor care deţin 2/3 din suprafaţă şi
aprobării de către organele agricole judeţene, aplicarea
măsurilor şi lucrărilor prevăzute devin obligatorii pentru
toţi proprietarii.
Încălcarea prevederilor
prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională
sau penală, după caz.
(la data 01-Feb-2014 Art. 107 din capitolul IX abrogat
de Art. 35 din titlul II din Legea
187/2012 )
Schimbarea
categoriei de folosinţă a pajiştilor, aşa cum sunt
evidenţiate la art. 78 alin. (11), fără
aprobările legale în vigoare, constituie contravenţie şi se sancţionează
cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei şi cu sancţiunea
complementară constând în desfiinţarea lucrărilor şi
aducerea terenului în starea iniţială pe cheltuiala
contravenientului.
(la
data 13-May-2013 Art. 107 din capitolul IX completat de Art. 20, punctul 3. din
Ordonanta
urgenta 34/2013 )
(la data 25-Jul-2005 Art. 108 din capitolul IX abrogat
de Art. I, punctul 14. din titlul IV din Legea
247/2005 )
(la data 25-Jul-2005 Art. 109 din capitolul IX abrogat
de Art. I, punctul 15. din titlul IV din Legea
247/2005 )
(la data 01-Feb-2014 Art. 110 din capitolul IX abrogat
de Art. 35 din titlul II din Legea
187/2012 )
Constituie
contravenţii la normele privind reconstituirea dreptului de proprietate
următoarele fapte:
(la data 01-Feb-2014 Art. 110^1, litera A. din
capitolul IX abrogat de Art. 35 din titlul II din Legea
187/2012 )
b)neafişarea datelor menţionate în art. 27 alin. (41)
de către primar în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii
precedente;
c)afişarea de către primar a unor date privind
reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, care nu corespund
realităţii.
d)fapta oricărei persoane fizice care are calitatea de membru al
unei comisii de aplicare a prezentei legi de a absenta nemotivat de la oricare
şedinţă a acesteia;
e)fapta preşedintelui comisiei de a lipsi de la sediul acesteia,
în timpul programului de lucru, fără a desemna o persoană în
măsură să ofere toate informaţiile şi documentele
necesare controlului efectuat de Autoritatea Naţională pentru
Restituirea Proprietăţilor sau prefect ori împuterniciţii
acestuia;
(la
data 06-Jul-2006 Art. 110^1, litera E. din capitolul IX modificat de Art. I,
punctul 9. din Legea
263/2006 )
f)fapta oricărei persoane fizice de a împiedica sau de a limita
accesul cetăţenilor la informaţiile de interes public privind
aplicarea legilor fondului funciar;
g)fapta oricărei persoane de a împiedica, prin orice mijloace -
inclusiv prin refuzul de a prezenta documentele sau informaţiile
solicitate - şi în orice mod, efectuarea controalelor de către
împuterniciţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea
Proprietăţilor, prefect sau împuterniciţii acestuia;
(la
data 30-Dec-2005 Art. 110^1 din capitolul IX completat de Art. 6, punctul 2.
din titlul VI din Ordonanta
urgenta 209/2005 )
Contravenţiile
prevăzute la art. 1101 se sancţionează astfel:
(la data 01-Feb-2014 Art. 110^2, litera A. din
capitolul IX abrogat de Art. 35 din titlul II din Legea
187/2012 )
b)cele de la literele b) şi c) cu amendă de la 50.000.000
lei la 100.000.000 lei.
c)cea de la lit. d), cu amendă de la 500 lei (RON) la 1.000 lei
(RON), pentru fiecare absenţă nemotivată;
d)cele de la lit. e) şi f), cu amendă de la 2.000 lei (RON)
la 10.000 lei (RON);
e)cea de la lit. g), cu amendă de la 50.000 lei (RON) la 100.000
lei (RON).
(la
data 30-Dec-2005 Art. 110^2 din capitolul IX completat de Art. 6, punctul 3.
din titlul VI din Ordonanta
urgenta 209/2005 )
Constatarea
contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.
1101 şi art. 1102 se fac de către
împuterniciţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea
Proprietăţilor şi de către prefect sau împuterniciţii
acestuia, în cazul membrilor comisiilor locale.
(la
data 25-Jul-2005 Art. 110 din capitolul IX completat de Art. I, punctul 16. din
titlul IV din Legea
247/2005 )
(2)În cazul în care organul de control consideră necesar, organele
de poliţie, jandarmerie sau alţi agenţi ai forţei publice,
după caz, sunt obligaţi să îi acorde concursul pentru
obţinerea datelor şi informaţiilor necesare
desfăşurării activităţii de control, precum şi
pentru îndeplinirea oricăror alte activităţi necesare în acest
scop.
(la
data 06-Jul-2006 Art. 110^3, alin. (2) din capitolul IX modificat de Art. I,
punctul 10. din Legea
263/2006 )
(1)Constituie contravenţii la normele privind evidenţa,
protecţia, folosirea şi ameliorarea terenurilor agricole sau silvice
următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de
condiţii, încât, potrivit legii penale, constituie infracţiuni:
a)efectuarea de schimburi de terenuri şi a schimbării
categoriei de folosinţă a terenurilor de la superioară la
inferioară, precum şi folosirea definitivă sau temporară a
terenurilor agricole şi silvice în alte scopuri decât pentru
producţia agricolă şi silvică;
b)nedeclararea la organele judeţene de cadastru funciar de
către posesori, în termen de 30 de zile de la aprobare, a schimburilor de
terenuri şi a schimbării categoriei de folosinţă a
acestora, precum şi a datelor cu privire la mărimea suprafeţelor
şi categoria de folosinţă a acestora;
c)neluarea măsurilor de către posesorii de terenuri şi
de către persoanele autorizate, pentru păstrarea în bune
condiţii a bornelor geodezice, topografice, a reperelor metalice de
nivelment, a piramidelor şi balizelor de semnalizare a punctelor
geodezice, precum şi degradarea şi distrugerea lor din culpă;
d)nedecopertarea de către beneficiarii de investiţii a
stratului fertil de sol, înainte de executarea lucrărilor de amplasare a
unor obiective, şi nedepozitarea acestui strat pe suprafeţele
stabilite de organele agricole, precum şi neluarea măsurilor de
amenajare şi nivelare a terenurilor rămase în urma excavării de
cărbune, caolin, argilă, pietriş, sonde abandonate şi
altele asemenea;
e)amplasarea obiectivelor de orice fel, cu excepţia celor
prevăzute la art. 92, pe terenurile situate în extravilan, fără
avizele şi aprobările prevăzute de lege;
f)ocuparea şi folosirea terenurilor aprobate a fi scoase
definitiv sau temporar din producţia agricolă, înainte de a fi
delimitate, bornate şi predate;
g)degradarea terenurilor şi culturilor prin depozitarea de
materiale ori deşeuri de pietriş, moloz, nisip, prefabricate,
construcţii metalice, reziduuri, resturi menajere, gunoaie şi altele
asemenea;
h)neluarea unor măsuri corespunzătoare de către
persoane juridice sau fizice pentru evitarea afectării terenurilor
limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de producţie şi
prin scurgeri de orice fel.
