CODUL SILVIC din 19 martie 2008 (**republicat**)(Legea nr.
46/2008)
EMITENT; PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 611 din 12 august 2015
Notă
**) Republicată în temeiul art. IV din
Legea nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr.
46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 411 din 10 iunie 2015, dându-se textelor o nouă
numerotare.
Legea nr.
46/2008 a fost publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, și a mai fost modificată
și completată prin:
– Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 193/2008 privind
modificarea și completarea art. 37 și
39 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 8 decembrie 2008,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
193/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 365 din 1 iunie 2009;
– Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 16/2010 privind unele
măsuri de eficientizare a activității de întreținere a
culoarului de frontieră, fâșiei de protecție și a semnelor
de frontieră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 147 din 5 martie 2010, aprobată prin Legea nr.
116/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 429 din 25 iunie 2010;
– Legea nr.
54/2010 pentru abrogarea alin. (2) și (3) ale art. 34 din
Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 24 martie 2010;
– Legea nr.
95/2010 pentru modificarea alin. (1) al art. 10 din
Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 mai 2010;
– Legea nr.
156/2010 pentru completarea art. 62 din
Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2010;
– Legea nr.
60/2012 privind aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 79/2011 pentru
reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr.
287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 17 aprilie 2012;
– Legea nr.
187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012;
– Legea nr.
255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru
modificarea și completarea unor acte normative care cuprind
dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013.
Titlul
I Dispoziții generale
(1) Totalitatea pădurilor, a terenurilor
destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură,
producție sau administrație silvică, a iazurilor, a albiilor
pâraielor, a altor terenuri cu destinație forestieră, inclusiv cele
neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990,
inclusiv cu modificările de suprafață, conform
operațiunilor de intrări-ieșiri efectuate în condițiile
legii, constituie, indiferent de forma de proprietate, fondul forestier
național.
(2) Potrivit alin.
(1), fondul forestier național include:
a) pădurile;
b) terenurile în curs de
regenerare și plantațiile înființate în scopuri forestiere;
c) terenurile destinate
împăduririi: terenuri degradate și terenuri neîmpădurite,
stabilite în condițiile legii a fi împădurite;
d) terenurile care servesc
nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje și culturi de
plante-mamă;
e) terenurile care servesc nevoilor
de producție silvică: culturile de răchită, pomi de
Crăciun, arbori și arbuști ornamentali și fructiferi;
f) terenurile care servesc
nevoilor de administrație silvică: terenuri destinate asigurării
hranei vânatului și producerii de furaje, terenuri date în
folosință temporară personalului silvic;
g) terenurile ocupate de
construcții și curțile aferente acestora: sedii administrative,
cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de
interes vânătoresc, drumuri și căi ferate forestiere de transport,
spații industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului
forestier, terenurile ocupate temporar și cele afectate de sarcini
și/sau litigii, precum și terenurile forestiere din cadrul culoarului
de frontieră și fâșiei de protecție a frontierei de stat
și cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului
Integrat de Securizare a Frontierei de Stat;
h) iazurile, albiile
pâraielor, precum și terenurile neproductive incluse în amenajamentele
silvice.
(3) Toate terenurile incluse în fondul forestier
național sunt terenuri cu destinație forestieră.
Articolul 2
(1) Sunt considerate păduri, în sensul
prezentului cod, și sunt incluse în fondul forestier național
terenurile cu o suprafață de cel puțin 0,25 ha, acoperite cu
arbori; arborii trebuie să atingă o înălțime minimă de
5 m la maturitate în condiții normale de vegetație.
(2) Termenul pădure include:
a) terenurile cu
folosință pădure cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1
ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafață, conform
operațiunilor de intrări-ieșiri efectuate în condițiile
legii;
b) perdelele forestiere de
protecție;
c) terenurile pe care sunt
instalate jnepenișurile;
d) terenurile acoperite cu
pășuni împădurite cu consistența mai mare sau egală cu
0,4, calculată numai pentru suprafața ocupată efectiv de
vegetația forestieră;
e) plantațiile cu
specii forestiere din zonele de protecție a lucrărilor hidrotehnice
și de îmbunătățiri funciare realizate pe terenurile
proprietate publică a statului, precum și plantațiile cu specii
forestiere de pe terenurile administrate de Agenția Domeniilor Statului,
care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.
(1); intervențiile administratorilor lucrărilor hidrotehnice și
de îmbunătățiri funciare pe terenurile cărora sunt
amplasate aceste plantații se fac numai în baza aprobării
administratorului fondului forestier proprietate publică a statului,
fără alte avize/aprobări/autorizații; prevederile art.
33 și 35-42 nu sunt aplicabile
în cazul acestor intervenții; trecerea acestor terenuri în administrarea
Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva se face prin hotărâre a
Guvernului.
Articolul
3
(1) Fondul forestier național este,
după caz, proprietate publică sau privată și constituie bun
de interes național.
(2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor
care constituie fondul forestier național se exercită în conformitate
cu dispozițiile prezentului cod.
(3) Dovada deținerii în administrare a
terenurilor forestiere proprietate publică de către administrator se
face potrivit legii și pe baza amenajamentelor silvice, în condițiile
regimului silvic.
Articolul 4
În sensul prezentului cod,
definițiile termenilor utilizați sunt prevăzute în anexa
nr. 1.
Articolul 5
Principiile care stau la baza
gestionării durabile a pădurilor sunt următoarele:
a) promovarea practicilor
care asigură gestionarea durabilă a pădurilor;
b) asigurarea
integrității fondului forestier și a permanenței
pădurii;
c) majorarea suprafeței
terenurilor ocupate cu păduri;
d) politici forestiere
stabile pe termen lung;
e) asigurarea nivelului
adecvat de continuitate juridică, instituțională și
operațională în gestionarea pădurilor;
f) primordialitatea
obiectivelor ecologice ale silviculturii;
g) creșterea rolului
silviculturii în dezvoltarea rurală;
h) promovarea tipului
natural fundamental de pădure și asigurarea diversității
biologice a pădurii;
i) armonizarea
relațiilor dintre silvicultură și alte domenii de activitate;
j) sprijinirea
proprietarilor de păduri și stimularea asocierii acestora;
k) prevenirea
degradării ireversibile a pădurilor, ca urmare a acțiunilor
umane și a factorilor de mediu destabilizatori;
l) gestionarea
pădurilor pe principiul teritorialității;
m) atenuarea
consecințelor produse de schimbările climatice asupra pădurilor,
precum și adaptarea pădurilor la schimbările climatice.
n) promovarea și
protecția rolului sanogen, educativ, turistic,
sportiv și recreativ al pădurii și accesibilității ei
în asemenea scopuri pentru populație, în mod nemotorizat.
Articolul 6
(1) Fondul forestier
național este supus regimului silvic.
(2) Vegetația forestieră
din afara fondului forestier național este supusă normelor tehnice
silvice privind evaluarea masei lemnoase și reglementărilor privind
circulația materialului lemnos.
(3) Recoltarea și valorificarea lemnului
din vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului
forestier național sunt la latitudinea proprietarilor, cu respectarea
prevederilor alin. (2).
(4) Persoanele juridice și
instituțiile publice care beneficiază, sub raport economic, ecologic
sau social, de efectele funcției de protecție a pădurilor
învecinate, altele decât cele aflate în proprietate, plătesc
contravaloarea acestor funcții potrivit prevederilor reglementate prin
lege specială.
Articolul 7
(1) După forma de
proprietate, fondul forestier național poate fi:
a) fond forestier
proprietate publică a statului;
b) fond forestier
proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale;
c) fond forestier
proprietate privată a persoanelor fizice și juridice;
d) fond forestier
proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale.
(2) Fondul forestier proprietate privată
a unităților administrativ-teritoriale cuprinde pășunile
împădurite, incluse în domeniul privat al unităților
administrativ-teritoriale, care, prin efectul prezentului cod, se includ în
fondul forestier național.
(3) Este interzisă trecerea terenurilor
forestiere din domeniul public al unităților
administrativ-teritoriale în domeniul privat al acestora prin hotărâre a
consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General
al Municipiului București.
(4) Este interzisă includerea
pădurilor în intravilan.
Articolul 8
Autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură reprezintă
autoritatea de stat în domeniul silviculturii.
Articolul 9
(1) Autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură înființează
structuri teritoriale de specialitate.
(2) Denumirea și regulamentul de
organizare și funcționare a structurilor teritoriale de specialitate
ale autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
acesteia.
(3) Numărul personalului tehnic de
specialitate din structurile teritoriale de specialitate ale
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură
se dimensionează în raport cu suprafața fondului forestier și cu
numărul de proprietari.
(4) Pentru o suprafață de cel mult
12.000 ha fond forestier, în cadrul structurilor teritoriale de specialitate
ale autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură trebuie încadrat un inginer silvic.
(5) Structurile teritoriale de specialitate
ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură
se înființează pentru suprafața minimă de fond forestier,
după cum urmează:
a) 60.000 ha în zona de
câmpie;
b) 120.000 ha în zona de
deal;
c) 180.000 ha în zona de
munte.
Titlul
II Administrarea fondului forestier național
(1) Este obligatorie
administrarea sau, după caz, asigurarea serviciilor silvice pentru
întregul fond forestier național, indiferent de forma de proprietate, prin
ocoale silvice. Pentru fondul forestier proprietate publică a statului
deținut de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice,
care se reorganizează în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare
în Silvicultură "Marin Drăcea"*),
administrarea se realizează de către structurile din cadrul acestuia.
Notă *) A se vedea Hotărârea
Guvernului nr. 318/2015 privind înființarea, organizarea
și funcționarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în
Silvicultură "Marin Drăcea", ca
institut național de cercetare-dezvoltare, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 21 mai 2015.
(2) Administrarea, precum și serviciile
silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice autorizate,
denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri:
a) ocoale silvice de stat -
din structura Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și din
structura Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului
de Stat", care administrează fond forestier proprietate publică
a statului și care sunt înființate de acestea; Institutul de
Cercetări și Amenajări Silvice, care se reorganizează în
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură
"Marin Drăcea", poate asigura
administrarea prin bazele experimentale, care se asimilează ocoalelor
silvice de stat, dar numai pentru fondul forestier proprietate publică a
statului pentru care are calitatea de administrator, potrivit legii;
b) ocoale silvice de regim,
care sunt înființate, în condițiile legii, de unitățile
administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care
au în proprietate fond forestier ori de asociații constituite de către
acestea.
(3) Ocoalele silvice prevăzute la alin.
(2) sunt de interes public și pot administra sau asigura servicii silvice,
după caz, și pentru alte proprietăți forestiere, pe
bază de contracte, care constituie titlu executoriu cu privire la sumele
datorate de către proprietar pentru administrarea sau asigurarea
serviciilor silvice, după caz, cu excepția ocolului silvic propriu al
Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de
Stat", care poate asigura administrarea sau serviciile silvice numai
pentru fondul forestier pe care îl are în administrare proprie.
(4) În formele asociative de proprietate la
care statul deține în indiviziune terenuri cu vegetație
forestieră, statul este reprezentat în drepturile sale de către
Ministerul Finanțelor Publice.
Articolul 11
(1) Fondul forestier proprietate
publică a statului se administrează de Regia Națională a
Pădurilor - Romsilva, regie autonomă de interes național,
aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură, Institutul de
Cercetări și Amenajări Silvice, care se reorganizează în
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură
"Marin Drăcea" și de Regia
Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de
Stat", prin ocolul silvic propriu constituit în condițiile legii.
(2) Regulamentul de organizare și
funcționare a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva se
aprobă prin hotărâre a Guvernului**), la propunerea
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Notă **) A se vedea Hotărârea
Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei
Naționale a Pădurilor - Romsilva și aprobarea regulamentului de
organizare și funcționare, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 162 din 16 martie 2009, cu modificările și completările
ulterioare.
(3) Fondul forestier proprietate publică
a statului nu poate fi concesionat, cu următoarele excepții:
a) terenurile aferente
activelor care se vând, în condițiile legii, de Regia Națională
a Pădurilor - Romsilva, pe durata existenței construcțiilor, dar
nu mai mult de 49 de ani de la data încheierii contractului de concesiune;
b) abrogată
(4) Regia Națională a Pădurilor
- Romsilva poate să desfășoare, în fondul forestier proprietate
publică a statului pe care îl administrează, activități
nespecifice administrării acestuia, numai în condițiile legii.
(5) Regia Națională a Pădurilor
- Romsilva are dreptul de a utiliza terenuri forestiere proprietate
publică a statului pe care le administrează și pentru
înființarea de crescătorii de vânat și complexuri
de vânătoare, în condițiile legii.
(6) Terenurile achiziționate de Regia
Națională a Pădurilor - Romsilva din fonduri publice și din
fondul de conservare și regenerare devin fond forestier proprietate
publică a statului și se intabulează ca atare.
(7) Veniturile Regiei Naționale a
Pădurilor - Romsilva se constituie din:
a) valorificarea produselor
fondului forestier și din alte activități economice specifice;
b) administrarea fondului
forestier al altor proprietari decât statul sau prestarea de servicii pentru
fondul forestier al altor proprietari, închirierea de bunuri, în condițiile
legii;
c) despăgubiri,
potrivit legii;
d) donații, potrivit
legii;
e) contravaloarea
serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin menținerea
funcțiilor de protecție a pădurilor, care se suportă de
către beneficiarii direcți sau indirecți ai serviciilor
ecosistemelor forestiere, care se virează în fondul de ameliorare a
fondului funciar cu destinație silvică, metodologia de cuantificare a
funcțiilor de protecție a pădurilor și procedura de
decontare a acestora se aprobă prin ordin al conducătorului
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;
f) compensații acordate
de la bugetul de stat;
f^1) alocații de la
bugetul de stat pentru susținerea activității de administrare a
fondului forestier proprietate publică a statului, pentru finanțarea
administrării ariilor naturale protejate, în conformitate cu
prevederile art. 30 alin. (2)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr.
49/2011, cu modificările și completările ulterioare,
și pentru finanțarea Direcției de creștere, exploatare
și ameliorare a cabalinelor, în conformitate cu prevederile art. III din
Legea nr. 99/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 139/2002 privind
desființarea Societății Naționale «Cai de Rasă» - S.A.
și preluarea patrimoniului acesteia de către Regia
Națională a Pădurilor
g) 20% din chiriile pentru
ocupările temporare de terenuri din fondul forestier proprietate
publică a statului;
h) alte surse, potrivit
legii.
(8) Fondul forestier proprietate publică
a statului se administrează și de institute publice de cercetare sau
de instituții de învățământ de stat cu profil silvic.
(9) În litigiile referitoare la dreptul de
administrare a fondului forestier proprietate publică, titularul acestui
drept va sta în instanță în nume propriu.
(10) În litigiile referitoare la dreptul de
proprietate asupra fondului forestier proprietate publică a statului,
titularul dreptului de administrare are obligația să arate
instanței cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit
prevederilor Codului de procedură civilă. Titularul dreptului de
administrare răspunde, în condițiile legii, pentru prejudiciile
cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestor obligații.
Articolul 12
(1) Fondul forestier proprietate
publică a unităților administrativ-teritoriale se
administrează prin ocoale silvice de regim, care funcționează ca
regii autonome de interes local, sau pe bază de contracte cu ocoale
silvice de stat, așa cum este reglementat la art.
10 alin. (2) și (3).
(2) Ocoalele silvice de regim care nu
funcționează ca regii autonome de interes local pot asigura servicii
silvice pentru fondul forestier proprietate publică a unităților
administrativ-teritoriale.
(3) Prin derogare de la prevederile Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind
guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr.
111/2016, cu modificările ulterioare, ocoalele silvice de regim
funcționează ca regii autonome de interes local
Articolul 12^1
(1) Dreptul de proprietate
publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale
asupra fondului forestier se intabulează în sistemul integrat de cadastru
și carte funciară la cererea administratorilor fondului forestier,
proprietate publică a statului, respectiv a proprietarului, în cazul
proprietății publice a unităților
administrativ-teritoriale, în baza actelor de proprietate și a
documentației cadastrale întocmite conform prevederilor legale.
(2) Prin excepție de la prevederile alin.
(1), în lipsa actelor de proprietate se efectuează înscrierea provizorie,
în baza amenajamentului silvic valabil, neactualizat. În această
situație, coordonatele punctelor de pe limita imobilelor respective vor fi
determinate, în sistem Stereografic 1970, prin vectorizare,
la nivel de unitate administrativ-teritorială. Orice litigiu cu privire la
eventualele suprapuneri se soluționează pe cale amiabilă sau
prin instanța de judecată conform reglementărilor prevăzute
de Legea
cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996,
republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
(3) Justificarea înscrierii provizorii pentru
situațiile prevăzute la alin. (2) se face în baza
amenajamentului silvic valabil actualizat al fondului forestier proprietate
publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale,
care confirmă suprafața și identitatea dintre imobilul din
documentația cadastrală și cel evidențiat în amenajamentul
silvic actualizat
Articolul 13
(1) Pentru fondul forestier
proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, administrarea
și/sau serviciile silvice se realizează prin ocoale silvice de regim,
care funcționează similar asociațiilor și fundațiilor
sau ca societăți reglementate de Legea
societăților nr. 31/1990, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, ori pe bază de
contract cu alte ocoale silvice.
(2) Ocoalele silvice de regim prevăzute
la alin. (1) se pot constitui atât de proprietari, cât și de asociații
ale acestora și pot funcționa în subordinea unor structuri silvice de
rang superior.
(3) Structurile silvice de rang superior
dobândesc personalitate juridică din momentul înscrierii acestora în
Registrul național al administratorilor de păduri și al
ocoalelor silvice.
Articolul 14
(1) Ocoalele silvice de regim
prevăzute la art. 12 și 13 au personalitate
juridică, întocmesc balanță, bilanț contabil propriu, au
buget anual de venituri și cheltuieli distinct, de care dispun.
(2) Bugetul anual de venituri și
cheltuieli se aprobă de proprietarul unic, de consiliul local sau de
adunarea generală, după caz, la propunerea ocolului silvic.
(3) Ocolului silvic care nu îndeplinește
condiția prevăzută la alin. (2), până la data de 31
martie a anului în curs, după notificarea prealabilă făcută
de autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură, i se suspendă dreptul de utilizare a dispozitivelor
speciale de marcat cu amprentă rotundă, până la îndeplinirea
condiției.
(4) Conducerea și reprezentarea
legală a ocolului silvic de regim sunt asigurate de șeful ocolului
silvic, numit de proprietarul unic, consiliul local, consiliul de
administrație ori de adunarea generală, după caz, cu avizul favorabil
al autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură. Conducerea ocolului silvic de stat este asigurată de
către șeful de ocol, care este numit în funcție prin concurs, de
către conducerea unității Regiei Naționale a Pădurilor
- Romsilva sau de conducerea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului
Protocolului de Stat, după caz, iar conducerea bazei experimentale este
asigurată de către șeful bazei experimentale, care este numit în
funcție prin concurs, de către conducerea Institutului Național
de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea»;
revocarea șefului ocolului silvic de regim se face cu avizul favorabil al
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură
(5) Șefii ocoalelor silvice
prevăzute la art. 10 alin. (2) și conducătorii
structurilor silvice de rang superior sunt angajați cu contract de
muncă pe perioadă nedeterminată și trebuie să
aibă vechimea de minimum 5 ani, respectiv 8 ani, ca ingineri cu studii
superioare silvice în domeniul silviculturii, conform reglementărilor în
vigoare
(6) Ocolului silvic al cărui șef nu
este numit în condițiile alin. (4) și (5) i se retrage, după o
perioadă de 45 de zile de la data neîndeplinirii condițiilor,
autorizația de funcționare emisă de autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură.
Articolul 15(1) Ocoalele silvice
prevăzute la art. 10 alin. (2) se autorizează prin
înscriere în Registrul național al administratorilor de păduri
și al ocoalelor silvice, ținut la nivelul autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Ocoalele silvice private sunt de utilitate
publică și dobândesc personalitate juridică din momentul
înscrierii acestora în Registrul național al administratorilor de
păduri și al ocoalelor silvice.
(3) Pentru dobândirea personalității
juridice, ocoalele silvice prevăzute la alin.
(2) încheie în prealabil actul constitutiv și statutul în formă
autentică, sub sancțiunea nulității absolute.