(la
data 28-Jul-2017 Art. 111 din capitolul IX modificat de Art. I, punctul 11. din
Legea
186/2017 )
i)neredarea terenurilor agricole situate în extravilan, după
expirarea perioadei aprobate pentru scoaterea temporară din circuitul
agricol;
j)înfiinţarea culturilor energetice nonagricole, pe terenurile
arabile situate în extravilan, fără respectarea prevederilor art. 92
alin. (4).
(la
data 26-Jan-2018 Art. 111, alin. (1), litera J. din capitolul IX modificat de
Art. I, punctul 17. din Legea
44/2018 )
(2)Beneficiarilor care nu au redat terenurile agricole situate în
extravilan în termenul prevăzut la art. 93 alin. (3) nu li se va mai
aproba scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a
altor terenuri, pe o perioadă de 10 ani de la data constatării.
(3)În cazul constatării contravenţiei prevăzute la alin.
(1) lit. e) în sarcina aceluiaşi beneficiar, nu se aprobă scoaterea
definitivă sau temporară din circuitul agricol a altor terenuri
deţinute de acesta, situate în extravilanul unităţilor
administrativ-teritoriale, pe o perioadă de 10 ani de la data
constatării.
(la
data 28-Jul-2017 Art. 111, alin. (1) din capitolul IX completat de Art. I,
punctul 12. din Legea
186/2017 )
Contravenţiile
prevăzute la art. 111 alin. (1) se sancţionează astfel:
a)cele de la lit. a)-c), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
b)cele de la lit. d)-j), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000
lei.
(la
data 28-Jul-2017 Art. 112 din capitolul IX modificat de Art. I, punctul 13. din
Legea
186/2017 )
Sancţiunile
se pot aplica şi persoanelor juridice, după cum urmează:
a)cele de la art. 111 alin. (1) lit. a)-c), cu amendă de la
10.000 lei la 20.000 lei;
b)cele de la art. 111 alin. (1) lit. d)-j), cu amendă de la 20.000
lei la 40.000 lei.
(la
data 28-Jul-2017 Art. 113 din capitolul IX modificat de Art. I, punctul 14. din
Legea
186/2017 )
(1)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor
se fac de către specialiştii împuterniciţi în acest scop de
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi, după caz,
de Ministerul Apelor şi Pădurilor, de împuterniciţi ai
prefectului, precum şi de împuterniciţi ai primarului.
(2)Prin actul de constatare se dispune cu privire la suportarea
pagubelor de către cei vinovaţi şi, după caz, restabilirea
situaţiei anterioare privind redarea sau introducerea în circuitul
agricol.
(la
data 28-Jul-2017 Art. 114 din capitolul IX modificat de Art. I, punctul 15. din
Legea
186/2017 )
În măsura în care prezenta
lege nu dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la art. 111 li se
aplică dispoziţiile Legii nr. 32/1968
privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, cu
modificările ulterioare.
CAPITOLUL X: Dispoziţii tranzitorii şi finale
(1)Comisiile comunale,
orăşeneşti şi municipale, constituite potrivit prevederilor
art. 12, vor efectua lucrările şi operaţiunile stabilite de
lege, din competenţa lor, indiferent dacă se reconstituie sau se
constituie dreptul de proprietate ori se restituie terenuri prin ordinul
prefectului, înaintând aceste lucrări, după caz, comisiilor
judeţene sau prefectului, în vederea eliberării titlurilor de
proprietate, respectiv emiterii ordinului prefectului.
(2)Comisiile prevăzute la alin.
(1) vor efectua operaţiunile de punere în posesie, întocmind în acest scop
procese-verbale pe care le vor înainta comisiilor judeţene.
(3)În cazurile prevăzute la art.
17, art. 30 alin. (2) şi la art. 37, comisiile judeţene, la
propunerea comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale,
după caz, vor emite hotărâri pentru titularii
îndreptăţiţi, în vederea stabilirii dreptului acestora la
acţiuni.
(4)Hotărârea comisiei
judeţene se va transmite persoanelor fizice interesate şi
societăţii comerciale în cauză, în termenul prevăzut la
alin. (1).
(5)Comisiile comunale,
orăşeneşti şi municipale îşi încetează
activitatea prin ordinul prefectului, iar comisiile judeţene şi,
respectiv, a municipiului Bucureşti, prin hotărâre a Guvernului.
1.
Emiterea titlurilor de proprietate se va realiza de
către comisiile judeţene de fond funciar cu respectarea procedurii prevăzute
de art. 36 şi urm. din Regulament37.
Însă dacă între data formulării cererii de reconstituire şi
data emiterii titlului de proprietate fostul proprietar a decedat, atunci
titlul de proprietate se emite pe numele tuturor moştenitorilor
prezumaţi, urmând ca aceştia să procedeze potrivit regulilor
devoluţiunii succesorale.
2.
Odată emisă adeverinţa prin care s-a reconstituit dreptul de
proprietate şi a validării ei de către comisia
judeţeană prin punerea în posesie a celui îndreptăţit la
reconstituirea dreptului de proprietate, procedura prevăzută prin
dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 18/1991.
3.
Dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au făcut obiectul
dreptului de proprietate se realizează în principiu cu titlul de
proprietate emis în conformitate cu art. 116 din Lege....
citeste mai departe (1-4)
Wolters Kluwer, Legea privind
fondul funciar din 30-iun-2015, Wolters Kluwer
Pe perioada cât
funcţionează comisiile comunale, orăşeneşti şi
municipale, precum şi comisiile de lichidare, membrii acestora,
încadraţi cu contract individual de muncă, se consideră
delegaţi, iar ceilalţi membri ai comisiilor primesc o
indemnizaţie ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii.
Personalul de specialitate
prevăzut la art. 8 din Decretul-lege nr. 43/1990
privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii şi
activităţii economice a unităţilor agricole cooperatiste
şi de stat, care şi-a desfăşurat activitatea în
unităţile agricole cooperatiste desfiinţate sau reorganizate în
societăţi comerciale, beneficiază cu prioritate de
dispoziţiile art. 19 alin. (1) ori ale art. 21.
(1)Monumentele istorice, vestigiile
şi obiectivele arheologice, tezaurele care se vor descoperi la faţa
solului sau în subsol sunt sub protecţia legii.
(2)Proprietarii şi
deţinătorii de terenuri sunt obligaţi să asigure
integritatea acestora, să sesizeze organele de stat şi să
permită efectuarea lucrărilor de cercetare şi conservare.
(3)Proprietarii terenurilor vor fi
despăgubiţi pentru daunele suferite şi pentru terenurile
preluate în domeniul public, în bani, sau cu teren echivalent, după caz.