(4) Conținutul Registrului național
al administratorilor de păduri și al ocoalelor silvice, modelul
documentelor de constituire, organizare și funcționare, procedura de
constituire și autorizare pentru toate ocoalele silvice și
atribuțiile acestora se aprobă prin ordin al conducătorului
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
(5) Veniturile ocoalelor silvice
prevăzute la alin. (2) se pot constitui din:
a) valorificarea produselor
fondului forestier;
b) prestări de servicii
și închirieri de bunuri, în condițiile legii;
c) contravaloarea
serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin menținerea
funcțiilor de protecție a pădurilor, care se suportă de
către beneficiarii direcți sau indirecți ai serviciilor
ecosistemelor forestiere, care se virează în fondul de ameliorare a
fondului funciar cu destinație silvică;
d) cotizația
anuală a proprietarilor care le-au constituit;
e) tarifele percepute pentru
serviciile prestate;
f) donații, potrivit
legii;
g) compensații acordate
de la bugetul de stat sau local;
h) alte surse, în
condițiile legii;
i) valorificarea creditelor
de carbon.
Articolul 16
(1) Administrarea, precum
și serviciile silvice, după caz, se asigură cu respectarea
principiului teritorialității.
(2) Ocolul silvic se constituie,
funcționează și asigură administrarea și/sau
serviciile silvice pentru suprafețe de fond forestier aflate în limitele
teritoriale ale județului în care acesta are sediul social și în
județele limitrofe acestuia, cu respectarea principiului
teritorialității.
(3) Face excepție de la prevederile alin.
(2) proprietarul unic care are în proprietate fond forestier și în alte
județe decât județul în care ocolul silvic își are sediul
social, care poate constitui un ocol silvic de regim, cu respectarea
prevederilor prezentei legi.
(4) Pentru suprafețele de fond forestier
de maximum 30 ha inclusiv, aparținând persoanelor fizice și juridice,
la cererea deținătorului, ocolul silvic nominalizat are
obligația să asigure serviciile silvice, pe bază de contract
(5) Pentru fondul forestier în
suprafață de maximum 30 ha inclusiv, pentru care nu există
administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, iar
proprietarul nu se poate identifica sau pentru care proprietarul a decedat
și nu s-a realizat dezbaterea succesorală, structura teritorială
de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură notifică în scris unitatea
administrativ-teritorială în raza căreia se găsește suprafața
de fond forestier cu privire la intenția de a se asigura servicii silvice
pentru aceste suprafețe.
(6) Notificarea prevăzută la alin.
(5) se transmite și ocolului silvic nominalizat care va efectua un control
de fond/va evalua, în condițiile legii, eventualele pagube aduse fondului
forestier pentru suprafața pentru care nu există servicii silvice
și va asigura serviciile silvice pentru această suprafață.
(7) Pentru suprafețele de fond forestier
de maximum 30 ha, prevăzute la alin. (5), asigurarea serviciilor
silvice de către ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare
încheiat între reprezentantul ocolului silvic nominalizat și
reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură, după evaluarea
de către ocolul silvic nominalizat, în condițiile legii, a
eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(8) Încheierea contractului de servicii
silvice pentru situațiile prevăzute la alin.
(4) și preluarea suprafețelor în vederea asigurării serviciilor
silvice se realizează în maximum 30 de zile de la solicitare; în
situația condițiilor atmosferice nefavorabile care nu permit
identificarea eventualelor prejudicii, termenul se poate prelungi cu 30 de zile
de la data constatării încetării acțiunii factorului vătămător.
(9) Costurile necesare asigurării
serviciilor silvice pentru situațiile prevăzute la alin.
(4) și (5) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură.
(10) Pentru suprafețele de fond forestier
de peste 30 ha, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt
asigurate serviciile silvice, asigurarea serviciilor silvice de către
ocolul silvic nominalizat se face prin act de constatare încheiat între
reprezentantul ocolului silvic nominalizat și reprezentantul structurii
teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură, după realizarea controlului de
fond/evaluarea de către ocolul silvic, în condițiile legii, a
eventualelor pagube aduse fondului forestier.
(11) Metodologia de calcul al cheltuielilor
destinate asigurării serviciilor silvice pentru suprafețele de fond
forestier de maximum 30 ha prevăzute la alin.
(5) este prevăzută în anexa nr. 2.
(12) Costurile medii/ha necesare
asigurării serviciilor silvice pentru suprafețele de fond forestier
prevăzute la alin. (10) sunt cele calculate
potrivit metodologiei prevăzute la alin. (11), iar contravaloarea
serviciilor silvice se suportă de către proprietar/succesorul în
drepturi, în baza devizului întocmit și comunicat de ocolul silvic
nominalizat; valoarea devizului se calculează ca produs între
suprafață și costurile medii/ha pe suprafețele aferente
formelor de relief, iar valoarea acestuia este purtătoare de TVA.
(13) Valoarea devizului prevăzut la alin.
(12), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de
proprietar/succesorul în drepturi, în termen de 30 de zile calendaristice de la
data comunicării, constituie titlu executoriu, fiind temei pentru
facturarea și recuperarea contravalorii serviciilor silvice efectuate.
(14) În situația în care
sumele prevăzute prin deviz nu sunt plătite de către
proprietar/succesorul în drepturi în termenul prevăzut la alin.
(13), acestea se recuperează prin executare silită, potrivit legii.(15) Nerespectarea
principiului teritorialității prevăzut la alin.
(2) și (3) se sancționează cu revocarea avizului emis pentru șeful
ocolului silvic de către autoritatea publică centrală care răspunde
de silvicultură.
(16) Metodologia de stabilire a
ocolului silvic nominalizat și procedura de preluare în teren a
suprafețelor de fond forestier de maximum 30 ha inclusiv se stabilesc prin
ordin al autorității publice centrale care răspunde de silvicultură
(1) Respectarea regimului silvic
este obligatorie pentru toți proprietarii sau deținătorii de
fond forestier.
(2) Proprietarii fondului forestier au
următoarele obligații în aplicarea regimului silvic:
a) să asigure
elaborarea și să respecte prevederile amenajamentelor silvice și
să asigure administrarea/serviciile silvice pentru fondul forestier aflat
în proprietate, în condițiile legii;
b) să asigure paza
și integritatea fondului forestier;
c) să realizeze
lucrările de regenerare a pădurii;
d) să realizeze
lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor;
e) să execute
lucrările necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor și
dăunătorilor pădurilor;
f) să asigure
respectarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor;
g) să exploateze masa
lemnoasă numai după punerea în valoare, autorizarea parchetelor
și eliberarea documentelor specifice de către personalul abilitat;
h) să asigure
întreținerea și repararea drumurilor forestiere pe care le au în
administrare sau în proprietate;
i) să aibă
delimitat fondul forestier aflat în proprietate, în conformitate cu actele de
proprietate sau cu documentele cadastrale, după caz, prin semne de hotar,
și să le mențină în stare corespunzătoare;
j) să notifice
structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice
centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 60 de zile, cu
privire la transmiterea proprietății asupra terenurilor forestiere.
(3) În cazul administrării fondului
forestier prin ocoale silvice autorizate, obligațiile prevăzute
la alin. (2) aparțin acestora, cu excepția celei prevăzute la alin.
(2) lit. i).
Articolul 18
Proprietarii vegetației
forestiere din afara fondului forestier național au următoarele
obligații:
a) să respecte normele
tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase și reglementările
privind circulația materialelor lemnoase;
b) să asigure
îngrijirea și protecția vegetației forestiere, precum și
combaterea dăunătorilor acesteia.
Titlul
III Gestionarea durabilă a pădurilor
Capitolul I Amenajarea
pădurilor
Articolul 19
(1) Modul de gestionare a
fondului forestier național se reglementează prin amenajamentele
silvice, care constituie baza cadastrului de specialitate și a titlului de
proprietate a statului pentru fondul forestier proprietate publică a statului.
(1^1) Înregistrarea
fondului forestier în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public
al statului, precum și actualizarea acestuia, până la înregistrarea
în sistemul integrat de cadastru, se face, prin grija autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza prevederilor
amenajamentelor silvice actualizate cu intrările/ieșirile aprobate cu
acte legale.
(2) Țelurile de gospodărire a
pădurii se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordanță
cu obiectivele ecologice și social-economice și cu respectarea
dreptului de proprietate asupra pădurilor, exercitat potrivit prevederilor
prezentului cod.
Articolul 20
(1) Amenajamentul silvic se
elaborează pe unități de producție și/sau de
protecție, cu respectarea normelor tehnice de amenajare. Reglementarea
procesului de producție pentru pădurile de pe proprietățile
cu suprafețe mai mici de 100 ha, incluse în unități de
producție/protecție constituite în teritoriul aceleiași comune,
respectiv aceluiași oraș sau municipiu, se face la nivel de arboret,
cu condiția asigurării continuității la acest nivel,
aplicând tratamente adecvate.
(2) Întocmirea de amenajamente silvice este
obligatorie pentru proprietățile de fond forestier mai mari de 10 ha.
(3) Proprietarul/Succesorul
în drepturi/Orice persoană care are calitatea de a beneficia de uzufruct
și demonstrează cu documente potrivit prevederilor Legii nr.
287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările
ulterioare, care are încheiat contract de administrare sau de servicii silvice
pe o perioadă de minimum 10 ani pentru fondul forestier pe care îl
deține, cu suprafața de maximum 10 ha, poate recolta un volum de
maximum 5 mc/an/ha de pe această suprafață, în funcție de
caracteristicile structurale ale arboretului; volumul care se poate recolta pe
un hectar, indiferent de numărul persoanelor beneficiare sau de calitatea
acestora, este de maximum 5 mc/an; produsele accidentale se recoltează
integral, cu respectarea condițiilor privind protecția mediului.
(3^1) Proprietarul/Succesorul în
drepturi/Orice persoană care are calitatea de a beneficia de uzufruct
și demonstrează cu documente potrivit prevederilor Legii nr.
287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările
ulterioare, care are încheiat contract de administrare sau de servicii silvice
pe o perioadă de minimum 10 ani pentru fondul forestier pe care îl
deține, cu suprafața cuprinsă între 10,1 ha și 100 ha, și
pentru care nu există amenajament silvic valabil, poate recolta un volum
de 5 mc/an/ha, în funcție de caracteristicile structurale ale arboretului,
dar nu mai mult de 100 mc/an de pe această suprafață; produsele
accidentale se recoltează integral, cu respectarea condițiilor
privind protecția mediului.
(3^2) În situația în care
volumul produselor accidentale depășește volumul anual
prevăzut la alin. (3^1), recoltarea se face integral în baza avizului conducătorului
gărzii forestiere competente teritorial.
(4) Normele tehnice prevăzute la alin.
(1) se elaborează și se aprobă de către autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură, în
colaborare cu Academia de Științe Agricole și Silvice
"Gheorghe Ionescu-Șișești", cu alte instituții de
specialitate și organizații neguvernamentale, cu respectarea
următoarelor principii:
a) principiul
continuității și al permanenței pădurilor;
b) principiul
eficacității funcționale;
c) principiul
conservării și ameliorării biodiversității;
d) principiul economic.
(5) Perioada de valabilitate a amenajamentului
silvic este de 10 ani, cu excepția amenajamentelor întocmite pentru
pădurile de plop, salcie și alte specii repede crescătoare, la
care perioada de valabilitate este de 5 sau de 10 ani.
(6) Pe perioada de valabilitate a unui
amenajament silvic este interzisă elaborarea altui amenajament silvic
pentru pădurea respectivă sau pentru o parte din aceasta, cu
excepția cazurilor prevăzute în normele tehnice.
(7) În situația în care amenajamentul
silvic include mai multe proprietăți, la solicitarea proprietarilor,
societatea specializată autorizată pentru lucrări de amenajare a
pădurilor eliberează un extras de amenajament, cu informațiile
corespunzătoare fiecărei proprietăți.
(8) Semnele de hotar se stabilesc prin normele
tehnice pentru amenajarea pădurilor și reprezintă baza de
referință a cadastrului forestier.
(9) Grănițuirea pădurii
respectă principiile stabilite de Codul civil și nu se aplică în
interiorul acesteia.
(10) Exploatarea masei lemnoase în baza unui
amenajament silvic se face pe baza autorizațiilor de exploatare, eliberate
de șeful ocolului silvic, care cuprind obligații referitoare la
condițiile din punctul de vedere al protecției mediului pentru
desfășurarea activității și măsurile pentru
monitorizarea acesteia.
Articolul 21
(1) Elaborarea amenajamentelor
silvice se face în concordanță cu prevederile planurilor de amenajare
a teritoriului, aprobate potrivit legii.
(1^1) Elaborarea amenajamentelor
silvice pentru fondul forestier inclus în arii naturale protejate se face în
concordanță cu prevederile planurilor de management aprobate potrivit
legii sau cu măsurile minime de conservare ale ariilor naturale protejate
suprapuse, în cadrul evaluării adecvate, parte integrantă din
procedura de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice și se
armonizează prin încadrarea în categorii funcționale specifice
și propunerea de soluții tehnice corespunzătoare.
(2) Elaborarea
amenajamentelor silvice se face sub coordonarea și controlul
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2^1) Până la aprobarea
amenajamentului silvic, elaborat în condițiile prezentei legi, se
aplică prevederile ședinței de preavizare a soluțiilor
tehnice. Neavizarea amenajamentului silvic în Comisia tehnică de avizare
pentru silvicultură în același an în care se organizează
ședința de preavizare a soluțiilor tehnice determină
suspendarea aplicării prevederilor amenajamentului silvic până la
data la care acesta este avizat.
(2^2) Este obligatorie
verificarea modului de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice cel
puțin la jumătatea perioadei de valabilitate a acestora, conform
metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2^3) Proprietarul de fond
forestier a cărui proprietate este de peste 10 ha, dar mai mică de
100 ha poate solicita amenajarea acestuia printr-un addendum la un amenajament
silvic în vigoare, cu acordul deținătorului acestuia.
(2^4) Amenajarea în
condițiile alin. (2^3) se face numai dacă fondul forestier pentru care este aprobat
amenajamentul silvic în vigoare se suprapune parțial sau total peste
teritoriul unității administrativ-teritoriale în care este
amplasată proprietatea forestieră pentru care se întocmește
addendum; addendumul preia termenul de valabilitate a
amenajamentului silvic existent, iar reglementarea procesului de producție
se face în condițiile normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor.
(3) Amenajamentele silvice se elaborează
prin unități specializate atestate de autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură, iar contravaloarea lor
se suportă de:
a) administratorul fondului
forestier proprietate publică a statului;
b) proprietar, pentru
suprafețe de fond forestier mai mari de 10 ha sau administrator în cazul
în care proprietarul are înființat ocol silvic de regim și care
administrează fondul forestier al acestuia.
(4) Cheltuielile privind elaborarea
amenajamentelor silvice se suportă din fondul de ameliorare a fondului
funciar cu destinație silvică, pentru suprafața de maximum 10
ha/proprietate, indiferent dacă aceasta este sau nu cuprinsă într-o
asociație, cel puțin autentificată notarial.
(5) Metodologia de decontare a cheltuielilor
prevăzute la alin. (4) se stabilește prin
ordin comun al conducătorului autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură și al conducătorului
autorității publice centrale pentru finanțe publice.
(6) Amenajamentele silvice pentru fondul
forestier proprietate publică a statului se elaborează de institute
de specialitate atestate și se suportă de administratorul fondului
forestier proprietate publică a statului.
Articolul 22
(1) Amenajamentele silvice
și modificările acestora sunt aprobate prin ordin al
conducătorului autorității publice centrale care răspunde
de silvicultură.
(1^1) Inițierea procedurii
de evaluare de mediu pentru amenajamentele silvice de către autoritatea
pentru protecția mediului se face concomitent cu elaborarea primei
versiuni a amenajamentului silvic, conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de
realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu
modificările ulterioare.
(1^2) Amenajamentul silvic
intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie a anului următor
culegerii datelor din teren.
(1^3) Recoltarea masei lemnoase
se poate face după emiterea actului administrativ de mediu, în interiorul
termenelor prevăzute de legislația de mediu, dar nu mai mult de 60 de
zile de la data organizării ședinței de preavizare a
soluțiilor tehnice - Conferința a II-a de amenajare, dată
până la care autoritatea de mediu competentă are obligația
emiterii actului administrativ de mediu.
(1^4) După intrarea în
vigoare a amenajamentului silvic, datele de interes public din amenajamentul
silvic se publică de către autoritatea centrală care
răspunde de silvicultură pe un portal public dedicat acestui scop.
(2) Anual, în perioada 1-31 ianuarie, ocoalele
silvice sunt obligate să transmită structurilor silvice teritoriale
din subordinea autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură situația comparativă dintre prevederile
amenajamentului silvic și lucrările silviculturale
efectiv realizate în anul anterior, la nivel de unitate de producție.
(3) Modelul-cadru de raportare pentru
situația comparativă prevăzută la alin.
(2) se aprobă prin ordin al conducătorului autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură.
Articolul 23
(1) Pădurile, astfel cum
sunt definite de prezentul cod, care, anterior intrării în vigoare a
acestuia, au făcut parte din categoria vegetație forestieră de
pe terenuri din afara fondului forestier național, devin fond forestier
național și se integrează în unități de producție
și/sau de protecție existente ori se constituie în unități
de producție și/sau de protecție noi, dacă sunt îndeplinite
condițiile impuse de normele tehnice pentru amenajarea pădurilor
și dobândesc destinație forestieră prin includerea în amenajamentul
silvic.
(2) Obligația identificării
pădurilor prevăzute la alin. (1), până la momentul
amenajării lor în conformitate cu prevederile prezentului cod, revine
structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice
centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 12 luni de la
intrarea în vigoare a prezentului cod.
(3) Proprietarii de păduri provenite din
vegetația forestieră de pe terenuri din afara fondului forestier
național potrivit alin. (1) sunt scutiți
de impozite după includerea acestora în fondul forestier național,
iar ocuparea temporară sau scoaterea definitivă din fondul forestier
național pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art.
37 alin. (1), având ca beneficiar proprietarul, este scutită de obligațiile
bănești prevăzute la art. 41 și 42 și de oferirea
de terenuri în compensare.
Articolul 24
(1) În cazul vegetației
forestiere de pe terenuri din afara fondului forestier, așa cum este
definită în prezentul cod, și a oricăror altor terenuri,
proprietarul poate opta pentru includerea lor în fondul forestier
național, situație în care se întocmește amenajament silvic sau
se includ într-un amenajament silvic existent.
(2) Schimbarea destinației terenurilor
prevăzute la alin. (1) se aprobă prin
ordin al conducătorului autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură și este scutită de taxe și
impozite.
Articolul 25
(1) În raport cu funcțiile
pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în două grupe
funcționale:
a) grupa I, care cuprinde
păduri cu funcții speciale de protecție a apelor, a solului, a
climei și a obiectivelor de interes național, păduri pentru
recreere, păduri de ocrotire a genofondului
și a ecofondului, precum și pădurile
din ariile naturale protejate de interes național;
b) grupa a II-a, care
cuprinde păduri cu funcții de producție și de
protecție, în care se urmăresc realizarea masei lemnoase de calitate
superioară și a altor produse ale pădurii, precum și,
concomitent, protecția calității factorilor de mediu.
(2) Modul de gestionare a pădurilor din
fiecare grupă se diferențiază în raport cu intensitatea și
natura funcțiilor atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice.
(3) În vederea cuantificării volumului de
lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecție,
pentru pădurile încadrate în grupa I funcțională, pentru care nu
se reglementează procesul de producție lemnoasă, amenajamentul
silvic va prevedea distinct și reglementarea procesului de producție
pentru acestea, considerându-le încadrate în grupa a II-a
funcțională.
Capitolul II Conservarea
biodiversității
Articolul 26
(1) Pentru conservarea și
ameliorarea biodiversității se vor lua în considerare cele 4 forme
ale acesteia: genetică, a speciilor, ecosistemică,
peisagistică.
(2) Constituirea de arii naturale protejate în
fondul forestier se realizează potrivit legislației specifice în
vigoare, cu avizul prealabil al autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură.
(3) Pădurile virgine și cvasivirgine vor fi strict protejate și se vor include
în "Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine", constituit ca instrument de
evidență și gestiune prin ordin al conducătorului
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Pentru recunoașterea valorii excepționale și asigurarea
protecției pe termen lung, pădurile virgine și cvasivirgine se vor include, după caz, în Patrimoniul
Mondial UNESCO, rezervații științifice și/sau integrarea
acestora în zonele de protecție strictă a parcurilor naționale
sau naturale.