Timpul lucrat de foştii
cooperatori în cadrul cooperativelor agricole de producţie se
consideră vechime în muncă la acordarea pensiei şi a celorlalte
drepturi de asigurări sociale.
Finanţarea
activităţii de cadastru funciar general, a lucrărilor geodezice,
fotogrammetrice şi organizare a teritoriului, precum şi a
băncilor de date aferente acestora, la nivel judeţean şi
naţional, se va realiza de la buget.
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte
integrantă din prezenta lege.
(1)Prezenta lege intră în
vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României**).
(2)Pe data intrării în vigoare a prezentei legi
se abrogă:
- art. 1-36 şi 51-79 din
Legea nr. 59/1974
cu privire la fondul funciar, publicată în Buletinul Oficial nr. 138 din 5
noiembrie 1974;
- Decretul-lege nr. 42/1990
privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 30 ianuarie 1990, cu
excepţia art. 8-11.
- Legea nr. 9/1990
privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin
acte între vii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
95 din 1 august 1990, cu excepţia art. 2;
- H.C.M. nr. 656/1975 pentru
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind
evidenţa, folosirea, protecţia şi ameliorarea terenurilor
agricole, publicată în Buletinul Oficial nr. 74 din 16 iulie 1975;
- Decretul nr. 115/1959
pentru lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de
exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul
ridicării continue a nivelului de trai material şi cultural al
ţărănimii muncitoare şi al dezvoltării
construcţiei socialiste, publicat în Buletinul Oficial al Marii
Adunări Naţionale a Republicii Populare Române nr. 10 din 30 martie
1959;
- orice alte dispoziţii
contrare prevederilor prezentei legi.
*) Legea nr. 18
din 19 februarie 1991 a fost publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 37 din 20 februarie 1991 şi a mai fost
modificată prin Legea nr. 29
din 21 martie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 59 din 22 martie 1991, prin Ordonanţa Guvernului nr. 23
din 21 august 1992, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 213 din 28 august 1992 (aprobată prin Legea nr. 114
din 18 noiembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 311 din 30 noiembrie 1992), prin Ordonanţa Guvernului nr. 46
din 12 august 1994, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 241 din 29 august 1994 (aprobată prin Legea nr. 132
din 22 decembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 359 din 23 decembrie 1994), prin Ordonanţa Guvernului nr. 20
din 4 august 1995, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 184 din 15 august 1995 (aprobată prin Legea nr. 104
din 16 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 270 din 21 noiembrie 1995), prin Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 5
din 31 august 1996, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 207 din 2 septembrie 1996 (aprobată prin Legea nr. 47
din 4 aprilie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 58 din 8 aprilie 1997) şi prin Ordonanţa Guvernului nr.
57
din 28 august 1997, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 225 din 30 august 1997.
**) A se vedea şi datele de intrare în vigoare
a actelor normative modificatoare.
(la
data 29-May-2002 anexa 1 a se vedea referinte de aplicare din Norme
Metodologice din 2002 )
ANEXA
nr. 1: TARIFUL datorat pentru scoaterea
definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor aflate
în extravilan
|
Clasa terenului agricol |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
|
Tarif - lei/m2 |
4,00 |
3,50 |
3,00 |
2,50 |
2,00 |
Tariful
datorat pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul
agricol a terenurilor aflate în extravilan se calculează înmulţind
suprafaţa exprimată în metri pătraţi a terenului solicitat
pentru a fi scos din circuitul agricol cu valoarea din tabel.
Valoarea
acestui tarif se indexează anual cu coeficientul de inflaţie.
(la
data 28-Jul-2017 anexa 1 modificat de Art. I, punctul 16. din Legea
186/2017 )
ANEXA
nr. 2: TARIF pentru folosirea
definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât producţia
forestieră şi defrişarea de păduri
|
Clasa de calitate |
Tariful procentual ce se
aplică la preţul de vânzare |
|
1 |
600 |
|
2 |
550 |
|
3 |
500 |
|
4 |
400 |
|
5 |
300 |
Procentul se
aplică la valoarea de rentă stabilită pentru volumul realizat la
exploatabilitate de specia de bază din zonă, considerat la
sortimentul ţel, stabilit prin amenajament sau asimilat acestuia.
(la
data 28-Jul-2017 anexa 2 modificat de Art. I, punctul 16. din Legea
186/2017 )
Reproducem mai jos articolele II-V din Legea nr. 169/1997,
care nu au fost incorporate in textul republicat al Legii nr. 18/1991
si care se aplica, in continuare, ca dispozitii proprii ale Legii nr. 169/1997.
Mentionam ca trimiterile din cuprinsul acestor
articole se refera la textele din Legea nr. 18/1991,
astfel cum a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 37
din 20 februarie 1991.
Dispoziţiile modificatoare sau de completare
ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor
şi altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991,
la data întocmirii lor."
(1)Sunt lovite de
nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile,
aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu
încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991,
Legii nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997,
cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei
legi:(la data 25-Jul-2005 Actul modificat
de Art. 21, punctul 1. din titlul V din Legea
247/2005 )
a)actele de reconstituire sau de
constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau
îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau
constituiri, cum sunt:
(i)actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu
au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă
de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri;
(ii)actele de reconstituire şi constituire în favoarea
altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari,
solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data
solicitării, în baza Legii nr. 18/1991
pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000
şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri
scoase din domeniul public în acest scop;
(iii)actele de reconstituire şi constituire a dreptului
de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor
care nu au fost înscrişi în cooperativa agricolă de producţie,
nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin
acte translative de proprietate;
(iv)actele de reconstituire sau constituire a dreptului de
proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului
proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de
transcripţiuni şi inscripţiuni sau, după caz, intabulat în
cartea funciară, precum şi actele de înstrăinare efectuate în
baza lor;
(v)actele de reconstituire şi constituire a dreptului de
proprietate în măsura în care au depăşit limitele de
suprafaţă stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar
nr. 18/1991;
(vi)actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra
unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în
proprietate astfel de terenuri.(la data 25-Jul-2005 Actul modificat
de Art. 21, punctul 1. din titlul V din Legea
247/2005 )
- b) actele de constituire a dreptului de
proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al
statului, ori în domeniul public al comunelor, oraşelor sau municipiilor;
- c) actele de reconstituire sau de constituire a
dreptului de proprietate în intravilanul localităţilor, pe terenurile
revendicate de foştii proprietari, cu excepţia celor atribuite
conform art. 23 din lege (art. 24 din Legea nr. 18/1991, republicată);
- d) actele de constituire a dreptului de
proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
- e) actele de constituire a dreptului de
proprietate, în condiţiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991,
republicată), în localităţile în care s-a aplicat cota de
reducere prevăzută de lege;
- f) actele de constituire a dreptului de
proprietate, în condiţiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991,
republicată) şi în cazul în care în localitatea respectivă nu
s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptăţite de
lege;
- g) transferurile de terenuri dintr-o localitate
în alta, efectuate cu încălcarea condiţiilor prevăzute de lege,
în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a
transferului;
h)actele de
vânzare-cumpărare privind construcţiile afectate unei utilizări
sociale sau culturale - case de locuit, creşe, grădiniţe,
cantine, cămine culturale, sedii şi altele asemenea - ce au
aparţinut cooperativelor agricole de producţie, cu încălcarea
dispoziţiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din
lege (art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicată).