(4) Conservarea și ameliorarea
biodiversității se realizează prin:
a) conservarea peisajului
forestier mozaicat prin menținerea luminișurilor, poienilor,
terenurilor pentru hrana și liniștea faunei sălbatice și a
habitatelor marginale;
b) crearea de arborete cu
structuri diversificate, având compoziții conforme tipului natural
fundamental de pădure și aplicând tratamente intensive, precum
și alte practici silvice favorabile conservării și
ameliorării biodiversității și regenerării naturale a
arboretelor;
c) conservarea în limitele
ecologice necesare a lemnului mort aflat pe sol și pe picior.
Articolul 27
(1) Constituirea de arii
naturale protejate de interes național, care cuprind și păduri,
se realizează potrivit prevederilor legale, cu avizul prealabil al
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Ocolul silvic care administrează
pădurile situate în interiorul unui parc natural sau parc național
are prioritate în dobândirea dreptului de a administra ariile naturale
protejate respective, în condițiile legii, dacă suprafața
pădurilor reprezintă mai mult de 50% din suprafața acestora.
(3) Amenajamentele silvice întocmite și
aprobate, în condițiile legii, pentru fondul forestier inclus în ariile
naturale protejate preiau măsurile de management din planurile de
management ale acestora sau măsurile minime de conservare în caz că
nu există încă un plan de management, iar modificarea lor se
aprobă numai potrivit prevederilor art. 22 alin. (1).
Capitolul III Reconstrucția
ecologică, regenerarea și îngrijirea pădurilor
Articolul 28
(1) Reconstrucția
ecologică, regenerarea și îngrijirea pădurilor se
realizează în concordanță cu prevederile amenajamentelor silvice
și/sau ale studiilor de specialitate, studii fundamentate în conformitate
cu normele tehnice specifice.
(2) La regenerarea pădurilor se
aplică regimul codrului, urmărindu-se conservarea genofondului
și a ecofondului, realizarea de arborete de
calitate superioară, precum și exercitarea cu continuitate de
către acestea a funcțiilor de protecție.
(3) Se exceptează de la prevederile alin.
(2) arboretele de plopi indigeni, de
salcie, de salcâm, precum și zăvoaiele în care este admis regimul
crângului.
Articolul 29
(1) Tăierile rase sunt
admise numai în arboretele de molid cu structură
echienă și relativ echienă,
pin, plop euramerican, salcie selecționată,
precum și în cazul substituirii ori refacerii unor arborete, în care nu
este posibilă aplicarea altor tratamente.
(2) În situațiile prevăzute la alin.
(1), mărimea suprafeței de pădure parcurse cu tăieri rase
este de maximum 3 ha, cu excepția arboretelor de plop euramerican
și salcie selecționată, amplasate în incintele îndiguite, care
necesită pregătirea mecanizată a terenului, situație în
care suprafața este de maximum 5 ha. Între suprafețele parcurse cu
tăieri rase se va păstra o distanță de minimum două
înălțimi de arbori.
(3) În situația apariției de produse
accidentale, mărimea parchetului este determinată de mărimea
suprafeței pe care s-a manifestat factorul dăunător și de
modul de intervenție pentru înlăturarea efectelor generate de acesta.
(4) Realizarea într-un arboret a unei
tăieri rase prin alăturare cu o altă tăiere rasă este
permisă numai după închiderea stării de masiv în
suprafață tăiată anterior. Dacă starea de masiv nu este
încheiată într-o perioadă de 7 ani de la prima tăiere rasă,
este permisă alăturarea, cu condiția asigurării
împăduririi integrale a suprafeței tăiate anterior. Executarea
într-un arboret a unei tăieri rase, unice, este permisă numai în
situația în care arboretele perimetral vecin are
asigurată starea de masiv.
(5) Tăierile rase în parcurile
naționale, rezervațiile naturale și parcurile naturale sunt
interzise, cu excepția arboretelor în care nu se poate asigura regenerarea
naturală prin altfel de tăieri.
Articolul 30
(1) Lucrările de regenerare
artificială și de completare a regenerărilor naturale se
execută în termen de cel mult două sezoane de vegetație de la
tăierea unică/definitivă/după tăieri de produse accidentale
sau tăieri ilegale pe suprafețe compacte de peste 0,5 ha, cu
excepția extragerii masei lemnoase din arborete afectate de doborâturi și rupturi masive de vânt și
zăpadă și de uscare anormală și a tăierilor unice
în fondul forestier din Lunca și Delta Dunării, precum și din
luncile râurilor interioare; în funcție de amploarea fenomenului,
structura teritorială de specialitate a autorității publice
centrale care răspunde de silvicultură stabilește perioada
maximă de regenerare artificială pentru situațiile de excepție,
perioadă care nu poate să fie mai mare de 5 sezoane de vegetație
de la tăiere.
(2) Lucrările de regenerare,
întreținere a semințișurilor și a plantațiilor și
de îngrijire a arboretelor trebuie astfel executate încât să se realizeze
compozițiile stabilite prin amenajamentele silvice și/sau prin
studiile de specialitate.
(3) Compoziția, schemele și
tehnologiile de împădurire se stabilesc potrivit prevederilor din normele
tehnice de specialitate și/sau ale studiilor de specialitate aprobate.
(4) Regenerarea se consideră
încheiată la realizarea stării de masiv.
(5) Lucrările de regenerare, întreținere
a semințișurilor și plantațiilor, precum și de
îngrijire a arboretelor se realizează de ocoale silvice sau de către
persoane juridice atestate în condițiile legii.
(6) Regulamentul și criteriile de
atestare a persoanelor juridice prevăzute la alin.
(5) se aprobă prin ordin al conducătorului autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură, cu consultarea
asociațiilor și organizațiilor profesionale și a
structurilor asociative ale autorităților locale.
Articolul 31
Modalitățile de producere,
de comercializare și de utilizare a materialelor forestiere de reproducere
se stabilesc prin lege specială, în concordanță cu prevederile
europene în domeniu.
Articolul 32
(1) În cazul în care
proprietarul nu își îndeplinește obligația prevăzută
la art. 17 alin. (2) lit. c) din motive imputabile, structura teritorială
de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură, după somație, asigură, prin ocoale silvice
sau prin operatori economici atestați, executarea lucrărilor de
regenerare artificială și de întreținere, pe bază de deviz,
până la închiderea stării de masiv, contravaloarea acestor
lucrări fiind suportată de proprietar.
(2) Devizul lucrărilor prevăzut
la alin. (1), întocmit de ocolul silvic sau de societatea reglementată de Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, atestată și aprobat de
unitățile teritoriale de specialitate ale autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură, se comunică
proprietarului.
(3) Devizul prevăzut la alin.
(1), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de proprietar, în
termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, constituie
titlu executoriu, fiind temei pentru executarea lucrărilor de regenerare.
(4) Contravaloarea lucrărilor de
regenerare efectuate și recepționate în conformitate cu devizul
aprobat este suportată de la bugetul de stat, până la recuperarea
creanței de la proprietar.
(5) Creanța prevăzută la alin.
(4) se recuperează prin executare silită, potrivit procedurii de
recuperare a creanțelor bugetare, cu prioritate asupra terenului
regenerat.
Articolul 33
(1) Administratorul fondului
forestier proprietate publică a statului și proprietarii de
păduri au obligația să înființeze fondul de conservare
și regenerare a pădurilor purtător de dobândă, neimpozabil,
deductibil fiscal și având regimul rezervelor fiscale. Fondul se află
la dispoziția și în contul administratorului sau al prestatorului de
servicii silvice.
(2) Fondul de conservare și regenerare a
pădurilor prevăzut la alin. (1) se constituie din
următoarele resurse:
a) contravaloarea terenului
scos definitiv din fondul forestier proprietate publică a statului, în
cazul în care nu se oferă teren în compensare;
b) contravaloarea pierderii
de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta
exploatabilității de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate
temporar din fondul forestier proprietate publică a statului;
c) 30% din cuantumul
chiriei, pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier
proprietate publică a statului;
d) contravaloarea despăgubirilor
pentru pagubele produse fondului forestier proprietate publică;
e) 50% din cuantumul
despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate
privată;
f) 10-25% din valoarea masei
lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale
și accidentale I, calculată la nivelul prețului mediu al unui
metru cub de masă lemnoasă pe picior; pentru fondul forestier
proprietate publică a statului, nivelul procentului anual, în cazul
produselor principale, se stabilește de Regia Națională a
Pădurilor - Romsilva, respectiv de Institutul de Cercetări și
Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Național
de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea",
și de Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de
Stat, prin ocolul silvic propriu; pentru celelalte forme de proprietate
forestieră, nivelul procentului anual, în cazul produselor principale, se
stabilește de ocoalele silvice prevăzute la art.
10 alin. (2) lit. b);
g) sumele reprezentând
cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetației forestiere pentru
terenurile care fac obiectul compensării/ocupării temporare, precum
și cheltuielile necesare până la realizarea stării de masiv
pentru terenurile din fondul forestier național;
h) sumele reprezentând contravaloarea
efectelor determinate de funcțiile de protecție, ecologice și
sociale ale pădurilor;
i) alocații de la
bugetul de stat.
(3) Fondul de conservare și regenerare a
pădurilor prevăzut la alin. (1) se folosește
pentru:
a) regenerarea
suprafețelor parcurse cu tăieri;
b) împădurirea
terenurilor goale înregistrate în amenajamentul silvic sau a celor preluate în
scopul împăduririi;
c) reinstalarea pădurii
pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier național;
d) efectuarea lucrărilor
de ajutorare și de îngrijire a regenerărilor naturale și de
îngrijire a culturilor tinere existente;
e) efectuarea
lucrărilor în resursele genetice forestiere înscrise în Catalogul
național al materialelor forestiere de reproducere;
f) acoperirea cheltuielilor
ocazionate de refacerea pădurilor afectate de calamități;
g) efectuarea
lucrărilor de degajări, curățări și elagaj
artificial;
h) cumpărarea de
terenuri cu destinație agricolă sau forestieră, în
condițiile legii;
i) gospodărirea
pădurilor cu funcții speciale de protecție, în condițiile
în care nu este reglementat procesul de producție lemnoasă;
j) efectuarea studiilor
și lucrărilor de protecție a pădurilor;
k) împrejmuirea terenurilor
pe care sunt instalate regenerări naturale și a plantațiilor.
(4) Constituirea fondului de conservare
și regenerare a pădurilor pentru resursele prevăzute la alin.
(2) lit. f) se face la data valorificării acestora. Alimentarea fondului de
conservare și regenerare a pădurilor se face la data la care
resursele prevăzute la alin. (2) devin exigibile.
(5) Evidența fondului de conservare
și regenerare a pădurilor se ține pe proprietar.
(6) Sumele rămase disponibile din acest
fond la sfârșitul anului calendaristic se reportează în anul
următor, cu aceeași destinație, cu excepția celor
prevăzute la alin. (2) lit. i).
(7) În cazul fondului forestier proprietate
privată a persoanelor fizice și juridice și proprietate
publică și privată a unităților
administrativ-teritoriale, după acoperirea cheltuielilor din fondul de
conservare și regenerare a pădurilor pentru destinațiile
prevăzute la alin. (3) lit. a)-d), sumele rămase
disponibile se restituie, la cerere, proprietarului.
(8) Lucrările prevăzute a fi
finanțate din fondul de conservare și regenerare a pădurilor pot
fi realizate și cu resurse financiare din afara acestuia.
Capitolul IV Asigurarea
integrității fondului forestier național
Terenurile forestiere proprietate
publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate
sau al vreunui dezmembrământ al acestuia.
Articolul 35
Reducerea suprafeței fondului
forestier național este interzisă.
Articolul 36
(1) Prin excepție de la
prevederile art. 35 este permisă reducerea suprafeței fondului forestier
național prin scoaterea /definitivă a unor terenuri necesare
realizării obiectivelor de interes național, declarate de utilitate
publică, în condițiile legii, precum și a unor terenuri pe care
sunt amplasate capacități de producție și/sau servicii
pentru apărare de interes strategic pentru securitatea
națională.
(2) La cerere, solicitantul terenului pe care
urmează a fi realizate obiectivele prevăzute la alin.
(1) poate compensa suprafața solicitată, caz în care nu se mai
plătește contravaloarea terenului care urmează să fie scos
definitiv din fondul forestier național, dar se achită anticipat
celelalte obligații bănești.
(3) Compensarea prevăzută la alin.
(2) se realizează cu un teren ale cărui suprafață și
valoare sunt cel puțin egale cu suprafața și valoarea terenului
care face obiectul scoaterii din fondul forestier național.
(4) Prin excepție de la alin.
(2), reducerea fondului forestier național prin scoaterea definitivă
a unor terenuri proprietate publică a statului, în suprafață de
până la 400 mp, pentru realizarea unor obiective din cadrul Sistemului
Integrat de Securizare a Frontierei de Stat, se realizează fără
compensare și fără plata altor obligații bănești,
la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne.
(5) Prin excepție de la alin.
(2), reducerea fondului forestier național prin scoaterea definitivă
a unor terenuri proprietate publică a statului pe care sunt amplasate
capacități de producție și/sau servicii pentru apărare
de interes strategic pentru securitatea națională se realizează
fără compensare și fără plata altor obligații
bănești, la solicitarea ministerului de resort.
(6) Terenurile forestiere achiziționate
de operatorul economic cu capital integral sau majoritar de stat în
condițiile art. 6 lit. a) din
Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și
completările ulterioare, care nu fac parte din coridorul de expropriere al
unei lucrări miniere declarate de interes național și de
utilitate publică de exploatare a zăcămintelor de lignit, dar
care se regăsesc pe amplasamentul lucrării în cauză și sunt
necesare realizării lucrărilor miniere pot fi scoase din fondul
forestier național. În acest caz, beneficiarul scoaterii din fondul
forestier național este operatorul economic cu capital integral sau
majoritar de stat. Pentru terenurile forestiere care au fost incluse în
coridorul de expropriere al lucrării miniere de interes național
și de utilitate publică beneficiarul scoaterii definitive din fondul
forestier este statul român.
Notă Conform art. II din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 104 din 25 iunie 2020,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 569 din 30 iunie 2020,
dispozițiile art. 36 alin. (6) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum
sunt modificate prin prezenta ordonanță de urgență a
Guvernului, se aplică și procedurilor de scoatere definitivă din
fondul forestier național a terenurilor necesare realizării
lucrărilor miniere de interes național și de utilitate
publică de exploatare a zăcămintelor de lignit, aflate în curs
de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență.
(7) Prin excepție de la alin.
(2), reducerea fondului forestier național prin scoaterea definitivă
a terenurilor pentru realizarea lucrărilor menționate la alin.
(6) se realizează fără compensare și se aprobă prin
hotărâre a Guvernului.
Articolul 37
(1) Pot fi scoase definitiv din
fondul forestier național, doar cu condiția compensării
acestora, fără reducerea suprafeței fondului forestier și
cu plata anticipată a obligațiilor bănești, numai terenurile
necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de
lucrări și obiective:
a) exploatare a resurselor
minerale prevăzute la art. 2 alin. (1)
din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și
completările ulterioare;
b) obiective turistice, de
agrement, inclusiv structuri de primire turistică, unități de
cult, cimitirele aparținând domeniului public al unităților
administrativ-teritoriale, obiective sportive, medicale, precum și
obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii sociale; pentru
teritoriul administrativ în zonele de interes economic al Rezervației
Biosferei «Delta Dunării» se pot realiza pontoane de acostare pentru
ambarcațiuni cu scop turistic și de agrement și de aprovizionare
cu alimente și combustibil, pontoane plutitoare și adăposturi
pescărești pentru pescari constituiți în asociații;
c) locuințe sau case de
vacanță, numai în fondul forestier proprietate privată a
persoanelor fizice și juridice;
d) obiective instalate în
fondul forestier național înainte de anul 1990, precum și
suprafețele aferente activelor vândute, în condițiile legii, de
către Regia Națională a Pădurilor - Romsilva;
e) surse și rețele
de apă și de canalizare, inclusiv ape minerale, surse și
rețele de energie din resurse convenționale sau regenerabile,
rețele și sisteme de comunicații, drumuri de interes
județean și local, parcuri recreative, parcuri tematice și/sau
educaționale, situri arheologice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO,
monumente istorice, centre de management integrat al deșeurilor, precum
și lucrări și/sau construcții hidrotehnice și de
piscicultură;
f) explorare a
următoarelor resurse minerale: cărbuni, roci utile, agregate
minerale, minereuri; explorarea, exploatarea și transportul resurselor de
petrol și gaze naturale, precum și instalarea, repararea,
întreținerea, dezafectarea rețelelor de transport sau
distribuție petrol, gaze naturale sau energie electrică.
(2) Amplasarea obiectivelor prevăzute
la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea
următoarelor condiții, care trebuie îndeplinite cumulativ:
a) construcția și
terenul pe care se amplasează sunt proprietatea aceleiași persoane;
b) suprafața
maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier,
incluzând construcția, accesul și împrejmuirea, este de maximum 250
mp în cazul proprietăților forestiere mai mari de 5 ha și de
maximum 5% din suprafața proprietății forestiere, dar nu mai
mare de 200 mp, dacă suprafața proprietății forestiere este
mai mică de 5 ha.
(3) Compensarea prevăzută la alin.
(1) se realizează fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea
terenului care se scoate definitiv din fondul forestier național, iar
suprafața terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de 3
ori suprafața terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier
național. La realizarea obiectivelor prevăzute la alin.
(1) lit. e), al căror beneficiar este o unitate administrativ-teritorială
sau o instituție publică, compensarea se realizează cu un teren
ale cărui suprafață și valoare sunt cel puțin egale cu
suprafața și valoarea terenului care face obiectul scoaterii
definitive.
(4) Prin excepție de la prevederile alin.
(3), pentru suprafețele mai mici de 50 mp, beneficiarul scoaterii
definitive poate să nu ofere teren în compensare, situație în care
trebuie să plătească, anticipat aprobării, o sumă de 5
ori mai mare decât valoarea terenului care face obiectul scoaterii, sumă
care se virează la fondul de ameliorare a fondului funciar cu
destinație silvică, situație în care nu achită cheltuielile
de instalare și întreținere a vegetației forestiere până la
realizarea stării de masiv.
(5) Taxa procentuală prevăzută
în anexa nr. 2 la Legea fondului
funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, care se aplică la calculul obligațiilor
bănești, este 100, în cazul scoaterilor definitive cu compensare a
terenurilor din fondul forestier național.
(6) Terenurile cu care se realizează
compensarea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie
numai din afara fondului forestier național, dar limitrofe acestuia, apte
de a fi împădurite. În situația în care suprafața minimă a
unui teren cu care se realizează compensarea este mai mare de 20 ha,
acesta poate să nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie să
fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri degradate,
neproductive din punct de vedere silvic sau cu terenuri situate în zonele de
stepă, alpină și subalpină.
(7) Pentru terenurile prevăzute la alin.
(6) sunt obligatorii înscrierea în amenajamentele silvice și asigurarea
administrării sau serviciilor silvice în termen de 30 de zile de la data
aprobării scoaterii definitive din fondul forestier, precum și
împădurirea în maximum două sezoane de vegetație.
(8) În județele în care suprafața
fondului forestier este sub 30% din suprafața județului, compensarea
se realizează numai cu terenuri din cadrul aceluiași județ.
(9) Terenurile pentru care a fost emisă
aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier național
și terenurile preluate în compensare dobândesc situația juridică
a terenurilor pe care le înlocuiesc și se înscriu în cartea funciară
în baza actului de aprobare și a procesului-verbal de predare-primire,
încheiat între părți, în condițiile legii.
(10) Amenajările necesare pentru
realizarea pădurilor-parc nu fac obiectul scoaterii
definitive/ocupărilor temporare din fondul forestier și sunt permise
numai în situația în care realizarea amenajărilor nu implică
tăieri de arbori sau defrișări.
(11) Autorizarea construcțiilor la
distanțe mai mici de 50 m de liziera pădurii, în afara fondului
forestier, se face cu avizul structurii teritoriale a autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unei documentații
depuse cu localizarea în coordonate stereografice 1970.