(11)Actele administrative prin care au fost trecute
în domeniul public sau privat al statului sau al localităţilor
terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de
proprietate privată îşi suspendă efectele cu privire la aceste
terenuri până la soluţionarea cererii de către comisia de fond
funciar, cu excepţia terenurilor intrate deja în circuitul civil.
După validarea cererii de reconstituire, terenul trece în rezerva comisiei
de fond funciar în vederea punerii în posesie.(la data 25-Jul-2005 Actul completat
de Art. 21, punctul 2. din titlul V din Legea
247/2005 )
(2)Nulitatea poate fi
invocată de primar, prefect, Autoritatea Naţională pentru
Restituirea Proprietăţilor şi de alte persoane care
justifică un interes legitim, iar soluţionarea cererilor este de
competenţa instanţelor judecătoreşti de drept comun.
(21)Nulitatea absolută, în sensul prezentei
legi, va putea fi invocată şi în litigiile în curs.
(22)Nulitatea absolută nu operează asupra
titlurilor obţinute de foştii proprietari pe alte amplasamente
dacă la intrarea în vigoare a prezentei legi şi-au găsit vechile
amplasamente de care au fost deposedaţi atribuite legal altor persoane
conform Legii nr. 18/1991.
(23)Foştii proprietari pot reveni la vechiul
amplasament şi atunci când persoanele puse în posesie pe aceste terenuri
renunţă în favoarea lor la titlurile de proprietate deja eliberate.
(24)În cazul unor înstrăinări succesive
ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este
obligat să remită preţul actualizat fostului proprietar
rămas fără teren.(la data 25-Jul-2005 Actul modificat
de Art. 21, punctul 4. din titlul V din Legea
247/2005 )
- (3) În situaţia în care, pe terenurile care
au făcut obiectul unor acte juridice constatate nule potrivit alin. (1),
s-au edificat construcţii de orice fel, sunt aplicabile dispoziţiile
art. 494 din Codul civil."
- (1) Persoanele care nu au depus cereri în
termenul prevăzut de Legea fondului funciar nr. 18/1991,
pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ori aceste cereri s-au pierdut
sau cu privire la care nu au primit nici un răspuns se pot adresa cu o
nouă cerere comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale,
în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
- (2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile
persoanelor care, potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991,
nu aveau vocaţie să solicite şi, respectiv, să li se
reconstituie dreptul de proprietate."
Prin lege specială, după întocmirea
balanţei fondului funciar, se va reglementa atribuirea în
folosinţă sau, după caz, în proprietate de terenuri agricole din
domeniul privat al statului, familiilor tinere, specialiştilor din mediul
rural, veteranilor de război cărora nu li s-au atribuit terenuri
potrivit Legii nr. 44/1994,
precum şi personalului didactic, în condiţiile Legii nr. 128/1997
privind Statutul personalului didactic."
Publicată în Monitorul Oficial cu numărul
1 din data de 5 ianuarie 1998
*) Se aproba prelungirea pana la 31 decembrie 1999 a
termenului de finalizare a actiunilor pentru punerea in aplicare a
dispozitiilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile
ulterioare, si finantarea actiunilor aferente aplicarii acesteia din fondurile
alocate cu aceasta destinatie Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, prin
legile anuale ale bugetului de stat.(la data 16-Nov-1998 Actul modificat
de Art. 1, punctul 1. din Legea
209/1998 )
*) În tot textul legii,
sintagma "păşuni şi fâneţe" se înlocuieşte
cu termenul "pajişti".
(la
data 13-May-2013 Actul modificat de Art. 20, punctul 4. din Ordonanta
urgenta 34/2013 )
*) În tot cuprinsul legii,
sintagma "păşuni şi fâneţe" se înlocuieşte
cu sintagma "pajişti permanente".
(la
data 05-Jul-2014 Actul modificat de Art. I, punctul 21. din Legea
86/2014 )
Forma sintetică
la data 20-Feb-2018. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte
Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci
inregistrate ale Wolters Kluwer.
METODOLOGIE din 2
august 2007 de întocmire, avizare şi aprobare a documentaţiilor
necesare scoaterii din circuitul forestier, fără plata taxelor
şi a altor sume prevăzute de art. 92 alin. (4) din Legea fondului
funciar nr. 18/1991, de art. 55, 56 şi 58 din
Legea nr. 26/1996 - Codul silvic şi de art. 24
alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului
silvic şi administrarea fondului forestier naţional, a terenurilor
destinate construcţiei de drumuri de interes naţional
Forma sintetică
la data 20-Feb-2018. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte
Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci
inregistrate ale Wolters Kluwer.
(la
data 05-Sep-2007 actul a fost aprobat de Ordinul
640/2007 )
Prezenta metodologie reglementează modul de
întocmire, avizare şi aprobare a documentaţiilor necesare scoaterii
definitive sau temporare din circuitul forestier, fără plata taxelor
şi a altor sume prevăzute de art. 92 alin. (4) din Legea fondului
funciar nr. 18/1991,
cu modificările şi completările ulterioare, de art. 55, 56
şi 58 din Legea nr. 26/1996
- Codul silvic, cu modificările ulterioare, şi de art. 24 alin. (2)
din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998
privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier
naţional, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, a terenurilor forestiere destinate construcţiei de drumuri de
interes naţional.
(1)Pentru terenurile
forestiere cu suprafaţa mai mică de 1,0 ha, documentaţiile în
baza cărora se emit aprobările de scoatere a acestora din fondul
forestier naţional conţin următoarele documente:
a)solicitarea Companiei
Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România -
S.A. de scoatere definitivă/temporară a terenului din fondul
forestier naţional, adresată inspectoratului teritorial de regim
silvic şi de vânătoare în a cărui rază se află terenul
solicitat pentru scoatere din fondul forestier;
c)plan de situaţie al
amplasamentului ce urmează să fie ocupat. Din plan va rezulta
situaţia terenului înainte de a fi scos din fondul forestier, precum
şi după ce va fi realizat obiectivul pentru care s-a solicitat
scoaterea;
d)fişa tehnică de
transmitere-defrişare;
e)avizul Regiei Naţionale a
Pădurilor - Romsilva pentru terenurile forestiere proprietate publică
a statului, în cazul în care terenul a fost expropriat fără a mai fi
transmis în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, nu
mai este nevoie de acest aviz;
f)acord de mediu sau fişa
tehnică întocmită pentru obţinerea acordului de mediu, după
caz, aprobată de către autoritatea competentă;
g)hotărârea de expropriere
şi documentele care atestă plata, în copie, certificate conform cu
originalul, pentru terenurile dobândite în baza Legii nr. 198/2004
privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de
autostrăzi şi drumuri naţionale, cu modificările
ulterioare, respectiv hotărârea Guvernului şi protocolul de
predare-primire pentru terenurile transmise în baza Legii nr. 213/1998
privind proprietatea publică şi regimul juridic a acesteia, cu
modificările ulterioare;
h)avizul Ministerului
Transporturilor;
i)acordul proprietarului, respectiv
al deţinătorului terenului, numai în cazul scoaterilor temporare din
fondul forestier naţional.