Articolul 38
(1) Terenurile scoase definitiv
din fondul forestier național devin proprietatea beneficiarului în
momentul efectuării operațiunii de predare-primire și dobândesc
destinația pe care acesta a solicitat-o și care i-a fost
aprobată.
(2) Se exceptează de la prevederile art.
37 terenurile aflate în perimetrul fâșiei de protecție a
frontierei de stat, care fac parte din domeniul public și care, prin
natura lor, sunt destinate protecției și întreținerii liniei de
frontieră.
(3) Schimbarea destinației obiectivului
construit pe terenul care a făcut obiectul scoaterii definitive din fondul
forestier național mai devreme de 5 ani determină abrogarea ordinului
ministrului sau hotărârii Guvernului de aprobare și aducere la starea
inițială a terenului scos din fondul forestier pe cheltuiala
beneficiarului aprobării.
Articolul 39
(1) Ocuparea temporară de
terenuri din fondul forestier național este permisă numai pe o
perioadă determinată de timp, în scopul realizării obiectivelor
din categoria celor prevăzute la art. 36 și la art.
37 alin. (1) lit. e) și f) și cu asigurarea plății anticipate a
obligațiilor bănești de către beneficiarul aprobării
de scoatere din fondul forestier național pentru obiectivul respectiv.
(2) În raport cu durata obiectivului, perioada
de timp pentru care poate fi aprobată ocuparea temporară
prevăzută la alin. (1) este de maximum 10
ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani.
(3) Chiria aferentă fiecărui an se
plătește până la data de 31 ianuarie a anului pentru care se
datorează și se calculează conform prevederilor legale în
vigoare la data de 1 ianuarie.
(4) În cazul în care, pentru realizarea
obiectivelor prevăzute la art. 36 și art.
37 alin. (1) lit. a), b) și c), sunt necesare și alte terenuri adiacente celor scoase definitiv
și numai pentru organizarea de șantier, acestea vor putea fi ocupate
temporar, pe o perioadă egală cu perioada de realizare a
investiției.
(5) Perioada pentru care se aprobă
ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier național, care au
categoria de folosință pădure sau clasa de regenerare, include
și perioada necesară executării lucrărilor pentru redarea
terenurilor în condiții apte de a fi împădurite.
(6) Este interzisă aprobarea ocupării
temporare de terenuri din fondul forestier administrat/pentru care sunt
asigurate serviciile silvice de către un ocol silvic pentru operatorii
economici și succesorii în drepturi ai acestora, în situația în care
aceștia nu au redat circuitului silvic, în condițiile alin.
(5), terenurile forestiere ocupate anterior din fondul forestier
național, cu excepția situațiilor de urgență
reglementate în condițiile legii.
(7) Confirmarea redării în circuitul
silvic potrivit alin. (6) se realizează de către șeful ocolului silvic.
(8) În situația în care terenul care a
făcut obiectul ocupării temporare este încadrat în alte categorii de
folosință forestieră decât cele prevăzute la alin.
(5), beneficiarul are obligația de a preda terenul în condițiile
stabilite în actul de aprobare.
(9) Prin excepție de la prevederile alin.
(8), terenul ocupat temporar se poate reprimi cu o altă categorie de
folosință decât cea inițială, cu condiția
aprobării schimbării categoriei de folosință în interiorul
termenului de ocupare temporară.
(10) În cazul în care la sfârșitul
perioadei aprobate de ocupare temporară terenul nu îndeplinește
condițiile prevăzute la alin. (5), (8) și (9), garanția
depusă și dobânda bancară aferentă se rețin în fondul
de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică.
(11) Garanția depusă și dobânda
bancară aferentă prevăzută la alin.
(10) se transmit ocolului silvic care asigură administrarea și/sau serviciile
silvice, la solicitarea acestuia, în fondul de conservare și regenerare a
pădurilor, pentru execuția lucrărilor necesare aducerii
terenului la condițiile prevăzute în actul de aprobare, conform
devizului de lucrări întocmit de ocolul silvic și avizat de structura
teritorială de specialitate a autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură.
Articolul 40
(1) Solicitările de
scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul
forestier național, în condițiile prevăzute la art.
36-39, cu acordul proprietarului și avizate favorabil de ocolul silvic care
asigură administrarea și/sau serviciile silvice, în cazul
proprietății private și proprietății publice a
unităților administrativ-teritoriale, respectiv cu avizul Regiei
Naționale a Pădurilor - Romsilva, al Institutului de Cercetări
și Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul
Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea" sau al ocolului silvic înființat de
Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, în
cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului, se
aprobă de către:
a) conducătorul
structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale
care răspunde de silvicultură, pentru suprafețe de până la
un ha;
b) conducătorul
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură,
cu avizul structurii de specialitate, pentru suprafețe de la un ha
până la 10 ha inclusiv și pentru situația prevăzută
la art. 39 alin. (7);
c) Guvernul, la propunerea
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură,
cu avizul structurii teritoriale de specialitate, pentru suprafețe de
peste 10 ha, precum și pentru alte situații prevăzute de lege.
(2) Ocuparea temporară a unor terenuri
din fondul forestier național pentru intervenții cu caracter urgent
privind remedierea unor deranjamente sau avarii la liniile de
telecomunicații, de transport sau de distribuție a energiei
electrice, la conductele de apă, canalizare, gaze, precum și la alte
instalații similare, se aprobă de conducătorul structurii
teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură, în baza unei solicitări emise de
autoritățile competente, în condițiile legii, pentru o
perioadă de maximum 30 de zile, fără a mai fi necesară
plata garanției pentru ocuparea temporară de fond forestier.
(3) Beneficiarul ocupării temporare, în
condițiile alin. (2), a terenului din fondul forestier național este obligat să
achite contravaloarea prejudiciilor produse, a pierderii de creștere a
arborilor, precum și a lucrărilor necesare aducerii terenului la starea
inițială, stabilită pe bază de deviz, întocmit în
condițiile legii de către ocolul silvic care asigură
administrarea și/sau serviciile silvice și avizat de
conducătorul structurii teritoriale de specialitate a
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură,
devizul constituind titlu executoriu.
(4) Contravaloarea prevăzută
la alin. (3) se achită, în termen de 30 de zile de la comunicarea devizului
prevăzut la alin. (3), către beneficiar.
Articolul 41
(1) Pentru terenurile scoase
definitiv din fondul forestier național, în cazurile prevăzute
la art. 36 și 37, obligațiile
bănești sunt următoarele:
a) taxa pentru scoaterea
definitivă a terenurilor din fondul forestier național, care se
achită anticipat emiterii aprobării de scoatere definitivă
și se depune în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație
silvică, aflat la dispoziția autorității publice centrale
care răspunde de silvicultură;
b) contravaloarea terenului
scos definitiv din fondul forestier național, care se achită
proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privată a
persoanelor fizice, juridice sau proprietate publică a unităților
administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publică a
statului, acestea se achită administratorilor pădurilor proprietate
publică a statului, făcându-se venit la fondul de conservare și regenerare
a pădurilor; suma prevăzută la art.
37 alin. (4), care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu
destinație silvică;
c) contravaloarea pierderii
de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta
exploatabilității tehnice, care se achită proprietarului
terenului pentru terenurile proprietate privată a persoanelor fizice,
juridice sau proprietate publică a unităților
administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publică a
statului, administratorului pădurilor proprietate publică a statului,
făcându-se venit la fondul de conservare și regenerare a
pădurilor;
d) contravaloarea
obiectivelor dezafectate; în cazul pădurilor proprietate publică a
statului, aceasta se achită administratorului, iar pentru celelalte
categorii de proprietate forestieră se achită proprietarului;
e) cheltuielile de instalare
a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia până
la realizarea stării de masiv, numai pentru cazurile prevăzute
la art. 36 alin. (2) și la art.
37 alin. (1), sume care se depun în fondul de conservare și regenerare a
pădurilor.
(2) Obligațiile bănești
prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se achită anticipat
predării-primirii terenului pentru care a fost emisă aprobarea de
scoatere definitivă din fondul forestier național.
(3) Predarea-primirea terenului pentru care
există aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier
național se face în prezența reprezentantului structurii teritoriale
a autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură, numai după achitarea obligațiilor
bănești prevăzute la alin. (1) lit. b)-e).
Articolul 42
(1) Pentru terenurile care se
ocupă temporar din fondul forestier național, în cazurile
prevăzute la art. 39, obligațiile
bănești sunt următoarele:
a) garanția,
echivalentă cu taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din
fondul forestier național cu compensare, care se achită anticipat
emiterii aprobării și se depune în fondul de ameliorare a fondului
funciar cu destinație silvică, fond aflat la dispoziția
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;
b) chiria, care se
achită proprietarului, în cazul fondului forestier proprietate
privată a persoanelor fizice și juridice, respectiv al celui
proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale;
pentru fondul forestier proprietate publică a statului, 30% din chirie se
depune în fondul de conservare și regenerare a pădurilor, 20% se
achită administratorului, iar 50% se depune în fondul de accesibilizare a
pădurilor;
c) contravaloarea pierderii
de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta
exploatabilității tehnice, care se achită proprietarului
terenului pentru terenurile proprietate privată a persoanelor fizice
și juridice și proprietate publică a unităților
administrativ-teritoriale; pentru fondul forestier proprietate publică a
statului, contravaloarea pierderii de creștere se achită
administratorului, care o depune în fondul de conservare și regenerare a
pădurilor;
d) valoarea obiectivelor
dezafectate de pe terenurile respective; în cazul pădurilor proprietate
publică a statului, aceasta se achită administratorului, iar în
celelalte cazuri se achită proprietarului;
e) cheltuielile de
reinstalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia
până la realizarea stării de masiv, care se depun în fondul de
conservare și regenerare a pădurilor.
(2) Obligațiile bănești
prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se achită anticipat
predării-primirii terenului pentru care a fost emisă aprobarea de
ocupare temporară din fondul forestier național.
Articolul 43
Metodologia privind scoaterea
definitivă, ocuparea temporară și schimbul de terenuri și
de calcul al obligațiilor bănești se aprobă prin ordin al
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Articolul 44
Masa lemnoasă rezultată în
urma defrișării vegetației forestiere de pe terenurile scoase
definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier revine proprietarului, în
cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice și
juridice, respectiv proprietate publică a unităților
administrativ-teritoriale, și administratorului, în cazul fondului
forestier proprietate publică a statului.
Articolul 45
(1) Administratorii fondului
forestier proprietate publică iau măsuri de lichidare a enclavelor
și de corectare a perimetrului fondului forestier și de comasare a
terenurilor proprietate publică prin schimburi de terenuri pe bază de
acte autentice.
(2) Terenurile care fac obiectul schimbului
dobândesc situația juridică a terenurilor pe care le schimbă,
acestea având destinație forestieră.
(3) Metodologia de dobândire prin
cumpărare, schimb sau prin donație, prin Regia Națională a
Pădurilor - Romsilva și prin ceilalți administratori ai fondului
forestier proprietate publică, se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură.
(4) La realizarea schimbului se are în vedere
echivalența valorică a terenurilor, evaluarea acestora
făcându-se pe baza metodologiei prevăzute la art.
43.
(5) Evaluarea terenurilor și a
vegetației forestiere de pe terenurile care fac obiectul schimbului se
realizează în baza metodologiei prevăzute la art.
43, aprobată prin ordin al conducătorului autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură.
(6) Coproprietarii și vecinii proprietari
de fond forestier, persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat, au
un drept de preempțiune, în ordinea prevăzută la art. 1.746 din
Codul civil și în condițiile prezentei legi, la cumpărarea de
terenuri din fondul forestier aflate în proprietate privată, la preț
și în condiții egale.
(7) Vânzătorul are obligația de a-i
înștiința în scris pe toți preemptorii,
prin executorul judecătoresc sau notarul public, despre intenția de
vânzare, arătând și prețul cerut pentru terenul ce urmează
a fi vândut. În cazul în care coproprietarii sau vecinii fondului, alții
decât administratorul pădurilor proprietate publică a statului, nu au
domiciliul ori sediul cunoscut, înștiințarea ofertei de vânzare se
înregistrează la primăria sau, după caz, primăriile în raza
cărora este situat terenul și se afișează, în aceeași
zi, la sediul primăriei, prin grija secretarului consiliului local.
(8) Titularii dreptului de preempțiune
trebuie să își manifeste în scris intenția de cumpărare
și să comunice acceptarea ofertei de vânzare sau, după caz,
să o înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost
afișată, în termen de 30 de zile de la comunicarea ofertei de vânzare
ori, după caz, de la afișarea acesteia la sediul primăriei.
(9) În situația în care terenul ce
urmează a fi vândut este limitrof cu fondul forestier proprietate
publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale,
exercitarea dreptului de preempțiune al statului ori al
unităților administrativ-teritoriale în termenul prevăzut
la alin. (8) prevalează în raport cu dreptul de preempțiune al vecinilor.
(10) Dacă în termenul arătat
la alin. (8) niciunul dintre preemptori nu își
manifestă intenția de cumpărare, vânzarea terenului este
liberă. În fața notarului public dovada înștiințării preemptorilor se face cu copie de pe comunicările
făcute sau, dacă este cazul, cu certificatul eliberat de
primărie, după expirarea termenului de 30 de zile în care trebuia
manifestată intenția de cumpărare.
(11) Nerespectarea de către vânzător
a obligației prevăzute la alin. (7) sau vânzarea terenului la
un preț mai mic ori în condiții mai avantajoase decât cele
arătate în oferta de vânzare atrage anulabilitatea vânzării.
(12) Dispozițiile prezentului articol
privitoare la exercitarea dreptului de preempțiune se completează cu
prevederile de drept comun.
Articolul 46
(1) Pentru realizarea schimbului
de terenuri în situațiile în care unul dintre terenuri este proprietate
publică, schimbul trebuie să îndeplinească cel puțin una
dintre următoarele condiții:
a) să conducă la
eliminarea de enclave din fondul forestier proprietate publică a statului;
b) să determine
comasarea terenurilor forestiere proprietate publică a statului;
c) să asigure majorarea
suprafețelor împădurite din zonele deficitare în păduri.
(2) Schimbul de terenuri prevăzut
la alin. (1) se inițiază de administratorul fondului forestier
proprietate publică sau de proprietar, în cazul fondului proprietate
publică a unităților administrativ-teritoriale și se
aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice
centrale care răspunde de silvicultură.
(3) În situația în care suprafața
fondului forestier este sub 30% din suprafața județului, schimbul de
terenuri se poate realiza doar în cadrul aceluiași județ.
(4) Schimbul se realizează numai cu fond
forestier, cu excepția situațiilor prevăzute la alin.
(1) lit. a) și c), în care schimbul se poate face cu terenuri cu altă
destinație.
Articolul 47
(1) Schimbarea categoriei de
folosință silvică a terenurilor cu destinație
forestieră, pe perioada de aplicare a amenajamentului silvic, în altă
categorie de folosință silvică se aprobă prin ordin al
conducătorului autorității publice centrale care răspunde
de silvicultură.
(2) Schimbarea categoriei de
folosință silvică a terenurilor cu destinație
forestieră de la folosința "pădure" la altă
categorie de folosință silvică se face cu plata unei taxe
echivalente cu taxa de scoatere definitivă din fondul forestier
național, care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar
cu destinație silvică.
(3) Fac excepție de la prevederile alin.
(2) terenurile destinate construcției de drumuri forestiere,
realizării de lucrări de corectare a torenților, terenurile
destinate înființării de pepiniere silvice cu o suprafață
de maximum 0,5 ha, constituirii culoarului de frontieră și
fâșiei de protecție a frontierei de stat, cele destinate
realizării unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a
Frontierei de Stat.
(4) Schimbarea categoriei de
folosință a terenurilor pentru constituirea culoarului de
frontieră și a fâșiei de protecție a frontierei de stat, a
celor destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului Integrat
de Securizare a Frontierei de Stat, precum și a celor destinate
realizării unor centre de antrenament se face la solicitarea
instituțiilor din sistemul național de ordine publică.
Capitolul V Prevenirea
și stingerea incendiilor
Articolul 48
Proprietarii terenurilor forestiere,
ai perdelelor forestiere de protecție și ai terenurilor degradate pe
care s-au realizat lucrări de împădurire, precum și ocoalele
silvice care asigură servicii silvice sau administrarea acestora sunt
obligați să aplice și să respecte normele specifice de
apărare împotriva incendiilor, aprobate prin ordin al conducătorului
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Articolul 49
Prefecții, primarii, consiliile
județene și locale, unitățile autorităților competente
ale statului în domeniul protecției civile, al combaterii efectelor
calamităților și dezastrelor, potrivit atribuțiilor legale
ce le revin, au obligația de a interveni în acțiunile de prevenire
și stingere a incendiilor în fondul forestier și în vegetația
forestieră din afara acestuia.
Articolul 50
Persoanele fizice care constată
incendii în fondul forestier național sunt obligate să le anunțe
imediat la numărul unic de urgență și să participe la
stingerea lor.
Capitolul VI Paza
și protecția pădurilor
(1) Proprietarii de păduri
sunt obligați să asigure paza pădurii împotriva tăierilor
ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradărilor, a
pășunatului și a altor fapte păgubitoare pentru fondul forestier,
în condițiile legii.
(2) Personalul silvic care are atribuții
pentru paza pădurilor este dotat cu armament de serviciu, în
condițiile legii.
(2^1) Personalul silvic cu
atribuții de pază răspunde patrimonial, în conformitate cu
prevederile Legii nr.
53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, pentru pagubele produse pe
suprafețele de fond forestier sau în terenurile din afara fondului
forestier pe care le are în pază, în situația în care în termen de 24
de ore de la constatarea pagubelor nu informează, în scris, ocolul silvic;
șeful ocolului silvic răspunde patrimonial, în conformitate cu
prevederile Legii nr.
53/2003, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, pentru pagubele produse pe suprafețele de
fond forestier sau în terenurile din afara fondului forestier, dacă nu
sesizează unitățile de poliție și/sau parchetul
teritorial cele mai apropiate, în maximum 24 de ore de la înregistrarea
informației referitoare la constatarea pagubelor.
(3) În exercitarea atribuțiilor de
serviciu privind paza fondului forestier, precum și constatarea
contravențiilor și a faptelor ce constituie infracțiuni silvice,
personalul silvic este învestit cu exercițiul autorității
publice, în limitele competențelor stabilite de lege.
Articolul 52
Unitățile de poliție
și jandarmerie, potrivit atribuțiilor ce le revin conform legii,
asigură sprijin de specialitate în organizarea pazei pădurilor.
Articolul 53
(1) Se interzice
pășunatul în fondul forestier, în perdelele forestiere de
protecție și în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate sau
în alunecare.
(2) Prin excepție de la prevederile alin.
(1), în caz de forță majoră, autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură sau unitățile
teritoriale de specialitate ale acesteia, după caz, pot aproba
pășunatul în fondul forestier, dacă sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiții:
a) se
desfășoară pe durată limitată;
b) se practică doar în
anumite perimetre ale pădurii;
c) solicitările de
aprobare aparțin autorităților publice locale;
d) s-a obținut acordul
proprietarului;
e) este solicitat în cazuri
temeinic justificate.
(3) Nu poate fi aprobat pășunatul în
arboretele în curs de regenerare, în plantațiile
și regenerările tinere, precum și în pădurile care
îndeplinesc funcții speciale de protecție.
(4) În cazul pădurilor proprietate
publică a statului, acordul prevăzut la alin.
(2) lit. d) se dă de
administrator.
(5) Trecerea animalelor domestice prin fondul
forestier spre zonele de pășunat, adăpat și adăpostire
se aprobă de ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier,
pe trasee delimitate și în perioade precizate. Pentru fondul forestier
proprietate publică a statului, aprobarea se dă de către
conducătorii structurilor prevăzute la art.
10 alin. (2).
(6) Se interzice trecerea animalelor domestice
prin pădure în arboretele în curs de regenerare,
în plantațiile și regenerările tinere, în ariile naturale
protejate de interes național, în perimetrele de ameliorare, precum
și în perdelele forestiere de protecție.
(7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite
amplasarea în mod gratuit a stupilor de albine în fondul forestier proprietate publică
a statului, pe perioada pastoralului.
(8) Cuantumul plății pentru
acțiunile prevăzute la alin. (2) și (5) se stabilește prin
înțelegerea părților.
(1) Accesul public pedestru în
pădure este permis pe răspunderea celui care intră în
pădure numai în zone amenajate, pe trasee și poteci marcate în acest
sens, pe drumurile forestiere și în pădurile cu funcții de protecție,
predominant sociale.
(1^1) Accesul public cu
bicicleta în pădure este permis numai pe drumurile forestiere, pe potecile
și pe traseele amenajate, pe răspunderea celui care intră în
pădure și cu respectarea condițiilor stabilite de
administratorul fondului forestier/proprietar, după caz.
(2) Accesul public în fondul forestier
național cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede
este interzis, cu excepția activităților sportive, de recreere
și turism organizate, care se pot practica pe drumurile forestiere sau pe
trasee special marcate și omologate, numai cu acordul:
a) șefului ocolului
silvic, în cazul administrării;
b) proprietarului, cu avizul
șefului ocolului silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice.
(3) În cazul organizațiilor
neguvernamentale, accesul în fondul forestier cu autovehicule, motociclete,
ATV-uri sau mopede este permis doar în urma
semnării unui protocol cu administratorul, în cazul fondului forestier
proprietate publică a statului, sau cu administratorul/proprietarul, în
cazul fondului forestier proprietate privată.
(4) Amenajarea în fondul forestier
național de poteci și trasee pentru plimbare, alergare și
biciclete se face cu acordul administratorului, pentru fondul forestier
proprietate publică a statului, sau cu acordul proprietarului, pentru
fondul forestier, altul decât proprietate publică a statului. În
pădurile încadrate în tipul I funcțional, amenajările se pot
realiza numai cu aprobarea administratorului ariei naturale protejate.
(5) Potecile și traseele pentru plimbare,
alergare și biciclete pot fi realizate numai din pământ, lemn și
pietriș. Realizarea acestora nu face obiectul scoaterii
definitive/ocupărilor temporare din fondul forestier național, nu
necesită autorizație de construcție și este permisă
numai în situația în care nu implică tăieri de arbori,
defrișări.
Articolul 55
(1) Supravegherea stării de
sănătate a pădurilor și stabilirea lucrărilor necesare
pentru prevenirea și combaterea bolilor și a dăunătorilor
se realizează prin serviciul de specialitate din cadrul
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Măsurile dispuse de serviciul
prevăzut la alin. (1) sunt obligatorii pentru toți deținătorii de fond
forestier.
Articolul 56
Ocoalele silvice realizează
lucrările de depistare și prognoză a atacurilor bolilor și
dăunătorilor pădurii, în conformitate cu normele tehnice privind
protecția pădurilor împotriva bolilor și dăunătorilor.
Articolul 57
(1) Lucrările de combatere
a bolilor și dăunătorilor pădurilor, indiferent de forma de
proprietate, prin mijloace avio, se realizează
în mod unitar sub coordonarea serviciului prevăzut la art.
55.
(2) Efectuarea celorlalte lucrări de
combatere a bolilor și dăunătorilor se realizează de ocolul
silvic în care sunt necesare aceste lucrări și se suportă de
proprietar, respectiv de administrator, pentru pădurile proprietate publică
a statului.
Capitolul VII Produsele
specifice fondului forestier național
Articolul 58
(1) Produsele specifice fondului
forestier național sunt bunurile ce se realizează din acesta,
respectiv produse lemnoase și nelemnoase.
(2) Produsele lemnoase specifice fondului
forestier național sunt reprezentate prin:
a) produse principale,
rezultate din tăieri de regenerare a pădurilor;
b) produse secundare,
rezultate din tăieri de îngrijire și conducere a arboretelor;
c) produse accidentale,
rezultate în urma acțiunii factorilor biotici și abiotici
destabilizatori sau din defrișări de pădure legal aprobate;
d) produse de igienă,
rezultate din procesul normal de eliminare naturală;
e) alte produse: arbori
și arbuști ornamentali, pomi de Crăciun, răchită,
puieți și diferite produse din lemn.
(3) Produsele nelemnoase specifice fondului
forestier național sunt reprezentate prin:
a) faună de interes
cinegetic;
b) pește din apele de
munte, din crescătorii, bălți și iazuri din fondul forestier;
c) fructe de pădure;
d) semințe forestiere;
e) trufe și alte
ciuperci comestibile din flora spontană din cuprinsul acestuia;
f) plante medicinale și
aromatice din cuprinsul acestuia;
g) rășină;
h) alte produse.
(4) Produsele pădurii aparțin
proprietarilor sau deținătorilor acesteia, după caz, cu
excepția faunei de interes cinegetic și a peștelui din apele de
munte.
(5) Recoltarea și/sau achiziționarea
produselor nelemnoase specifice fondului forestier național se fac/se face
pe baza autorizațiilor emise de ocolul silvic care asigură
administrarea sau serviciile silvice, conform instrucțiunilor aprobate
prin ordin al autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură, precum și pe baza autorizației de
recoltare/achiziționare emise de autoritatea competentă pentru
protecția mediului.
(6) În cazul fondului forestier care nu se
află în administrarea unui ocol silvic, autorizațiile prevăzute
la alin. (5) se vor emite doar în baza acordului scris al proprietarului fondului
forestier.
Articolul 59
(1) Volumul maxim de lemn care
se recoltează ca produse principale într-o unitate de gospodărire nu
poate depăși posibilitatea acestora, stabilită prin
amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia.
(2) Volumul maxim de lemn prevăzut
la alin. (1), care se recoltează anual ca produse principale într-o unitate de
gospodărire, nu poate depăși posibilitatea anuală.
(3) Prin excepție de la prevederile alin.
(2), se poate depăși posibilitatea anuală, în următoarele
situații:
a) dacă reglementarea
procesului de producție lemnoasă se realizează la nivel de
arboret;
b) cu volumul de lemn
nerecoltat, până la nivelul posibilității anuale, în anii
anteriori de aplicare a amenajamentului silvic în vigoare.
c) recoltarea produselor
accidentale I, cu aprobarea structurii teritoriale de specialitate a
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
(4) Suprafața arboretelor
prevăzută în amenajamentul silvic a fi parcursă cu lucrări
de îngrijire și de conducere este minimală.
(5) Volumul prevăzut prin amenajamentul
silvic pentru extragere, prin lucrările de îngrijire și conducere,
este orientativ și se recoltează cu respectarea prevederilor normelor
tehnice specifice și în funcție de starea arboretelor.
(5^1) Lucrările de
îngrijire și conducere a arboretelor, tăierile de igienă
executate în fondul forestier proprietate publică a statului se
realizează de către administratorii prevăzuți de lege, în
următoarea ordine:
a) prin exploatare în regie
proprie, cu forțe proprii;
b) prin exploatare în regie
proprie, prin prestări servicii cu operatori economici atestați
pentru lucrări de exploatare forestieră;
c) prin valorificare ca
masă lemnoasă pe picior; valorificarea ca masă lemnoasă pe
picior se poate face numai pentru volumul din actele de punere în valoare care
depășește capacitatea proprie de exploatare la nivelul ocolului
silvic/bazei experimentale și după organizarea a cel puțin
două proceduri de achiziție publică, în condițiile legii.
Volumul lemnului de foc rezultat din masa lemnoasă valorificată pe
picior se oferă spre valorificare în ordinea de priorități
prevăzută la alin. (5^2).
(5^2) Volumul disponibil
rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm
și ca lemn de foc din lucrările de îngrijire și conducere a
arboretelor, din tăierile de igienă din fondul forestier proprietate
publică a statului se valorifică în următoarea ordine de
priorități:
a) pentru necesarul de lemn
al populației, pe bază de solicitare individuală sau în baza
solicitărilor centralizate de unitățile
administrativ-teritoriale pe suprafața cărora este amplasat fondul
forestier administrat de ocolul silvic de stat; această cantitate se
valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia
nu are dreptul de comercializare;
b) pentru consumul propriu
al unităților de interes local finanțate, integral sau
parțial, de la bugetul de stat sau bugetul local, care nu
desfășoară activitate economică în sensul
reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului de stat, în baza
solicitării unității de interes local sau în baza
solicitărilor centralizate de unitățile
administrativ-teritoriale pe suprafața cărora estre amplasat fondul
forestier; această cantitate se valorifică prin vânzare directă,
iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
c) consumul propriu al
administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului.
(5^3) Volumul disponibil
rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm
și ca lemn de foc din lucrările de îngrijire și conducere a
arboretelor, din tăierile de igienă executate în fondul forestier
proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se
valorifică în condițiile Regulamentului de valorificare a masei
lemnoase din fondul forestier proprietate publică în vigoare, în
următoarea ordine de priorități:
a) pentru necesarul de lemn
populației din raza unității administrativ-teritoriale;
această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar
cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
b) pentru consumul propriu
al unităților de interes local de pe raza unității
administrativ-teritoriale finanțate, integral sau parțial, de la
bugetul de stat sau bugetul local, care nu desfășoară activitate
economică în sensul reglementărilor comunitare în domeniul ajutorului
de stat; această cantitate se valorifică prin vânzare directă,
iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare;
c) consumul propriu al
administratorilor fondului forestier proprietate publică a
unităților administrativ-teritoriale;
d) în situația în care
nu se poate asigura necesarul de lemn de foc din resursa prevăzută
mai sus, unitățile administrativ-teritoriale pot hotărî să
se asigure necesarul de lemn de foc și din volumul rezultat prin aplicarea
celorlalte categorii de lucrări silvotehnice.
(5^4) Abrogat.
(5^5) Volumul disponibil de lemn
de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm și de lemn de
foc, rămas după acoperirea necesarului de lemn în
condițiile alin. (5^2) și (5^3), se valorifică în
condițiile regulamentului de valorificare a masei lemnoase din fondul
forestier proprietate publică, în vigoare.
(5^6) Volumul de lemn
prevăzut la alin. (5^1) se adaugă la volumul maxim care poate fi valorificat ca
materiale lemnoase fasonate de către administratorii fondului forestier
proprietate publică a statului, stabilit în condițiile regulamentului
de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică.
(5^7) Pentru județele
deficitare în păduri, solicitările formulate către
unitățile administrativ-teritoriale se centralizează la nivelul
prefecturilor și se transmit Regiei Naționale a Pădurilor -
Romsilva în vederea comunicării către acestea a existenței în
județele limitrofe a eventualelor volume de lemn de lucru cu diametrul la
capătul gros de maximum 24 cm și de lemn de foc, disponibile spre
vânzare.
(5^8) Persoanele fizice care au
în proprietate fond forestier din care își pot acoperi cantitatea de lemn
necesară încălzirii locuințelor, de minimum 10 mc/an, nu pot
beneficia de lemn de foc pentru încălzirea locuințelor în
condițiile alin. (5^2)-(5^4).
(5^9) Materialele lemnoase
prevăzute la alin. (5^2)-(5^4), comercializate de
către cumpărătorii acestora, sunt fără
proveniență legală și se confiscă fizic sau valoric,
după caz, în condițiile legii.
(6) Produsele accidentale se recoltează
integral din fondul forestier; în situația în care volumul produselor
accidentale I cumulat cu volumul recoltat anterior apariției acestora
depășește posibilitatea, ocolul silvic care asigură
administrarea/serviciile silvice, după caz, întocmește
documentația potrivit metodologiei prevăzute la alin.
(6^1) și o transmite spre aprobare structurii teritoriale de
specialitate a autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură. În ariile naturale protejate se respectă
legislația specifică protecției mediului.
(6^1) Depășirea
posibilității prevăzute la alin.
(6) se aprobă prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de
specialitate a autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură, în baza metodologiei aprobate prin ordin al
conducătorului autorității publice centrale care răspunde
de silvicultură.
(6^2) În termen de 5 zile
lucrătoare de la aprobare, structura teritorială de specialitate a
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură
transmite Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură decizia de
aprobare a depășirii posibilității, care decide
aprobarea/respingerea elaborării unui nou amenajament silvic; la
stabilirea posibilității din noul amenajament silvic se ia în
considerare volumul cu care s-a depășit posibilitatea din
amenajamentul anterior.
(6^3) Pentru suprafețele de
fond forestier cuprinse între 10,1 și 100 ha, pentru care nu există
amenajament silvic elaborat, produsele accidentale se pot recolta numai
după elaborarea unui addendum la un amenajament silvic în vigoare și
aprobarea acestuia în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură.
(7) Volumul produselor accidentale I
înregistrate în unități de gospodărire în care se
reglementează procesul de producție lemnoasă, precum și
volumul arborilor tăiați ilegal se precomptează
din posibilitatea de produse principale.
(8) Precomptarea se
realizează în cadrul aceleiași proprietăți.
(9) Se interzice compensarea volumului de
recoltat, prevăzut de amenajamentul silvic din unități
amenajistice inaccesibile, cu volume echivalente din unități
amenajistice situate în zone accesibile, cu excepția situațiilor
apariției produselor accidentale I.
(10) În situația în care volumul masei
lemnoase afectate de factori biotici și/sau abiotici este mai mare decât
posibilitatea anuală, aceasta poate fi depășită în
condițiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin al
conducătorului autorității publice centrale care răspunde
de silvicultură.
(11) Volumul masei lemnoase prevăzut
la alin. (10), care depășește posibilitatea anuală, se precomptează în anii următori de aplicare a
amenajamentului silvic.
Articolul 60
(1) Produsele lemnoase ale
pădurii și ale vegetației forestiere din afara fondului
forestier se recoltează pe bază de autorizație de exploatare
eliberată de ocolul silvic.
(2) Estimarea cantitativă și
calitativă a produselor lemnoase se face prin acte de evaluare întocmite
de ocoalele silvice, conform normelor tehnice silvice specifice.
(3) Ocolul silvic care eliberează
autorizația de exploatare are obligația să execute predarea spre
exploatare, controlul exploatării și reprimirea parchetelor.
(4) Valorificarea masei lemnoase din fondul
forestier proprietate publică se face potrivit regulamentului aprobat prin
hotărâre a Guvernului.
(5) În elaborarea regulamentului prevăzut
la alin. (4) se au în vedere următoarele principii:
a) valorificarea
superioară a masei lemnoase;
a^1) expedierea materialelor
lemnoase obținute din fondul forestier național și din
vegetația din afara fondului forestier național se face numai
după măsurarea materialelor lemnoase;
b) sprijinirea
dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a masei lemnoase;
c) valorificarea masei
lemnoase pe picior se face doar către operatori economici atestați;
un operator economic/grup de operatori economici poate cumpăra la
licitație sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din
produse principale sau accidentale I, sub formă de lemn rotund fasonat la
drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie
procesarea a cel puțin 40% din materialul lemnos achiziționat;
d) prioritatea alocării
resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publică,
necesare încălzirii locuințelor populației;
e) transparența
vânzării și comercializării masei lemnoase;
f) un operator economic/grup
de operatori economici nu poate achiziționa/procesa mai mult de 30% din
volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare
specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în
valoare autorizate la exploatare și exploatate la nivel național, indiferent
de forma de proprietate;
g) asigurarea cu prioritate
de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din
păduri proprietate publică a statului sub formă de lemn fasonat,
pe baza necesarului anual estimat; aceștia au drept de preempțiune la
cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preț și în
condiții egale de vânzare.
(6) Începând cu data de 1 ianuarie 2025, masa
lemnoasă recoltată din fondul forestier proprietate publică a
statului și din fondul forestier proprietate publică a
unităților administrativ-teritoriale se valorifică preponderent
ca lemn fasonat.
(7) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, cel
puțin 50% din masa lemnoasă recoltată din fondul forestier
proprietate publică a statului și din fondul forestier proprietate
publică a unităților administrativ-teritoriale se
valorifică ca lemn fasonat.
(8) Administratorii fondului forestier
proprietate publică a statului prevăzuți la art.
11 alin. (1) sau proprietarii/administratorii fondului forestier proprietate
publică a unității administrativ-teritoriale sunt obligați
să ia măsuri pentru încadrarea în prevederile alin.
(6) și (7).
(9) Licitațiile publice pentru executarea
prestărilor de servicii de exploatare forestieră derogă de la
prevederile Legii nr.
98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările
și completările ulterioare.
Articolul 61
Produsele nelemnoase specifice
fondului forestier se recoltează în conformitate cu normele tehnice
aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice
centrale care răspunde de silvicultură.
Capitolul VIII Exploatarea
masei lemnoase
Articolul 62
(1) Exploatarea masei lemnoase
se face după obținerea autorizației de exploatare și
predarea parchetului, cu respectarea regulilor silvice și în conformitate
cu instrucțiunile privind termenele, modalitățile și perioadele
de colectare, scoatere și transport ale materialului lemnos, aprobate prin
ordin al conducătorului autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură. În zonele de deal și de munte se
dă prioritate tehnologiilor bazate pe funiculare.
(2) Exploatarea masei lemnoase se face doar de
operatori economici atestați de către comisia de atestare, care
funcționează în cadrul asociației patronale și profesionale
din domeniul forestier recunoscută la nivel național.
(3) Fac excepție de la prevederile alin.
(2) proprietarii de fond forestier, persoane juridice și fizice, care pot
exploata din proprietatea lor, fără să dețină
certificat de atestare pentru lucrări de exploatare forestieră, un
volum de până la 20 mc/an, în condițiile legii, și ocoalele
silvice care pot exploata masa lemnoasă provenită din tăieri de
îngrijire și conducere a arboretelor tinere - curățări.
(4) De prevederile alin.
(3) beneficiază și persoanele fizice care au facilitățile
prevăzute de Legea nr.
33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a
locuitorilor Munților Apuseni, cu modificările și
completările ulterioare, precum și membrii formelor de proprietate
asociative prevăzute de lege.
(4^1) În scopul prevenirii
inundațiilor, Administrația Națională «Apele Române»
și subunitățile acesteia pot efectua lucrările de
exploatare a vegetației forestiere din albia minoră și de pe
suprafața construcțiilor hidrotehnice, fără a deține
certificat de atestare.
(4^2) În vederea
exploatării materialului lemnos în condițiile art.
62 alin. (3), ocolul silvic nominalizat poate stabili un program săptămânal
pentru efectuarea lucrărilor de transport valabil pentru întreg teritoriul
unității administrativ-teritoriale. Programul astfel stabilit se
comunică consiliului local în vederea aducerii la cunoștința
persoanelor fizice și juridice interesate.
(4^3) Prevederile art.
62 alin. (3) și (4^2) se aplică și în cazul materialului lemnos exploatat din
afara fondului forestier.
(5) Regulamentul privind organizarea,
funcționarea și componența comisiei prevăzute la alin.
(2), precum și criteriile de atestare pentru activitatea de exploatare
forestieră se aprobă prin ordin al conducătorului
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură,
la propunerea instituțiilor, organizațiilor și asociațiilor
profesionale și patronale din domeniu, a reprezentanților
naționali ai proprietarilor de pădure și a structurilor
asociative ale autorităților locale.
(6) Autorizația de exploatare se
eliberează de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile
silvice.
Articolul 63
(1) Arborii destinați
tăierii se inventariază și, după caz, în funcție de
natura tăierii, se marchează cu dispozitive speciale de marcat de
către personalul silvic împuternicit, în conformitate cu normele tehnice.
(2) Forma și modul de utilizare a
dispozitivelor speciale de marcat, precum și modul de marcare a arborilor
sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al
conducătorului autorității publice centrale care răspunde
de silvicultură.
Articolul 64
(1) Dispozitivele speciale de
marcat au regimul mărcilor și al sigiliilor, iar tiparele lor se
înregistrează și se păstrează la birourile notariale.
(2) Operațiunile prevăzute la alin.
(1) sunt scutite de taxa de timbru prevăzută de lege pentru
primirea în depozit la birourile notariale a înscrisurilor sau a documentelor.
(3) Conducătorul autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură poate aproba
utilizarea unor dispozitive speciale de marcat care nu au regimul mărcilor
și al sigiliilor.
(4) Prin metodologie, aprobată prin ordin
al conducătorului autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură, se pot stabili, pe zone-pilot, constituite
la nivel de ocol silvic, modalități experimentale de recoltare a
arborilor, fără utilizarea dispozitivelor speciale de marcat.
Articolul 65
(1) La exploatarea masei
lemnoase se folosesc tehnologii de recoltare, de colectare, lucrări în
platforma primară și de transport al lemnului din pădure care
să nu producă degradarea solului, a drumurilor forestiere și a
malurilor apelor, distrugerea sau vătămarea semințișului
utilizabil, precum și a arborilor nedestinați exploatării, peste
limitele admise de normele tehnice.