(2)Pentru terenurile
forestiere cu suprafaţa mai mare sau egală cu 1,0 ha,
documentaţiile în baza cărora se emit aprobările de scoatere din
fondul forestier naţional conţin următoarele documente:
a)solicitarea Companiei
Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România -
S.A. de scoatere definitivă/temporară a terenului din fondul
forestier naţional, adresată autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură;
c)plan de situaţie al
amplasamentului ce urmează să fie ocupat. Din plan va rezulta
situaţia terenului înainte de a fi scos din fondul forestier, precum
şi situaţia terenului după ce va fi realizat obiectivul pentru
care s-a solicitat scoaterea;
d)fişa tehnică de
transmitere-defrişare a terenului solicitat pentru scoatere din fondul
forestier naţional, întocmită de unităţi abilitate.
Fişa tehnică va fi vizată de către inspectoratul teritorial
de regim silvic şi de vânătoare;
e)avizul Regiei Naţionale a
Pădurilor - Romsilva pentru terenurile forestiere proprietate publică
a statului. În cazul în care terenul a fost expropriat fără a mai fi
transmis în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, nu
mai este nevoie de acest aviz;
f)avizul inspectoratului teritorial
de regim silvic şi de vânătoare în a cărui rază se
află terenul solicitat pentru scoatere din fondul forestier naţional;
g)acord de mediu sau fişa
tehnică întocmită pentru obţinerea acordului de mediu, după
caz, aprobată de către autoritatea competentă;
h)hotărârea de expropriere
şi documentele care atestă plata, în copie, certificate conform cu
originalul, pentru terenurile dobândite în baza Legii nr. 198/2004,
cu modificările ulterioare, respectiv hotărârea Guvernului şi
protocolul de predare-primire pentru terenurile transmise în baza Legii nr. 213/1998,
cu modificările ulterioare;
i)avizul Ministerului
Transporturilor;
j)acordul proprietarului, respectiv
al deţinătorului terenului, numai în cazul scoaterilor temporare din
fondul forestier naţional.
Aprobarea documentaţiilor necesare scoaterii
din circuitul forestier, fără plata taxelor şi a altor sume
prevăzute de art. 92 alin. (4) din Legea nr. 18/1991,
cu modificările şi completările ulterioare, de art. 55, 56
şi 58 din Legea nr. 26/1996,
cu modificările ulterioare, şi de art. 24 alin. (2) din
Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a
terenurilor destinate construcţiei de drumuri de interes naţional se
face potrivit art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în
termen de 30 de zile lucrătoare de la depunerea solicitării.
Documentaţiile de scoatere din circuitul
forestier a terenurilor necesare realizării construcţiei de drumuri
de interes naţional, depuse şi înregistrate la autorităţile
competente până la intrarea în vigoare a prezentei metodologii, se
completează şi se soluţionează potrivit prezentei
metodologii, în termen de 30 de zile lucrătoare de la completarea lor.
Schema procedurii de scoatere din circuitul
forestier, fără plata taxelor şi a altor sume prevăzute de
art. 92 alin. (4) din Legea nr. 18/1991,
cu modificările şi completările ulterioare, de art. 55, 56
şi 58 din Legea nr. 26/1996,
cu modificările ulterioare, şi de art. 24 alin. (2) din
Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a
terenurilor destinate construcţiei de drumuri de interes naţional
este prevăzută în anexa la prezenta metodologie.
ANEXĂ: SCHEMA procedurii de scoatere din
circuitul forestier, fără plata taxelor, a terenurilor destinate
construcţiei de drumuri de interes naţional
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 614 din data de 5
septembrie 2007
Forma sintetică
la data 20-Feb-2018. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte
Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci
inregistrate ale Wolters Kluwer.
NORME METODOLOGICE
din 8 mai 2002 privind gestionarea Fondului de ameliorare a fondului funciar,
constituit potrivit anexei nr. 1 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu
modificările ulterioare
Forma sintetică
la data 20-Feb-2018. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte
Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci
inregistrate ale Wolters Kluwer.
(la
data 29-May-2002 actul a fost aprobat de Ordinul
127/2002 )
CAPITOLUL I: Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi
Pădurilor
1.Fondul de
ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziţia Ministerului
Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, constituit din taxe
plătite de persoanele fizice şi juridice solicitante pentru
scoaterile din circuitul agricol, în proporţia stabilită prin Ordinul
ministrului administraţiei publice şi al ministrului agriculturii,
alimentaţiei şi pădurilor nr. 5.120/441/2001,
va fi folosit astfel:
a)pentru stabilirea
perimetrelor de ameliorare, proiectarea, execuţia lucrărilor de
ameliorare şi urmărirea execuţiei lucrărilor din
perimetrele de ameliorare prevăzute în proiectele tehnice şi pentru
recepţia parţială şi finală.
Delimitarea perimetrelor de
ameliorare se face de către comisii de specialişti ale căror
componenţă şi atribuţii sunt reglementate prin
Hotărârea Guvernului nr. 786/1993
pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care
intră în perimetrele de ameliorare, precum şi componenţa,
funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialişti
constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare;
b)pentru acoperirea unor cheltuieli
necesare furnizării informaţiilor privind calitatea solurilor, prin
întocmirea de studii pedologice şi de bonitare a terenurilor de către
oficiul de studii pedologice şi agrochimice, la solicitarea direcţiei
generale pentru agricultură şi industrie alimentară.
2.Ministerul
Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor stabileşte bugetul
de venituri şi cheltuieli, precum şi lista studiilor de inventariere,
proiectelor, lucrărilor noi şi a lucrărilor în continuare.
Lucrările în continuare se stabilesc în baza inventarelor de lucrări
la finele anului precedent.
Contractarea studiilor, a proiectelor şi execuţia
lucrărilor prevăzute în listă se fac în conformitate cu
reglementările privind achiziţiile publice.
Decontarea
studiilor, proiectelor şi a lucrărilor de amenajare, ameliorare
şi punere în valoare a terenurilor degradate şi poluate se
efectuează pe baza documentelor justificative - proces-verbal de
recepţie pentru lucrările executate, facturi fiscale verificate
şi aprobate de direcţiile generale pentru agricultură şi
industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti.