(2) Titularii autorizațiilor de
exploatare răspund pe toată durata exploatării pentru
prejudiciile produse în cuprinsul parchetului și drumurilor auto
forestiere pe care circulă.
Articolul 66
(1) În scopul asigurării
fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind eventualele
prejudicii de natura celor prevăzute la art.
65 alin. (1), inclusiv pentru refacerea elementelor de drum forestier distruse din vina
titularilor autorizațiilor de exploatare, aceștia depun la ocolul
silvic, anticipat emiterii autorizației de exploatare, o cauțiune de
minimum 5% din valoarea contractului.
(2) Cuantumul cauțiunii prevăzute
la alin. (1) se stabilește la data contractării masei lemnoase sau a
lucrării de exploatare a lemnului.
Articolul 67
(1) Pentru colectarea lemnului
din păduri se construiesc căi de acces și instalații
pasagere, în conformitate cu instrucțiunile prevăzute la art.
62 alin. (1).
(2) Colectarea lemnului prin traversarea
terenurilor aparținând altor proprietari se face cu plata servituții
de trecere și, după caz, a despăgubirilor stabilite prin
înțelegerea părților.
Capitolul IX Proveniența
și circulația materialelor lemnoase
Articolul 68(1) Materialele
lemnoase, indiferent de proveniența lor, se transportă numai
însoțite de documente specifice de transport, din care să rezulte cu
certitudine legalitatea provenienței acestora.
(2) Sunt interzise primirea
spre încărcare și transportul cu orice mijloace de transport al
materialelor lemnoase neînsoțite de documentele de transport
prevăzute la alin. (1).
(2^1) Transportul cu orice
mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m^3,
neînsoțite de documentele specifice de transport prevăzute la alin.
(1), constituie infracțiune și se sancționează cu
amendă sau cu închisoare de la 6 luni la un an și cu confiscarea
materialelor lemnoase care fac obiectul transportului.
(2^2) Sunt supuse
confiscării mijloacele de transport materiale lemnoase și orice alte
bunuri care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la
săvârșirea infracțiunii prevăzute la alin.
(2^1).
(3) Prestațiile silvice în vegetația
din afara fondului forestier sunt realizate pe raza unei unități
administrativ-teritoriale de către ocolul silvic nominalizat.
Articolul 69
(1) Controlul circulației
materialelor lemnoase se efectuează de către:
a) personalul silvic;
b) ofițeri,
subofițeri și agenți din cadrul Poliției Române,
Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române;
c) personalul cu
atribuții de control din cadrul Agenției Naționale de
Administrare Fiscală.
(2) Personalul prevăzut la alin.
(1) lit. b) și c) este obligat să sprijine personalul silvic în
acțiunile de control al circulației materialelor lemnoase, în
condițiile legii.
Articolul 70
Materialele lemnoase găsite în
circulație fără documentele specifice de transport, cu documente
specifice de transport a căror valabilitate a expirat sau care nu au
înscrisă proveniența legală se confiscă de personalul
prevăzut la art. 69 alin. (1) și se valorifică potrivit legii.
Articolul 71
(1) Materialele lemnoase
însoțite de documente specifice de transport care nu sunt completate
corespunzător se rețin și se predau în custodie.
(2) Custodia materialelor lemnoase se
asigură de cel mai apropiat ocol silvic sau de persoane fizice ori
juridice care dețin spații corespunzătoare de depozitare, cu
acordul acestora.
(3) Dacă, în termenul stabilit de
personalul împuternicit care a dispus reținerea sau ca urmare a
hotărârii judecătorești, nu se confirmă proveniența
legală a materialelor lemnoase, acestea se confiscă potrivit
prevederilor legale.
(4) În cazul în care s-a stabilit
proveniența legală, materialele lemnoase reținute se restituie.
(5) Materialele lemnoase confiscate conform
prevederilor alin. (3) se restituie proprietarilor, dacă aceștia sunt identificați
și nu sunt autorii faptelor ilegale care au impus confiscarea, sau se
valorifică potrivit legii.
(6) Cheltuielile ocazionate de reținere,
custodie și transport se suportă de persoana care nu a făcut
dovada provenienței legale a materialelor lemnoase reținute.
Articolul 72
(1) Se interzic primirea,
depozitarea, prelucrarea, transportul și comercializarea materialelor
lemnoase fără documente specifice de transport ale acestora sau cu
documente din care nu rezultă cu certitudine proveniența legală
a acestora.
(1^1) Se interzic transportul
și comercializarea materialelor lemnoase care nu corespund documentelor care
atestă proveniența materialelor lemnoase.
(1^2) Se interzic primirea,
depozitarea și prelucrarea materialelor lemnoase care nu corespund
documentelor care atestă proveniența materialelor lemnoase, astfel
cum este definită în anexa nr. 1 pct. 38, cu luarea în
considerare a toleranțelor de măsurare specificate prin normele
referitoare la proveniența, circulația și comercializarea
materialelor lemnoase prevăzute la art. 73.
(2) Materialele lemnoase prevăzute
la alin. (1) se confiscă și se valorifică potrivit legii.
(3) Pentru evitarea degradării,
materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se pot valorifica.
Contravaloarea acestora se consemnează într-un cont special până la
soluționarea definitivă a cauzei.
Articolul 73
Normele referitoare la
proveniența, circulația și comercializarea materialelor
lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase
și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele
privind proveniența și circulația materialelor lemnoase
destinate consumului propriu al proprietarului se stabilesc prin hotărâre
a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură.
Capitolul X Cercetarea
științifică din silvicultură
Articolul 74
Autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură sprijină prin programe
activitatea de cercetare științifică și dezvoltare
tehnologică din domeniu și urmărește folosirea
eficientă a rezultatelor obținute, în vederea fundamentării tehnico-științifice a măsurilor de
gospodărire a pădurilor.
Articolul 75
(1) Cercetarea
științifică și dezvoltarea tehnologică din domeniul
silviculturii se realizează prin Institutul de Cercetări și
Amenajări Silvice care se reorganizează, prin hotărâre a
Guvernului, în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în
Silvicultură "Marin Drăcea", în
coordonarea autorității publice centrale pentru cercetare
științifică, dezvoltare tehnologică și inovare ca
institut național cu personalitate juridică, precum și prin alte
persoane juridice de drept public și privat care au ca obiect de activitate
cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică din
domeniu.
(2) Activitatea de dezvoltare tehnologică
pentru fondul forestier proprietate publică a statului se realizează
prin Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, care se
reorganizează în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în
Silvicultură "Marin Drăcea".
Regia Națională a Pădurilor - Romsilva acordă direct
realizarea de servicii pentru activitatea de dezvoltare tehnologică
Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice.
(3) Avizarea și aprobarea proiectelor de
amenajare a pădurilor și a altor proiecte referitoare la fondul
forestier național se realizează de autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură.
Articolul 76
Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea"
administrează prin baze experimentale fondul forestier proprietate
publică a statului deținut, în care se efectuează cercetări
în vederea generalizării rezultatelor în practica silvică.
Articolul 77
Cercetarea științifică
în domeniul silviculturii este finanțată de la bugetul de stat, prin
bugetul autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură, precum și din alte surse, potrivit legii.
Capitolul XI Dezvoltarea
conștiinței forestiere
Articolul 78
(1) Autoritatea publică
centrală pentru educație, cu consultarea autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură, va include în curricula de la formele de învățământ
obligatorii noțiuni privitoare la păduri, la conservarea acestora,
precum și la rolul și importanța lor în cadrul biosferei și
în viața omenirii, în general.
(2) Noțiunile prevăzute la alin.
(1) se vor dezvolta diferențiat și progresiv, în funcție
de forma de învățământ.
Articolul 79
Autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură are obligația
realizării acțiunilor specifice, prin căi și mijloace
adecvate, pentru următoarele scopuri:
a) formarea
conștiinței forestiere;
b) crearea unui minimum de
cunoștințe profesionale la proprietarii de păduri.
Articolul 80
(1) Autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură înființează
Centrul Național pentru Perfecționare în Silvicultură.
(2) Regulamentul de organizare și
funcționare a centrului prevăzut la alin.
(1) se va stabili prin ordin al conducătorului autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură.
Articolul 81(1) În perioada 15
martie - 15 aprilie a fiecărui an, autoritatea publică centrală
care răspunde de silvicultură organizează "Luna
plantării arborilor".
(2) Luna plantării arborilor se
organizează cu participarea consiliilor județene, a prefecturilor, a
primăriilor, a inspectoratelor școlare teritoriale, a
instituțiilor confesionale, a unităților militare, precum
și a altor instituții cu caracter public.
(3) Cu prilejul organizării
manifestărilor prevăzute la alin. (1), autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură, prin
unitățile aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea
acesteia, va pune la dispoziția celor interesați materialul
săditor și logistica necesară.
(4) În perioada prevăzută la alin.
(1), autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură, administratorii pădurilor proprietate publică a
statului și ocoalele silvice private sunt obligați să
desfășoare acțiuni publice de popularizare și educare
privind rolul și importanța pădurii și activități
practice de realizare de plantații forestiere, întreținerea și
conducerea arboretelor.
Articolul 82
Autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură sprijină
inițiativa și acțiunile instituțiilor publice, ale
mass-media și ale organizațiilor neguvernamentale referitoare la
apărarea, dezvoltarea și gospodărirea pădurilor.
Capitolul XII Accesibilizarea
pădurilor
Articolul 83
(1) Mărirea gradului de
accesibilizare a fondului forestier național constituie o condiție de
bază a gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea
prevederilor planurilor de management aprobate în condițiile legii, în
cazul ariilor naturale protejate.
(2) Drumurile forestiere sunt căi de
transport tehnologic, de utilitate privată, utilizate pentru:
gospodărirea pădurilor, desfășurarea
activităților de vânătoare și pescuit sportiv,
intervenții în caz de avarii, calamități sau dezastre, fiind
închise circulației publice, cu excepția activităților
sportive, de recreere și turism, organizate, care se pot practica numai cu
acordul proprietarului, iar în cazul pădurilor proprietate publică a
statului, cu acordul administratorului acestora, cu respectarea prevederilor art.
54 alin. (2), precum și pentru accesul proprietarilor la terenuri în vederea
gospodăririi acestora.
(3) Condițiile de acces se
afișează pe indicatoare specifice, la intrarea pe drumul forestier.
(4) Pentru construirea drumurilor forestiere
nu este necesară obținerea autorizației de construire.
Articolul 84
Construirea drumurilor forestiere se
realizează după aprobarea schimbării categoriei de
folosință forestieră, în condițiile art.
47 alin. (1), la solicitarea proprietarului sau administratorului, după caz,
după cum urmează:
a) pentru drumurile
forestiere care se realizează în fondul forestier proprietate publică
a statului, de administratorul acestora;
b) pentru drumurile
forestiere care se realizează în fondul forestier, altul decât cel
proprietate publică a statului, de către proprietar.
Articolul 85
(1) Proiectarea și
construcția drumurilor forestiere se realizează pe baza principiilor
care respectă încadrarea în peisaj și nu afectează calitatea
apei, a solului și a habitatelor.
(2) Proiectarea de drumuri forestiere se
realizează de persoane fizice sau juridice atestate de o comisie
înființată în acest scop.
(3) Metodologia, criteriile de atestare
și comisia de atestare se stabilesc prin ordin al conducătorului
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură,
cu consultarea asociațiilor profesionale de profil.
(4) Comisia de atestare este compusă din
specialiști din cadrul autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură, specialiști în cercetare, proiectare
și în construcția de drumuri forestiere, specialiști din
învățământul superior de profil și reprezentanți ai
asociațiilor patronale-profesionale recunoscute la nivel național.
(5) Activitățile de proiectare
și de construire a drumurilor forestiere se desfășoară în
conformitate cu ghidurile de bune practici și cu normativele aprobate de autoritatea
publică centrală care răspunde de silvicultură.
(6) Studiile de fezabilitate pentru
dezvoltarea rețelei de drumuri forestiere se realizează în corelare
cu cele pentru lucrările de corectare a torenților.
(7) Supravegherea și controlul
execuției drumurilor forestiere revin proiectantului, beneficiarului
și autorităților de la care s-au obținut avizele.
(8) Recepția lucrărilor privind
drumurile forestiere se efectuează de beneficiar și de
reprezentanți ai autorităților de la care s-au obținut
avizele, în prezența reprezentanților proiectantului și ai
constructorului.
Articolul 86
Lucrările de corectare a
torenților și întreținerea investițiilor efectuate pentru
corectarea torenților în fondul forestier se realizează cu fonduri
publice, în conformitate cu prevederile Strategiei naționale pentru
dezvoltarea fondului forestier național și ale Strategiei
naționale de management al riscului la inundații.
Articolul 87
(1) Întreținerea și
repararea drumurilor forestiere sunt în sarcina proprietarului, respectiv a administratorului,
pentru drumurile forestiere aflate în fondul forestier proprietate publică
a statului, cu respectarea normativelor sau a ghidurilor de bune practici
aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice
centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Modul de utilizare și transportul pe
drumurile auto forestiere se reglementează prin metodologie aprobată
prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură.
Titlul
IV Dezvoltarea durabilă a fondului forestier național
Capitolul I Dezvoltarea
fondului forestier național
Articolul 88
(1) Dezvoltarea fondului
forestier național și extinderea suprafețelor de pădure
constituie o obligație a autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură și o prioritate națională, în
vederea asigurării echilibrului ecologic la nivel local, național
și global, și se realizează prin Programul național de
împădurire.
(2) Programul național de împădurire
prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
(3) Realizarea Programului național de
împădurire prevăzut la alin. (1) se face prin
lucrări de împădurire a terenurilor din afara fondului forestier
național și a terenurilor cu destinație agricolă, în
vederea îmbunătățirii condițiilor de mediu și a
optimizării peisajului, a asigurării și creșterii
recoltelor agricole, a prevenirii și combaterii eroziunii solului, a
protejării căilor de comunicație, a digurilor și a
malurilor, a localităților și a obiectivelor economice, sociale
și strategice, urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu
altă destinație decât cea silvică, în suprafață de 2
milioane ha, până în anul 2035.
(4) Regia Națională a Pădurilor
- Romsilva poate să achiziționeze terenuri în vederea
împăduririi, cu prioritate terenuri degradate, astfel încât suprafața
fondului forestier proprietate publică a statului să crească.
(5) Finanțarea acțiunilor
prevăzute la alin.(4) se asigură din:
fonduri proprii ale Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, fondul
de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică, fondul de conservare
și regenerare a pădurilor, precum și de la bugetul de stat.
Articolul 89
(1) Autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură realizează continuu
și actualizează periodic, la fiecare 5 ani, inventarul forestier
național, denumit în continuare I.F.N., aliniat la standardele Uniunii
Europene, în scopul obținerii de informații actualizate despre starea
și evoluția vegetației forestiere de pe întreg teritoriul
țării.
(2) Metodologia de inventariere
statistică a tuturor resurselor forestiere din România, pe baza
căreia se realizează I.F.N., se aprobă de conducătorul
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Articolul 90
(1) Autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură asigură realizarea
cu continuitate a Sistemului național al perdelelor forestiere de
protecție, potrivit legii.
(2) Realizarea Sistemului național al
perdelelor forestiere de protecție constituie obiectiv de utilitate
publică. Execuția lucrărilor de înființare a perdelelor
forestiere de protecție se face în baza studiilor tehnico-economice
prevăzute la art. 7 alin. (3)
din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de
protecție, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și cu respectarea cerințelor
prevăzute la art. 7 alin. (4) și (6)-(8) din
Legea nr. 289/2002, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, fără a fi necesară
obținerea altor avize/aprobări/autorizații/acorduri.
Articolul 91
Finanțarea Programului
național de împădurire prevăzut la art.
88 și a Sistemului național al perdelelor forestiere de protecție
prevăzut la art. 90 se face din fondul de ameliorare a fondului funciar, fondul de
conservare și regenerare a pădurilor, alocații de la bugetul de
stat și din alte fonduri prevăzute de lege.
Capitolul II Forme asociative ale
proprietarilor de păduri
Articolul 92(1) Persoanele
fizice și/sau juridice care au în proprietate terenuri forestiere se pot
constitui în asociații, potrivit legii.
(2) Principiile care stau la baza constituirii
asociațiilor prevăzute la alin. (1) sunt
următoarele:
a) libera asociere;
b) respectarea regimului
silvic;
c) gospodărirea
durabilă a pădurilor.
(3) Înființarea asociațiilor de
proprietari de păduri se face în vederea realizării obiectivelor de
ordin economic, ecologic și de management durabil al pădurilor,
urmărindu-se:
a) consolidarea
proprietății;
b) comercializarea în
condiții de profitabilitate a produselor fondului forestier;
c) crearea de ocoale silvice
proprii;
d) creșterea
capacității de absorbție a fondurilor interne și externe;
e) reprezentarea drepturilor
proprietarilor în raport cu autoritățile.
Articolul 93
Asociațiile de proprietari de
păduri se înființează potrivit prevederilor art.
92 alin. (1) și funcționează în conformitate cu
dispozițiile Ordonanței
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și
fundații, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr.
246/2005, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 94
(1) Pentru a beneficia de
sprijin conform legii, asociațiile de proprietari de păduri și
formele asociative prevăzute la art. 92 alin. (1) trebuie să se
înscrie în Registrul național al asociațiilor de proprietari de
păduri, ținut la nivelul autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură.
(2) Conținutul, modelul și procedura
de înscriere în Registrul național al asociațiilor de proprietari de
păduri se aprobă prin ordin al conducătorului
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Articolul 95
(1) Obștile de moșneni
în devălmășie, obștile de moșneni în indiviziune,
obștile răzeșești nedivizate, composesoratele,
pădurile grănicerești, pădurile urbariale, comunele
politice, alte comunități și forme asociative cu diferite
denumiri, existente anterior anului 1948, fac parte din tezaurul istoric al
României.
(2) Proprietatea formelor asociative
prevăzute la alin. (1) este
garantată, indivizibilă și inalienabilă, acesteia fiindu-i
aplicabile dispozițiile art. 27 din
Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit
prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr.
169/1997, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Formele asociative prevăzute la alin.
(1), rezultat al manifestării voinței comunităților
locale, sunt persoane juridice; organizarea și funcționarea acestora
se vor reglementa prin lege specială.
(4) Scoaterea definitivă a terenurilor
din fondul forestier aparținând formelor asociative prevăzute
la alin. (1) este permisă pentru realizarea și/sau extinderea
obiectivelor și lucrărilor prevăzute la art.
36 și art. 37 alin. (1) lit.
a) și d)-f); terenurile
oferite în compensare intră în proprietatea formelor asociative și
întregesc drepturile membrilor proporțional cu cotele deținute.
Articolul 96
Autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură sprijină
constituirea și dezvoltarea asociațiilor de proprietari de
păduri și a formelor asociative, prin bugetul său.
Capitolul III Modalități
de sprijin pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor
Articolul 97
(1) În scopul gestionării
durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice
și juridice și a celui proprietate publică și privată
a unităților administrativ-teritoriale, statul alocă anual de la
buget, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde
de silvicultură, sume pentru:
a) asigurarea integrală
de la bugetul de stat a costurilor necesare asigurării serviciilor silvice
pentru suprafețele de fond forestier de maximum 30 ha, aflate în
proprietatea sau în deținerea persoanelor fizice sau juridice, indiferent
dacă acestea sunt sau nu sunt cuprinse într-o asociație, care au
încheiate contracte de servicii silvice cu ocoale silvice nominalizate; plata
se face către ocolul silvic nominalizat, în baza devizului întocmit de
acesta, pentru suprafețele pentru care are încheiate contracte de servicii
silvice;
a^1) abrogată;
a^2) devizul prevăzut
la lit. a) se calculează ca produs între suprafața prevăzută în
contractele de servicii silvice și costurile medii/ha, pe suprafețele
aferente formelor de relief, potrivit anexei nr. 2.
b) acordarea unor
compensații reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu
le recoltează, datorită funcțiilor de protecție stabilite
prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de
masă lemnoasă;
c) asigurarea
diferenței dintre sumele necesare pentru finanțarea integrală a
lucrărilor prevăzute la art. 33 alin. (3) lit. a)-d) și sumele calculate
la nivelul maxim în fondul de conservare și regenerare a pădurilor;
d) contravaloarea
lucrărilor de combatere a bolilor și dăunătorilor
prevăzute la art. 57 alin. (1), numai pentru fondul
forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice,
dacă suprafața proprietății forestiere este mai mică
sau egală cu 30 ha, indiferent dacă aceasta este sau nu este cuprinsă
într-o asociație;
e) refacerea pădurilor,
dacă sumele constituite la nivelul maxim din fondul de conservare și
regenerare a pădurilor sunt insuficiente, și a căilor forestiere
de transport afectate de calamități naturale sau de incendii, cu
autor necunoscut;
f) sprijinirea
înființării și dezvoltării asociațiilor de proprietari
de păduri;
g) punerea la
dispoziția proprietarilor de păduri a materialelor de educație
forestieră privind ocrotirea și conservarea pădurilor.
(2) Limitarea dreptului de proprietate asupra
terenurilor din fondul forestier național peste nivelul regimului silvic,
așa cum este definit în anexa nr. 1 pct. 42, se face numai cu
acordarea de compensații, cu excepția situațiilor în care
dreptul de proprietate este limitat la inițiativa și prin voința
expresă a proprietarului.
(2^1) Impunerea de
restricții proprietarilor de păduri prin amenajamente silvice, prin
planurile de management și regulamente ale ariilor naturale protejate se
face doar cu acordarea prealabilă de plăți reparatorii care
să compenseze integral veniturile nerealizate anual de proprietarul de
pădure, persoană fizică sau juridică, de drept public sau
privat.
(2^2) În măsura în care nu
sunt asigurate prin fonduri europene, statul alocă anual de la buget, prin
bugetul autorității publice centrale pentru protecția mediului,
sumele necesare pentru efectuarea plăților prevăzute la alin.
(2).
(3) Pentru gestionarea durabilă a
fondului forestier proprietate publică a statului se alocă
administratorului acestuia, prin bugetul autorității publice centrale
care răspunde de silvicultură, sume pentru refacerea căilor
forestiere de transport afectate de calamități naturale.
Articolul 97^1
(1) În scopul gestionării
durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice
și juridice și a celui proprietate publică și privată
a unităților administrativ-teritoriale, statul acordă ajutoare
de stat în silvicultură, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 702/2014
din 25 iunie 2014 al Comisiei de declarare a anumitor categorii de ajutoare în
sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale ca fiind
compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene.
(2) Ministerul Mediului, Apelor și
Pădurilor asigură elaborarea reglementărilor sectoriale și
gestionarea fondurilor financiare, necesare acordării ajutoarelor de stat
prevăzute la alin. (1), prin bugetul propriu,
respectiv prin bugetul autorității publice care gestionează
Fondul pentru mediu, constituit conform prevederilor Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul
pentru mediu, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr.
105/2006, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Instituțiile responsabile pentru
implementarea ajutoarelor de stat prevăzute la alin.
(1) sunt Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor,
Administrația Fondului pentru Mediu, respectiv autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură.
(4) Beneficiarii ajutoarelor de stat
prevăzute la alin. (1) sunt proprietarii
de fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice și
juridice și proprietate publică și privată a
unităților administrativ-teritoriale, înscriși în Registrul
național al asociațiilor de proprietari de păduri.
(5) Ajutorul de stat prevăzut la alin.
(1) se acordă pentru:
a) costurile reprezentând
contravaloarea cheltuielilor de instalare a vegetației forestiere și
de întreținere a acesteia până la închiderea stării de masiv pe
suprafețele compacte de fond forestier, de minimum 0,5 ha, afectate de
factori biotici și/sau abiotici; costurile se aprobă pe bază de
deviz de către structura teritorială de specialitate a
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;
b) contravaloarea pierderii
de creștere, care se acordă anual, pe o perioadă de 10 ani,
pentru suprafețele prevăzute la lit.
a); compensația se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului
următor anului în care s-a produs afectarea;
c) contravaloarea costurilor
generate de recoltarea produselor accidentale.
(6) Pentru fondul forestier proprietate
publică a statului, costurile reprezentând contravaloarea cheltuielilor de
instalare a vegetației forestiere și de întreținere a acesteia
până la închiderea stării de masiv pe suprafețele compacte de
fond forestier, de minimum 0,5 ha, afectate de factori biotici și/sau
abiotici, se suportă din fondul de rezervă al Guvernului.
Articolul 98
Sumele prevăzute la art.
97 alin. (1) lit. a), c), d) și e) se pun la dispoziția ocolului silvic care asigură
administrarea/serviciile silvice, după caz, cele prevăzute la art.
97 alin. (1) lit. b), f) și g) și alin. (2^1) și (2^2) și la art.
101 se pun la dispoziția proprietarilor, iar cele prevăzute
la art. 21 alin.
(4) se pun la dispoziția
structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice
centrale care răspunde de silvicultură.
Articolul 99
(1) Normele metodologice de
acordare, utilizare și control al sumelor anuale prevăzute la art.
98 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură,
în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod.
(2) Prin normele metodologice prevăzute
la alin. (1) se aprobă și procedura de realizare a serviciilor silvice
și de efectuare a controalelor de fond.
Articolul 100
Realizarea cadastrului aferent
fondului forestier național, a I.F.N., a monitoringului
sol-vegetație forestieră este finanțată anual de la bugetul
de stat, prin bugetul autorității publice centrale care răspunde
de silvicultură.
Articolul 101
(1) Persoanele fizice sau
juridice care sunt de acord și pe ale căror terenuri agricole se
înființează perdele forestiere de protecție rămân în
continuare proprietari pe terenul respectiv și pe pădurea astfel
înființată și primesc anual, până la închiderea stării
de masiv, o compensație a pierderii de venit în cuantum de 10 ori
prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior,
stabilit în condițiile legii, la hectar, corespunzător
suprafeței efectiv ocupate de perdelele forestiere de protecție.
(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentului cod, autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură elaborează metodologia de acordare a
compensației prevăzute la alin. (1), pe care o aprobă
prin ordin al conducătorului acesteia.
(3) Plata compensației prevăzute
la alin. (1) se face din:
a) fondul de ameliorare a
fondului funciar, constituit potrivit Legii fondului
funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și
completările ulterioare;
b) alocații de la
bugetul de stat;
c) alte surse prevăzute
de lege.
(4) Persoanele juridice care au concesionate
terenuri proprietate publică a statului cu altă destinație decât
cea forestieră, în condițiile legii, pe care se realizează
perdele forestiere de protecție, sunt scutite de la plata redevenței
aferente suprafeței ocupate de perdelele forestiere.
Titlul
V Controlul aplicării și respectării regimului silvic
Articolul 102
Autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură organizează și
realizează prin personalul propriu împuternicit și prin personalul
împuternicit de la structurile teritoriale de specialitate ale
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură:
a) controlul aplicării
și respectării regimului silvic în fondul forestier național;
b) controlul modului în care
se aplică și se respectă normele specifice în vegetația
forestieră din afara fondului forestier;
c) controlul
circulației materialelor lemnoase, al instalațiilor de prelucrat
și al spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase;
d) controlul
circulației produselor nelemnoase din fondul forestier național.
Articolul 103
(1) Deținătorii de
fond forestier și de vegetație forestieră din afara fondului
forestier, inclusiv ocoalele silvice, sunt obligați să permită
accesul personalului silvic împuternicit pentru controlul respectării
regimului silvic sau a normelor tehnice specifice, după caz, după
înștiințarea prealabilă a acestora.
(2) Personalul silvic împuternicit pentru
controlul respectării regimului silvic are dreptul să
pătrundă pe proprietățile forestiere în vederea
îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
Titlul VI Răspunderi și sancțiuni
Articolul 104
Încălcarea prevederilor
prezentului cod atrage, după caz, răspunderea disciplinară,
materială, civilă, contravențională sau penală,
potrivit legii.
Articolul 105
(1) Prejudiciul adus fondului
forestier național, denumit în continuare prejudiciu, indiferent de natura
juridică a proprietății, se evaluează de către
personalul silvic, în condițiile legii.
(2) Valoarea prejudiciului prevăzut
la alin. (1), produs prin fapte care constituie infracțiuni sau contravenții,
se stabilește prin însumarea valorii pagubei produse pădurii cu
valoarea funcțiilor pădurii nerealizate.
Valoarea pagubei produse pădurii
se calculează conform legii.
(2^2) Valoarea funcțiilor
pădurii nerealizate se calculează după cum urmează:
a) pentru pădurile
încadrate în tipurile funcționale T V și T VI: prin aplicarea
factorului 0,5 la valoarea pagubei produse pădurii;
b) pentru pădurile
încadrate în tipurile funcționale T III și T IV: prin aplicarea
factorului 0,7 la valoarea pagubei produse pădurii;
c) pentru pădurile
încadrate în tipul funcțional T II: prin aplicarea factorului 1,0 la
valoarea pagubei produse pădurii;
d) pentru pădurile
încadrate în tipul funcțional T I: prin aplicarea factorului 1,5 la
valoarea pagubei produse pădurii;
e) pentru fondul forestier
pentru care nu există obligativitatea întocmirii amenajamentului silvic în
condițiile art. 20 alin. (2): prin aplicarea factorului 0,5 la valoarea pagubei produse pădurii.
(3) În situațiile în care prejudiciul
evaluat potrivit prevederilor alin. (1) nu a fost recuperat
de ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea
fondului forestier, potrivit dispozițiilor Ordonanței
Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură
fiscală*), republicată, cu modificările și
completările ulterioare, acesta se recuperează, în baza
procesului-verbal, actului de control de fond forestier/parțial întocmit
de personalul silvic, de către organele fiscale competente subordonate
Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru prejudiciul
stabilit în sarcina persoanelor juridice. Sumele astfel realizate se fac venit
la bugetul de stat, iar pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor
fizice de către organele fiscale ale unităților
administrativ-teritoriale, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul
local.
Notă *) La 1 ianuarie 2016 va
intra în vigoare Legea nr.
207/2015 privind Codul de procedură fiscală,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie
2015.
(4) Sumele care reprezintă valoarea
funcțiilor pădurii nerealizate sunt destinate integral fondului de
ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică. Pentru aceste
valori de compensare stă în instanță autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură și/sau structurile
teritoriale de specialitate ale acesteia.
Articolul 106
(1) Reducerea suprafeței
fondului forestier național fără respectarea
dispozițiilor art. 36 și 37 constituie
infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an
sau cu amendă.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin.
(1) se sancționează și schimbarea destinației
obiectivului pentru care s-a obținut aprobarea de scoatere din fondul
forestier național sau de ocupare a fondului forestier național,
dacă schimbarea destinației se produce în termen de 5 ani de la
aprobarea scoaterii din fondul forestier.
(3) Autorul faptelor prevăzute la alin.
(1) și (2) este obligat să
elibereze terenul forestier de orice construcții sau instalații
amplasate ilegal.
(4) Reinstalarea vegetației forestiere se
execută, pe cheltuiala autorului faptelor prevăzute la alin.
(1) și (2), de către ocolul
silvic care realizează serviciile silvice sau administrarea pădurii
respective, pe amplasamentul care face obiectul infracțiunii.
Articolul 107
(1) Ruperea, distrugerea,
degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de
arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național,
indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică
și se pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este
de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de
masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu
depășește limita prevăzută la lit.
a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori
în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs
depășește limita prevăzută la lit.
a);
c) cu închisoare de la un an
la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de
ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
d) cu închisoare de la 2 la
7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 50 de ori
mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă
pe picior, la data comiterii faptei.
(1^1) Tăierea
fără drept de arbori din fondul forestier național, indiferent
de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se
pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6
luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este
de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
b) cu închisoare de la un an
la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între
limita prevăzută la lit. a) și de cel mult 20 de
ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
c) cu închisoare de la 2 la
7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori
mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă
pe picior la data constatării faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor
prevăzute la alin. (1) și (1^1) se majorează
cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în
următoarele împrejurări:
a) de o persoană având
asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori
paralizantă;
b) în timpul nopții;
c) în pădurea
situată în arii naturale protejate de interes național;
d) de personal silvic.
(3) Tentativa se pedepsește.
(4) Prejudiciile inevitabile constatate de
către personalul silvic abilitat, ca urmare a activităților
autorizate de exploatare a lemnului, nu constituie infracțiuni, cu
condiția ca operatorul economic care exploatează să depună
la ocolul silvic o solicitare scrisă în care să specifice volumul
prejudiciat.
Articolul 107^1
(1) Folosirea dispozitivelor
speciale de marcat prevăzute la art. 63 fără
drept sau cu nerespectarea reglementărilor specifice în vigoare constituie
infracțiune silvică și se pedepsește cu închisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) În cazul falsificării dispozitivelor
speciale de marcat prevăzute la art. 63, sunt aplicabile
dispozițiile art. 317 din
Codul penal.
Articolul 108
(1) Pășunatul în
pădurile sau în suprafețele de pădure în care acesta este
interzis constituie infracțiune silvică și se pedepsește
după cum urmează:
a) cu închisoare de la 3
luni la 2 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel
puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de
masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel
puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei;
c) cu închisoare de la unu
la 5 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel
puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de
masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor
prevăzute la alin. (1) se majorează
cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în
următoarele împrejurări:
a) în timpul nopții;
b) în fondul forestier
național situat în arii naturale protejate de interes național.
Articolul 109
(1) Furtul de puieți sau
lăstari care au fost tăiați ori scoși din
rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din
terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire
constituie infracțiune și se pedepsește după cum
urmează:
a) cu închisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos
sustras este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui
metru cub de masă lemnoasă pe picior;
b) cu închisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost
săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an,
iar valoarea cumulată a materialului lemnos depășește
valoarea prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an
la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin
20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior;
d) cu închisoare de la 2 la
7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depășește
de 50 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior.
(1^1) Furtul de arbori doborâți
sau rupți de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiați
ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de
protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin
lucrări de împădurire și din vegetația forestieră din
afara fondului forestier național, precum și al oricăror alte
produse specifice ale fondului forestier național constituie
infracțiune și se pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6
luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este
de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
b) cu închisoare de la un an
la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între
limita prevăzută la lit.
a) și de cel mult 20 de
ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
c) cu închisoare de la 2 la
7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori
mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă
pe picior la data constatării faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor
prevăzute la alin. (1) și (1^1) se majorează
cu jumătate în cazul în care faptele au fost săvârșite în
următoarele împrejurări:
a) de o persoană având
asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori
paralizantă;
b) în timpul nopții;
c) în pădurea
situată în arii naturale protejate de interes național;
d) de personal silvic.
Articolul 110
Nerespectarea obligației
prevăzute la art. 30 alin. (1) constituie
infracțiune silvică și se pedepsește cu amendă.
Articolul 111
Pe lângă organele de
urmărire penală, sunt competente să constate faptele
prevăzute la art. 106, 107-109 și 110 personalul silvic
din cadrul autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură și al structurilor teritoriale cu specific silvic,
personalul silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva
și al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul
ocoalelor silvice de regim autorizate, ofițerii și subofițerii
din cadrul Jandarmeriei Române.
Articolul 112
(1) Personalul silvic
prevăzut la art. 111 are competența să identifice și să inventarieze,
în locurile unde se află, materialele lemnoase provenite din
săvârșirea unor fapte ce pot fi calificate ca infracțiuni
silvice.
(2) Materialele lemnoase prevăzute
la alin. (1) se rețin de personalul silvic împuternicit să constate
aceste fapte.
(3) Procedura de reținere
prevăzută la alin. (2) se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice
centrale care răspunde de silvicultură.
Articolul 113
(1) În cazul constatării
prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi calificate ca infracțiuni,
persoana care are calitatea să le constate depune actul de constatare la
unitatea sau la instituția în care își desfășoară
activitatea.
(2) Conducătorul unității sau
al instituției prevăzute la alin. (1) transmite actul de
constatare la parchetul de pe lângă instanța competentă din
punct de vedere material și teritorial.
Articolul 114
Prevederile prezentului titlu se
completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de
procedură penală.
Titlul
VII Dispoziții tranzitorii și finale
Articolul 115
(1) Autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură elaborează, în
termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod, normele,
regulamentele, instrucțiunile și ghidurile de bune practici și
le aprobă prin ordin al conducătorului acesteia, exercitând și
controlul aplicării lor.
Notă
Decizie de
admitere: RIL nr. 7/2021, publicat în Monitorul Oficial nr.
590 din 11 iunie 2021:
În interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art. 120 alin. (5) din Legea nr.
46/2008 - Codul silvic, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, personalul silvic la
care fac referire aceste dispoziții beneficiază de un spor de risc de
25% din salariul de bază, în absența elaborării normelor,
regulamentelor, instrucțiunilor și ghidurilor de bune practici,
conform prevederilor art.
115 alin. (1) din aceeași lege.
(2) Până la elaborarea și aprobarea
actelor normative prevăzute la alin. 1) se aplică
normele, regulamentele și instrucțiunile aflate în vigoare la data
intrării în vigoare a prezentului cod.
Articolul 116
Prețul mediu al unui metru cub
de masă lemnoasă se aprobă prin lege, pentru o perioadă de
5 ani, la propunerea autorității publice centrale care răspunde
de silvicultură.
Articolul 117
Regulamentul de pază a fondului
forestier se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Articolul 118
(1) Stabilirea și
sancționarea contravențiilor silvice se reglementează prin lege
specială, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod.
(2) Până la intrarea în vigoare a legii
speciale prevăzute la alin. (1) se aplică
prevederile referitoare la contravențiile silvice din Ordonanța
Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic
și administrarea fondului forestier național, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind
administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări
și completări prin Legea nr.
38/2006, cu modificările ulterioare, și din Legea nr.
31/2000*) privind stabilirea și sancționarea
contravențiilor silvice, cu modificările și completările
ulterioare.
Notă *) Legea nr.
31/2000 privind stabilirea și sancționarea
contravențiilor silvice a fost abrogată prin Legea nr.
171/2010 privind stabilirea și sancționarea
contravențiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010, rectificată, cu modificările
ulterioare.
Articolul 119
Autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură prezintă anual
Guvernului raportul privind starea pădurilor.
Articolul 120
(1) Personalul silvic de toate
gradele este obligat să poarte, în exercițiul atribuțiilor de
serviciu, uniforma și însemnele distinctive stabilite prin ordin al
conducătorului autorității publice centrale care răspunde
de silvicultură.
(2) Uniforma și însemnele prevăzute
la alin. (1) se asigură gratuit de angajator, fără a fi impozitate,
iar pentru personalul silvic din cadrul autorității publice centrale
care răspunde de silvicultură se asigură gratuit, prin bugetul
acesteia.
(3) Gradele profesionale, drepturile și
îndatoririle personalului silvic se stabilesc prin statutul personalului
silvic, aprobat prin lege specială.
(4) Indemnizațiile aferente gradelor
profesionale pentru personalul silvic din cadrul autorității publice
centrale care răspunde de silvicultură și subunitățile
teritoriale ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în
termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod.
(5) Personalul silvic din cadrul
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură,
al subunităților teritoriale ale acesteia, al ocoalelor silvice de
regim, al structurilor silvice de rang superior, al Regiei Naționale a
Pădurilor - Romsilva și al Institutului Național de
Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea»
beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază.
Notă Decizie de
admitere: RIL nr. 7/2021,
publicat în Monitorul Oficial nr. 590 din 11 iunie 2021:
În interpretarea și aplicarea unitară a prevederilor art.
120 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, personalul silvic la
care fac referire aceste dispoziții beneficiază de un spor de risc de
25% din salariul de bază, în absența elaborării normelor,
regulamentelor, instrucțiunilor și ghidurilor de bune practici,
conform prevederilor art. 115 alin. (1) din aceeași
lege.
(6) Inginerii silvici cu pregătire
superioară de lungă durată, cu cel puțin 3 ani vechime în
domeniul silviculturii, sunt autorizați să execute
măsurători topografice.
(7) Inginerii silvici cu pregătire
superioară de lungă durată, cu tema de doctorat în domeniul
măsurătorilor terestre sau având cel puțin 5 semestre de studiu
în domeniul măsurătorilor terestre, pot să efectueze
lucrări de geodezie.
(8) 20% din cuantumul amenzilor încasate
și 35% din contravaloarea materialelor lemnoase confiscate rămân la
dispoziția persoanei juridice în structura căreia își
desfășoară activitatea personalul silvic care a aplicat amenda
sau a realizat confiscarea.