(la
data 21-May-2003 punctul 2. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 1. din
Ordinul
224/2003 )
Documentaţiile
tehnico-economice elaborate potrivit reglementărilor legale se
avizează de direcţiile generale pentru agricultură şi
industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, şi se aprobă de Ministerul Agriculturii,
Alimentaţiei şi Pădurilor.
Decontarea lucrărilor
cuprinse în perimetrele de ameliorare se asigură prin Trezoreria statului,
prin contul 50.57 "Disponibil din Fondul de ameliorare a fondului funciar
cu destinaţie agricolă", deschis pe seama direcţiilor
generale pentru agricultură şi industrie alimentară
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, beneficiare.
În funcţie de derularea
procesului investiţional şi a soldului Fondului de ameliorare a
fondului funciar cu destinaţie agricolă, Ministerul Agriculturii,
Alimentaţiei şi Pădurilor, în calitate de ordonator principal de
credite, va reactualiza în cursul anului bugetul şi lista cu
lucrările de ameliorare.
3.Evidenţierea
în contabilitate a veniturilor, cheltuielilor şi a
disponibilităţilor Fondului de ameliorare a fondului funciar cu
destinaţie agricolă se face potrivit Planului de conturi pentru
instituţii publice, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.
324/1994, cu modificările ulterioare, utilizându-se în principal
următoarele conturi:
119.01 "Disponibil din
fonduri cu destinaţie specială"
337 "Fonduri cu
destinaţie specială", analitic 337.42 "Fondul de ameliorare
a fondului funciar"
421 "Cheltuieli din fonduri
cu destinaţie specială".
Disponibilităţile,
veniturile şi cheltuielile din Fondul de ameliorare a fondului funciar se
raportează în anexa nr. 15 la Darea de seamă contabilă
trimestrială şi anuală pentru instituţii publice, la rândul
20, şi se adună în totalul de la rândul 01.
Monografia privind înregistrarea
în contabilitate a principalelor operaţiuni privind constituirea şi
utilizarea Fondului de ameliorare a fondului funciar este următoarea:
|
La
Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor |
|
|
|
Încasarea
taxelor datorate de persoanele fizice şi juridice, potrivit legii,
pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol |
119.01 |
337.42 |
|
Înregistrarea
dobânzii calculate pentru disponibilităţile aflate în cont |
119.01 |
337.42 |
|
Transmiterea
sumelor la direcţiile generale pentru agricultură şi industrie
alimentară, pentru efectuarea cheltuielilor potrivit bugetului aprobat |
213/analitic distinct |
119.01 |
|
La
sfârşitul anului, preluarea cheltuielilor efectuate de direcţiile
generale pentru agricultură şi industrie alimentară |
421 |
213/analitic distinct |
|
La
sfârşitul anului, închiderea contului de cheltuieli efectuate în cursul
anului din Fondul de ameliorare a fondului funciar |
337.42 |
421 |
|
La
direcţiile generale pentru agricultură şi industrie
alimentară |
|
|
|
Evidenţierea
sumelor de la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi
Pădurilor pentru efectuarea cheltuielilor prevăzute în bugetul
aprobat |
119.01 |
213/analitic distinct |
|
Efectuarea
cheltuielilor potrivit bugetului aprobat |
421 |
119.01 |
|
La
sfârşitul anului, închiderea contului de cheltuieli |
213/analitic distinct |
421 |
4.Recepţia se
face potrivit Hotărârii Guvernului nr. 273/1994
pentru aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente acestora, astfel:
- la terminarea lucrărilor
sau a unor obiecte ori părţi de obiecte, când acestea pot
funcţiona independent. La decontare se va prezenta procesul-verbal de
recepţie, conform anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 273/1994,
şi situaţiile de lucrări aprobate de direcţia generală
pentru agricultură şi industrie alimentară judeţeană,
respectiv a municipiului Bucureşti;
- la expirarea perioadei de
garanţie de minimum un an, când se va convoca recepţia finală
şi se va prezenta la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi
Pădurilor procesul-verbal de recepţie finală încheiat conform
anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 273/1994.
Recepţiile se fac de o
comisie de specialişti, constituită din 5-7 persoane, numită de
direcţiile generale pentru agricultură şi industrie
alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din
care trebuie să facă parte reprezentanţi ai direcţiei
generale pentru agricultură şi industrie alimentară, ai
oficiului de studii pedologice şi agrochimice, ai oficiului de cadastru,
geodezie şi cartografie, ai consiliilor locale şi proprietarii ale
căror terenuri fac obiectul perimetrului de ameliorare, în prezenţa
proiectantului şi executantului lucrării, care convoacă comisia.
Pentru realizarea lucrărilor
din Fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie agricolă
oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene asigură
urmărirea execuţiei acestora.
Comisia de recepţie va
analiza dacă s-au executat toate lucrările de amenajare şi
ameliorare la parametrii prevăzuţi în documentaţia tehnico-economică
aprobată.
Procesele-verbale de recepţie
se difuzează, prin grija direcţiilor generale pentru agricultură
şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, conform prevederilor art. 44 şi 45 din Hotărârea
Guvernului nr. 273/1994.
Predarea-primirea lucrărilor
terminate se va face prin proces-verbal încheiat între direcţiile generale
pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti, executant, proprietarii de teren
şi reprezentantul administraţiei publice locale.
În actul de recepţie şi
de predare-primire se vor specifica suprafaţa şi folosinţa
agricolă, starea de calitate a terenului ameliorat, recomandări
şi măsuri privind menţinerea şi creşterea
fertilităţii acestuia, precum şi eventualele restricţii cu
privire la sortimentul culturilor şi agrotehnica acestora.
Pe baza actului de recepţie
şi de predare-primire, direcţiile generale pentru agricultură
şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, vor comunica oficiilor judeţene de cadastru, geodezie
şi cartografie modificările survenite referitoare la categoriile de
folosinţă a terenurilor amenajate cuprinse în perimetrul de
ameliorare.
Oficiul de studii pedologice
şi agrochimice, unitate de specialitate din subordinea direcţiei
generale pentru agricultură şi industrie alimentară,
realizează acţiunile prevăzute în anexa nr. 3 la Ordinul
ministrului administraţiei publice şi al ministrului agriculturii,
alimentaţiei şi pădurilor nr. 5.120/441/2001.
5.Lucrările
aflate în derulare conform contractelor încheiate cu fostele oficii de cadastru
agricol şi organizarea teritoriului agricol judeţene şi al
municipiului Bucureşti şi programului aprobat pentru 2001, care nu au
fost inventariate şi recepţionate de direcţiile generale pentru
agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, până la data de 31 decembrie 2001, se vor
prelua de către direcţia generală pentru agricultură
şi industrie alimentară prin întocmirea unui act adiţional
cuprinzând proiectanţii şi executanţii lucrărilor
finanţate din Fondul de ameliorare a fondului funciar, preluându-se în
acest scop toate documentele privind perimetrele de ameliorare în derulare de
la fostele oficii de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol.
Recepţiile şi
situaţiile de plată depuse la Ministerul Agriculturii,
Alimentaţiei şi Pădurilor, decontate parţial, nedecontate
sau încheiate anterior datei de 1 iulie 2001, ori nedepuse la Ministerul
Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor vor fi decontate de
Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor prin
direcţiile generale pentru agricultură şi industrie
alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
6.În utilizarea Fondului de ameliorare a fondului funciar cu
destinaţie agricolă Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei
şi Pădurilor îndeplineşte atribuţiile şi
răspunderile ordonatorilor principali de credite bugetare, stabilite prin
Legea nr. 500/2002
privind finanţele publice, iar direcţiile generale pentru
agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, au calitatea de autoritate contractantă.
(la
data 21-May-2003 punctul 6. din capitolul I modificat de Art. I, punctul 2. din
Ordinul
224/2003 )
CAPITOLUL II: Ministerul Administraţiei Publice - Oficiul
Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie
1.Fondul de
ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziţia Ministerului
Administraţiei Publice, respectiv a Oficiului Naţional de Cadastru,
Geodezie şi Cartografie, constituit din taxe plătite de persoanele
fizice şi juridice solicitante pentru scoaterea terenurilor din circuitul
agricol, în proporţia stabilită prin Ordinul ministrului
administraţiei publice şi al ministrului agriculturii,
alimentaţiei şi pădurilor nr. 5.120/441/2001,
va fi folosit pentru următoarele lucrări:
a)furnizarea de date şi
informaţii din evidenţa cadastrală cu privire la
poziţionarea terenurilor propuse pentru îmbunătăţiri
funciare, planimetric şi altimetric, pe baza sistemei geodezice
naţionale şi regionale;
b)efectuarea de măsurători
cadastrale, bornarea şi delimitarea terenurilor;
c)materializarea punctelor din
reţeaua de îndesire şi reţeaua de ridicare, însoţite de
descrieri topografice şi schiţe de reperaj pentru terenurile la care
urmează să se efectueze îmbunătăţiri funciare;
d)efectuarea operaţiunilor de
îndesire şi completare a reţelei geodezice pentru măsurarea
corectă a terenului pe categorii de folosinţă, destinaţie
şi proprietari;
e)participarea efectivă la
lucrările de evaluare a terenurilor propuse pentru
îmbunătăţiri funciare şi organizarea teritoriului;
f)alte cheltuieli curente şi de capital
(la
data 21-May-2003 punctul 1., litera F. din capitolul II modificat de Art. I,
punctul 3. din Ordinul
224/2003 )
2. În utilizarea
Fondului de ameliorare a fondului funciar, pentru destinaţia
stabilită conform Ordinului ministrului administraţiei publice
şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor
nr. 5.120/441/2001,
Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie
îndeplineşte atribuţiile şi răspunderile ordonatorilor
secundari de credite, stabilite prin Legea nr. 500/2002
privind finanţele publice. În acest sens Oficiul Naţional de
Cadastru, Geodezie şi Cartografie va utiliza şi va repartiza lunar
fonduri, în funcţie de necesităţi, oficiilor de cadastru,
geodezie şi cartografie judeţene şi al municipiului
Bucureşti şi Institutului de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie
şi Cartografie, responsabile de angajarea şi efectuarea cheltuielilor
potrivit destinaţiilor aprobate prin prezentele norme metodologice, precum
şi pentru recepţia lucrărilor executate şi decontate.(la data 21-May-2003 punctul 2. din
capitolul II modificat de Art. I, punctul 4. din Ordinul
224/2003 )
În conformitate cu prevederile
art. II pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001
privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991
şi ale Legii nr. 169/1997,
precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991,
republicată, soldul Fondului de ameliorare a fondului funciar constituit
potrivit legii, rămas neutilizat la finele anului, se reportează în
anul următor şi se utilizează cu aceeaşi destinaţie.
3.Evidenţierea
în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor aferente scoaterii din
circuitul agricol se face potrivit Planului de conturi pentru instituţiile
publice, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 324/1994, cu
modificările ulterioare, utilizându-se în principal următoarele conturi:
119.01 "Disponibil din
fonduri cu destinaţie specială şi de redistribuire"
120 "Disponibil al
instituţiei publice finanţate din venituri extrabugetare - analitic
corespondent"
231 "Creditori - analitic
corespondent"
337 "Fonduri cu
destinaţie specială - analitic corespondent"
420 "Cheltuieli ale
instituţiei publice finanţate din venituri extrabugetare - analitic
corespondent"
421 "Cheltuieli din fonduri
cu destinaţie specială"
520 "Venituri extrabugetare
ale instituţiei publice - analitic corespondent".
Disponibilităţile,
veniturile şi cheltuielile din Fondul de ameliorare a fondului funciar se
raportează în anexa nr. 15 la Darea de seamă contabilă
trimestrială şi anuală pentru instituţii publice, la rândul
20, şi se adună în totalul de la rândul 01.
Monografia privind înregistrarea
în contabilitate a principalelor operaţiuni privind constituirea şi
utilizarea Fondului de ameliorare a fondului funciar este următoarea:
|
La
O.N.C.G.C. |
|
|
|
Încasarea
taxelor datorate de persoanele fizice şi juridice, potrivit legii,
pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol |
119.01 |
337.02 |
|
Înregistrarea
dobânzii calculate pentru disponibilităţile aflate în cont |
119.01 |
337.02 |
|
Transmiterea
sumelor la O.J.C.G.C. pentru efectuarea de cheltuieli |
213.02 |
119.01 |
|
La
sfârşitul anului, preluarea cheltuielilor efectuate de O.J.C.G.C. |
421 |
213.02 |
|
La
sfârşitul anului, închiderea contului de cheltuieli efectuate în cursul
anului din Fondul de ameliorare a fondului funciar |
337.02 |
421 |
|
La
O.J.C.G.C. |
|
|
|
Încasarea
sumelor de către O.J.C.G.C., transmise de către O.N.C.G.C., pentru
efectuarea cheltuielilor stabilite |
120/analitic corespondent |
520/analitic corespondent |
|
Înregistrarea
cheltuielilor efectuate de O.J.C.G.C. |
420/analitic corespondent |
120/analitic corespondent |
|
Închiderea
contului de cheltuieli la sfârşitul anului de către O.J.C.G.C. |
520/analitic corespondent |
420/analitic corespondent |
4.Sumele încasate
din scoaterea din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilanul
localităţilor, necesare amplasării obiectivelor de
investiţii, vor fi virate în conturile:
• 50.57.905.1601 "Disponibil
din Fondul de ameliorare a fondului funciar" - în creditul acestui cont se
înregistrează taxa pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol;
• 50.66.905.1601 "Disponibil
garanţii pentru Fondul de ameliorare a fondului funciar" - în
creditul acestui cont se înregistrează garanţia depusă de
către beneficiarul aprobării, aferentă scoaterii temporare din
circuitul agricol;
• aceste conturi sunt deschise la
Direcţia Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului
Bucureşti.
CAPITOLUL III: Tarife şi garanţii
1.Tarifele cuvenite
pentru executarea lucrărilor în vederea obţinerii acordului de
principiu şi a documentaţiei necesare obţinerii avizului sau
aprobării, după caz, a Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei
şi Pădurilor şi a Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie
şi Cartografie de scoatere a terenurilor din circuitul agricol, aprobate
prin Ordinul ministrului administraţiei publice şi al ministrului
agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 5.120/441/2001
(anexa nr. 3), se vor stabili în funcţie de suprafaţa terenului,
după cum urmează:
|
Lucrarea din anexa nr. 3 |
Tarifele în funcţie de
suprafaţa terenului (mii lei) |
|||
|
<1.000 m2 |
1.001 m2 - 5.000 m2 |
5.001 m2 - 10.000 m2 |
>10.000 m2 |
|
|
1 |
700 |
1.500 |
2.500 |
3.500 |
|
2 |
350 |
700 |
1.500 |
2.000 |
|
3*) |
1.000 |
3.000 |
5.000 |
10.000 |
|
4*) |
5.000 |
6.000 |
7.000 |
10.000 |
|
5 |
300 |
350 |
400 |
500 |
|
6 |
1.500 |
2.000 |
3.000 |
45.000 |
|
7 |
250 |
500 |
1.000 |
2.500 |
|
8 |
300 |
300 |
300 |
300 |
|
9 |
1.000 |
2.000 |
3.500 |
5.000 |
*) Tarifele
lucrărilor prevăzute la pct. 3 şi 4 se referă la persoanele
fizice şi juridice, în vederea construirii obiectivelor de
investiţii, pentru persoanele fizice tariful fiind de 350.000 lei şi,
respectiv, 200.000 lei în vederea construirii de locuinţe.
2.Tarifele cuvenite direcţiilor
generale pentru agricultură şi industrie alimentară şi
oficiilor judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie, stabilite
conform anexei nr. 3 la Ordinul ministrului administraţiei publice şi
al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 5.120/441/2001,
vor fi percepute de instituţiile care execută lucrarea: oficiul
judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie sau oficiul de studii
pedologice şi agrochimice, cu excepţia lucrărilor prevăzute
la pct. 4 din anexa nr. 3 la ordinul menţionat, care se vor
împărţi în mod egal între cele două instituţii (oficiul
judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie - oficiul de studii
pedologice şi agrochimice).
3.Restituirea
garanţiei şi a dobânzii aplicate de bancă pentru perioada de
depozit, conform art. 93 din Legea nr. 18/1991,
republicată, cu modificările ulterioare, se va face pe baza
documentaţiei depuse de beneficiar la Ministerul Agriculturii,
Alimentaţiei şi Pădurilor şi la Oficiul Naţional de
Cadastru, Geodezie şi Cartografie.
- cerere de restituire a
garanţiei din partea beneficiarului, în care se va specifica numărul
contului şi banca la care se face restituirea;
- proces-verbal de redare a
terenului în circuitul agricol, care va fi semnat de proprietarul terenului,
direcţia generală pentru agricultură şi industrie
alimentară, oficiul de studii pedologice şi agrochimice, oficiul
judeţean de cadastru, geodezie şi cartografie, beneficiarul de investiţie
şi primăria pe teritoriul căreia se află terenul şi
care îl va înregistra la sediu;
- studiu pedologic, întocmit de
oficiul de studii pedologice şi agrochimice, prin care se confirmă
redarea terenului la clasa de calitate avută anterior scoaterii din
circuitul agricol;
- copie de pe avizul de scoatere
temporară din circuitul agricol;
- copie de pe documentul de
plată a garanţiei.
Data încheierii procesului-verbal
de redare a terenului în circuitul agricol trebuie să se încadreze în
perioada de aprobare prevăzută în aviz, perioadă care nu poate
să fie mai mare de 2 ani cumulat.
Emitenţii avizului de
scoatere temporară a terenului din circuitul agricol au obligaţia
să urmărească respectarea termenului aprobat prin aviz şi
să atenţioneze în scris beneficiarul de investiţie pentru
respectarea acestuia.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 359 din data de 29 mai
2002
Forma sintetică
la data 20-Feb-2018. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte
Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci
inregistrate ale Wolters Kluwer.
METODOLOGIE din 21
august 2001 privind schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor
agricole
Forma sintetică
la data 20-Feb-2018. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte
Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci
inregistrate ale Wolters Kluwer.
(la
data 16-Oct-2001 actul a fost aprobat de Ordinul
326/2001 )
Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile
ale persoanelor juridice în alte categorii de folosinţă agricolă,
în condiţiile prevăzute la art. 77 din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, se poate face cu avizul direcţiei generale pentru
agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, şi al oficiului de studii pedologice şi
agrochimice judeţean.
Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile,
altele decât cele prevăzute la art. 77 din Legea nr. 18/1991,
republicată, se va aproba de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei
şi Pădurilor, cu avizul prealabil al direcţiei generale pentru
agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, şi al oficiului de studii pedologice şi
agrochimice judeţean.
Documentaţiile de schimbare a categoriei de folosinţă
a terenurilor agricole vor fi înaintate spre aprobare Ministerului
Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor de către oficiile
de studii pedologice şi agrochimice judeţene şi vor cuprinde
următoarele:
2.avizul direcţiei generale pentru
agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, şi al oficiului de studii pedologice şi
agrochimice judeţean pentru schimbarea categoriei de folosinţă a
terenului, din care să rezulte: suprafaţa, categoria de
folosinţă actuală şi cea propusă;
3.tabel cuprinzând tarlalele, parcelele propuse
pentru schimbarea categoriei de folosinţă, identificate prin numere
cadastrale de tarla, parcelă, şi suprafaţa, cu specificarea
categoriei de folosinţă actuală;
4.memoriu justificativ pentru schimbarea categoriei
de folosinţă solicitate, întocmit de persoana juridică
beneficiară;
5.în cazul schimbării categoriei de
folosinţă pomicolă sau viticolă în alte categorii de
folosinţă agricolă, acordul staţiunii de cercetare şi
producţie pomicolă sau viticolă teritoriale;
6.în cazul
schimbării categoriei de folosinţă pomicolă, viticolă
sau a plantaţiilor de hamei, situaţia financiar-contabilă a
investiţiei respective, cu evidenţierea valorii rămase de
amortizat şi a modului de recuperare a acesteia.
Situaţia va fi întocmită de beneficiarul investiţiei, împreună cu comisia constituită din delegatul direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi din delegatul oficiului de studii pedologice şi agrochimice judeţean, delegatul institutului, staţiunii de cercetare şi produ