(9) Sumele prevăzute la alin.
(8) se utilizează de fiecare persoană juridică, după cum
urmează:
a) pentru stimularea personalului
silvic care își desfășoară activitatea în cadrul
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură
și al structurilor teritoriale silvice ale acesteia;
b) 50% pentru stimularea
personalului silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor -
Romsilva și ocoalelor silvice private, iar 50% pentru investiții
legate de paza fondului forestier și susținerea financiară a
unor acțiuni în instanță inițiate de persoana juridică.
Articolul 121
(1) La data intrării în
vigoare a prezentului cod se interzice efectuarea de studii sumare de amenajare
și de transformare a pășunilor împădurite.
(2) Studiile de transformare a
pășunilor împădurite și amenajamentele silvice, aprobate
până la data intrării în vigoare a prezentului cod, rămân
valabile până la întocmirea amenajamentului silvic în condițiile prezentului
cod, dar nu mai târziu de expirarea valabilității acestora.
(3) Studiile sumare de amenajare aprobate
rămân în vigoare până la data întocmirii amenajamentului silvic, în
condițiile prezentului cod.
(4) După data intrării în vigoare a
prezentului cod, pe terenurile forestiere retrocedate ca urmare a
aplicării prevederilor legilor funciare, ocoalele silvice realizează
lucrările prevăzute în amenajamentele silvice în vigoare.
Articolul 122
La data intrării în vigoare a
prezentului cod sunt interzise punerea în valoare și autorizarea spre
exploatare de masă lemnoasă din păduri pentru care nu sunt
asigurate serviciile silvice, în condițiile prezentului cod.
Articolul 123
Până la elaborarea metodologiei
prevăzute la art. 43 se aplică
metodologia în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului cod.
Articolul 124
(1) Ocoalele silvice
prevăzute la art. 10 alin. (2), înființate
până la data intrării în vigoare a prezentului cod, sunt obligate
să se înscrie în Registrul național al administratorilor de
păduri și al ocoalelor silvice, în termen de 12 luni de la data
intrării în vigoare a prezentului cod, și sunt continuatoarele în
drepturi ale vechilor persoane juridice.
(2) Persoanele juridice prevăzute la
alin. (1) se radiază din Registrul comerțului, respectiv din
Registrul asociațiilor și fundațiilor, în temeiul
autorizației emise conform prevederilor prezentei legi, pe baza normelor
metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului justiției și al
ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
(3) Autorizațiile de funcționare ale
ocoalelor silvice private eliberate anterior intrării în vigoare a
prezentului cod sunt valabile 12 luni de la data intrării în vigoare a
prezentului cod.
Articolul 125
(1) Prelucrarea lemnului rotund
în instalații și/sau utilaje aparținând persoanelor juridice se
realizează numai după autorizarea persoanei juridice și a
fiecărei instalații și/sau utilaj de o comisie constituită
de autoritatea publică centrală care răspunde de
silvicultură și după înregistrarea acesteia în Registrul
instalațiilor și/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund,
ținut la nivelul autorității publice centrale care răspunde
de silvicultură.
(2) Prelucrarea lemnului rotund în
instalații și/sau cu utilaje aparținând persoanelor fizice se
realizează după înregistrarea persoanei fizice în Registrul
instalațiilor și/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund,
ținut la nivelul subunităților teritoriale ale
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
(3) Procedura și criteriile de
înregistrare și autorizare a persoanelor și instalațiilor
prevăzute la alin. (1) și (2) se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice
centrale care răspunde de silvicultură.
Articolul 126
(1) Pentru fondul forestier
proprietate publică nu se plătesc taxe și impozite.
(2) Pentru clădirile amplasate în fondul
forestier se plătesc taxele și impozitele prevăzute de lege.
Articolul 127
Regia Națională a
Pădurilor - Romsilva poate utiliza fondul forestier proprietate
publică a statului, pe care îl administrează în scopurile
prevăzute la art. 11 alin. (4) și (5), potrivit metodologiei
aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură.
Articolul 128
(1) Până la punerea în
posesie a terenurilor forestiere în temeiul legilor funciare, Regia
Națională a Pădurilor - Romsilva are obligația să
execute lucrările tehnice silvice conform amenajamentelor silvice și
reglementărilor impuse de regimul silvic, acordând proprietarilor profitul
rezultat din valorificarea masei lemnoase respective.
(2) Profitul rezultat se acordă în bani
sau în natură, la cererea proprietarilor, pentru perioada dintre validare
și punerea în posesie.
(3) Dreptul de proprietate asupra terenurilor
forestiere se exercită de la data emiterii procesului-verbal de punere în
posesie a acestora, dată la care noii proprietari sunt obligați
să-și asigure administrarea/serviciile silvice în condițiile
prezentei legi.
Articolul 129
(1) Regia Națională a
Pădurilor - Romsilva plătește administratorului sau ocolului
silvic care asigură serviciile silvice pentru suprafețele de fond
forestier retrocedate sumele din fondul de conservare și regenerare a
pădurilor aferente valorii masei lemnoase recoltate prin tăieri de
produse principale și accidentale I, diminuate cu sumele cheltuite pentru
regenerare pentru perioada de la validare, cu stabilirea amplasamentului,
până la punerea în posesie a suprafeței.
(2) Sumele prevăzute la alin.
(1) se plătesc pentru suprafețele de pădure neregenerate,
indiferent de data punerii în posesie, și nu pot fi mai mici decât sumele
necesare împăduririi și efectuării lucrărilor de
întreținere până la realizarea stării de masiv, în termen de 12
luni de la data intrării în vigoare a prezentului cod.
Articolul 130
Abrogat.
Articolul 131
Legislația
subsecventă Legii nr.
26/1996 - Codul silvic, cu modificările și
completările ulterioare, Ordonanței
Guvernului nr. 96/1998, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, și Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 139/2005, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr.
38/2006, cu modificările ulterioare, rămâne în vigoare
până la elaborarea legislației în condițiile prezentului cod.
Articolul 132
La data intrării în vigoare a
prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr.
26/1996 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996, cu modificările și
completările ulterioare;
b) Ordonanța
Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic
și administrarea fondului forestier național, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003, cu
modificările și completările ulterioare;
c) Ordonanța
Guvernului nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru
ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 27 august 1998,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
107/1999;
d) art. 4-9 din
Hotărârea Guvernului nr. 954/2002 privind aprobarea
Regulamentului pentru stabilirea modalităților concrete de
gospodărire a pădurilor și de repartizare a resurselor materiale
și a surselor financiare cuvenite persoanelor fizice și juridice
pentru pădurile pe care le au în proprietate și pe care le
administrează prin structuri silvice de stat, pe bază
contractuală, precum și a obligațiilor acestora, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 17 septembrie 2002, cu
modificările ulterioare;
e) Legea nr.
545/2002 privind trecerea unor terenuri forestiere în
administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului
Protocolului de Stat", publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 726 din 4 octombrie 2002;
f) Ordonanța
Guvernului nr. 77/2004 pentru stimularea asocierii
proprietarilor de păduri private în scopul gospodăririi durabile a
acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791
din 27 august 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr.
515/2004, cu modificările ulterioare;
g) Ordonanța
Guvernului nr. 82/2004 privind măsurile necesare pentru
accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 27
august 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr.
514/2004;
h) art. 5 alin. (2)
din Ordonanța Guvernului nr. 81/2004 privind
înființarea, organizarea și funcționarea crescătoriilor de
vânat și a complexurilor de vânătoare,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 27
august 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr.
486/2004;
i) art. 1-9, art.
11-16 și art. 18 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind
administrarea pădurilor din România, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 939 din 20 octombrie 2005, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr.
38/2006, cu modificările ulterioare;
j) orice altă
dispoziție contrară prevederilor prezentului cod.
Articolul 133
Anexele nr. 1 și 2 fac parte
integrantă din prezenta lege.
Anexa nr. 1
DEFINIȚII
1. Administrarea
pădurilor - totalitatea activităților cu caracter tehnic,
economic și juridic desfășurate de ocoalele silvice de regim
și de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva în scopul
asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea
regimului silvic
2. Amenajament silvic -
studiul de bază în gestionarea pădurilor, fundamentat ecologic, cu
conținut tehnico-organizatoric, juridic și
economic. Addendumul este parte a amenajamentului
silvic, iar avizarea elaborării și aprobarea acestuia se fac de către
Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură.
3. Amenajarea pădurilor
- ansamblul de preocupări și măsuri menite să asigure
aducerea și păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din
punctul de vedere al funcțiilor ecologice, economice și sociale pe
care acestea le îndeplinesc și este activitate de dezvoltare
tehnologică
4. Amenajările necesare
pentru realizarea pădurilor-parc - Amenajările permise în
pădurile-parc sunt:
a) alei realizate din
materiale ecologice, cu lățimea de maximum 2 m sau piste pentru
biciclete;
b) bănci;
c) iluminat;
d) puncte de informare;
e) toalete ecologice;
f) construcții
provizorii din lemn cu suprafața construită de maximum 15 mp. În
pădurile-parc se pot realiza împăduriri cu specii care nu sunt din
tipul natural fundamental în locul arborilor extrași. Pădurile-parc
se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, în baza unor
studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru
silvicultură.
5. Arboret - porțiunea
omogenă de teren forestier, atât din punctul de vedere al fitocenozei de
arbori, cât și al condițiilor staționale,
în care se aplică aceeași lucrare silviculturală
6. Arboretum - suprafața de teren pe care este cultivată, în scop
științific sau educațional, o colecție de arbori și
arbuști
7. Beneficiari direcți
ai serviciilor ecosistemelor forestiere - persoanele care beneficiază
nemijlocit de efectele de protecție pe care le generează ecosistemele
forestiere
8. Beneficiari
indirecți ai serviciilor ecosistemelor forestiere - persoanele care
beneficiază în mod indirect de efectele de protecție pe care le
generează ecosistemele forestiere, prin întreruperea unui beneficiar direct
9. Circulația
materialelor lemnoase - acțiunea de transport al materialelor lemnoase
între două locații, folosindu-se în acest scop orice mijloc de
transport, și/sau transmiterea proprietății asupra materialelor
lemnoase
10. Compoziție-țel
- combinația de specii urmărită a se realiza de un arboret care
îmbină în mod optim, atât prin proporție, cât și prin gruparea
lor, exigențele biologice cu obiectivele multiple, social-economice ori
ecologice
11. Consistența - gradul
de spațiere a arborilor în cadrul arboretului. Consistența se
exprimă prin următorii indici:
a) indicele de desime;
b) indicele de densitate;
c) indicele de închidere a
coronamentului;
d) indicele de acoperire.
12. Control de fond -
totalitatea acțiunilor efectuate în fondul forestier, în condițiile
legii, de către personalul silvic care asigură administrarea
pădurilor sau controlul regimului silvic, în scopul:
a) verificării
stării limitelor și bornelor amenajistice;
b) verificării
suprafeței de pădure în scopul identificării, inventarierii
și evaluării valorice a arborilor tăiați în delict, a
semințișurilor utilizabile distruse sau vătămate, a
oricăror altor pagube aduse pădurii, precum și stabilirii
cauzelor care le-au produs;
c) verificării
oportunității și calității lucrărilor silvice
executate;
d) identificării
lucrărilor silvice necesare;
e) verificării
stării bunurilor mobile și imobile aferente pădurii respective;
f) inventarierii stocurilor
de produse ale pădurii existente pe suprafața acesteia;
g) stabilirii pagubelor
și/sau daunelor aduse pădurii, precum și propuneri de recuperare
a acestora. Controlul de fond devine titlu executoriu, după comunicare
și necontestarea acestuia în termen de 15 zile.
13. Defrișare -
acțiunea de înlăturare completă a vegetației forestiere,
fără a fi urmată de regenerarea acesteia, cu schimbarea
folosinței și/sau a destinației terenului
14. Deținător -
proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii silvice,
transportatorul, depozitarul, custodele, precum și orice altă
persoană fizică sau juridică în temeiul unui titlu legal de fond
forestier sau de materiale lemnoase
15. Dispozitiv special de
marcat - ciocanele silvice de marcat, instrumentele folosite de personalul
silvic pentru marcarea arborilor, a cioatelor și a materialului lemnos
16. Ecosistem forestier -
unitatea funcțională a biosferei, constituită din
biocenoză, în care rolul predominant îl au populația de arbori
și stațiunea în care se află aceasta
17. Exploatare
forestieră - procesul de producție prin care se extrage din
păduri lemnul brut în condițiile prevăzute de regimul silvic
18. Gestionarea durabilă
a pădurilor - administrarea și utilizarea pădurilor astfel încât
să își mențină și să își amelioreze
biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea,
sănătatea, în așa fel încât să asigure, în prezent și
în viitor, capacitatea de a exercita funcțiile multiple ecologice,
economice și sociale permanente la nivel local, regional, național
și global fără a crea prejudicii altor ecosisteme
19. Management forestier
durabil - administrarea și utilizarea pădurilor și terenurilor
cu vegetație forestieră astfel încât să își
mențină și să își amelioreze biodiversitatea,
productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea,
în așa fel încât să asigure, în prezent și în viitor,
capacitatea de a exercita funcțiile multiple ecologice, economice și
sociale permanente la nivel local, regional, național și global
fără a crea prejudicii altor ecosisteme
20. Masă lemnoasă -
totalitatea arborilor pe picior și/sau doborâți, întregi sau
părți din aceștia, inclusiv cei aflați în diferite stadii
de transformare și mișcare în cadrul procesului de exploatare
forestieră
21. Materiale lemnoase -
lemnul brut rotund sau despicat, chiar cojit și lemnul de foc sub
formă de trunchiuri, butuci, crăci, vreascuri sau forme similare;
cherestelele tivite și netivite, capetele și flancurile
buștenilor; traversele din lemn pentru căi ferate, mangalul, lemnul
ecarisat și lemnul cioplit; lemnul sub formă de așchii sau
particule, rumegușul, tocătura provenită din lemn, coaja
arborilor și resturile de lemn. Materialele lemnoase nu sunt bunuri divizibile.
22. Material forestier de
reproducere - materialul biologic vegetal prin care se realizează
reproducerea arborilor din speciile și hibrizii artificiali,
importanți pentru scopuri forestiere; aceste specii și acești
hibrizi se stabilesc prin lege specială.
23. Ocol silvic - unitatea
silvică înființată în scopul administrării sau
asigurării serviciilor pentru fondul forestier național, având
suprafața minimă de constituire după cum urmează:
a) în regiunea de câmpie -
3.000 ha fond forestier;
b) în regiunea de deal -
5.000 ha fond forestier;
c) în regiunea de munte -
7.000 ha fond forestier.
Ocoalele silvice sunt:
a) ocoale silvice de stat,
care pot fi înființate de Regia Națională a Pădurilor -
Romsilva și de Regia Autonomă Administrația Patrimoniului
Protocolului de Stat, după caz;
b) baze experimentale, care
sunt înființate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în
Silvicultură «Marin Drăcea»;
c) ocoale silvice de regim,
care pot fi înființate de:
(i) proprietari persoane
fizice sau juridice sau de asociații ale acestora și pot
funcționa ca asociații și fundații sau ca
societăți reglementate de Legea
societăților nr. 31/1990, republicată, cu
modificările și completările ulterioare
(ii) unități
administrativ-teritoriale sau de asociații ale acestora și pot
funcționa ca regii de interes local
(iii) asociații între
unități administrativ-teritoriale și/sau persoane fizice
și/sau juridice și pot funcționa ca asociații și
fundații sau ca societăți reglementate de Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare; pentru proprietatea publică a
unităților administrativ-teritoriale, aceste ocoale silvice pot
asigura numai servicii silviceLa constituirea și
funcționarea ocoalelor silvice de regim se iau în calcul numai
suprafețele de fond forestier aflate în proprietate sau ale
proprietarilor/asociației de proprietari care au/a solicitat constituirea
ocolului silvic. Se exceptează de la condiția minimă de
suprafață prevăzută de prezenta lege ocolul silvic
înființat de Regia Autonomă Administrația Patrimoniului
Protocolului de Stat și bazele experimentale înființate de Institutul
Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea».
24. Ocupare temporară a
terenului - schimbarea temporară a folosinței unui teren cu
destinație forestieră în scopuri și pe perioade stabilite în
condițiile legii
25. Parchet - suprafața
de pădure în care se efectuează recoltări de masă
lemnoasă în scopul realizării unei tăieri de îngrijire, a unui
anumit tratament, a lucrărilor de conservare sau a extragerii produselor
accidentale sau de igienă
26. Parc
recreativ/tematic/educațional - amenajările cu caracter permanent sau
nepermanent, care se execută în scopul desfășurării
activităților recreative, cu sau fără defrișarea
vegetației forestiere, de tipul:
a) pergole și/sau
locuri de joacă pentru copii;
b) aventura parc sau
instalații pentru cățărare sau inițiere în alpinism;
c) terenuri pentru paintball;
d) piste pentru biciclete
și alte infrastructuri specifice sau favorabile circulației
bicicletelor, precum și, după caz, poteci de pământ pentru
deplasare pedestră și alergare și, separat, pentru ciclism
montan și pentru deplasare ecvestră, piste pentru alergare, piste
pentru deplasare pe dispozitive cu role, punți, pasarele și
podețe aferente acestor căi de comunicație;
e) căi de acces
aferente;
f) acțiunile tematice
și educaționale.
Parcurile
recreative/tematice/educaționale se constituie, cu avizul Comisiei tehnice
de avizare pentru silvicultură, la solicitarea
proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate realizate
pentru păduri cu funcții de recreere, zonate
corespunzător prin amenajamentul silvic.
27. Precomptare - acțiunea de înlocuire a volumului de lemn prevăzut a fi
recoltat din arboretele incluse în planurile decenale
de recoltare a produselor principale cu volume rezultate din exploatarea masei
lemnoase din arborete afectate integral de factori biotici sau abiotici ori din
arborete cu vârste mai mari de 1/2 din vârsta exploatabilității
tehnice, afectate parțial de factori biotici sau abiotici ori provenite
din defrișări legale și tăieri ilegale
28. Perdele forestiere de
protecție - formațiunile cu vegetație forestieră, amplasate
la o anumită distanță unele față de altele sau
față de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor
unor factori dăunători și/sau pentru ameliorarea climatică,
economică și estetico-sanitară a
terenurilor
29. Perimetru de ameliorare -
terenurile degradate sau neproductive agricol care pot fi ameliorate prin
împădurire, a căror punere în valoare este necesară din punctul
de vedere al protecției solului, al regimului apelor, al îmbunătățirii
condițiilor de mediu și al diversității biologice
30. Plantaj - cultura
forestieră constituită din arbori proveniți din mai multe clone
sau familii, identificate, în proporții definite, izolată
față de surse de polen străin și care este condusă
astfel încât să producă în mod frecvent recolte abundente de
semințe, ușor de recoltat
31. Posibilitate - volumul de
lemn care poate fi recoltat ca produse principale dintr-o unitate de
gospodărire, în baza amenajamentului silvic, pe perioada de aplicare a
acestuia
32. Posibilitate anuală
- volumul de lemn care poate fi recoltat ca produse principale dintr-o
gospodărire, rezultat ca raport între posibilitate și numărul
anilor de aplicabilitate a amenajamentului silvic
33. Prejudiciu - efectul unei
acțiuni umane prin care sunt afectate integritatea pădurii
și/sau realizarea funcțiilor pe care aceasta ar trebui să le
asigure sau integritatea vegetației forestiere din afara fondului
forestier național. Aceste acțiuni pot afecta fondul forestier
și vegetația forestieră din afara fondului forestier național:
a) în mod direct, prin
acțiuni desfășurate ilegal;
b) în mod indirect, prin
acțiuni al căror efect asupra pădurii poate fi cuantificat în
timp.
Se încadrează în acest tip
efectele produse asupra acestora în urma poluării, realizării de
construcții, exploatării de resurse naturale, cu identificarea
relației cauză-efect certificate prin studii realizate de organisme
abilitate, neamenajarea zonelor de limitare a propagării incendiilor,
precum și neasigurarea dotării minime pentru intervenție în caz
de incendiu.
Prejudiciul produs prin
lucrările de exploatare forestieră, stabilit conform
instrucțiunilor tehnice, nu reprezintă prejudiciu adus pădurii.
Prejudiciul are două componente:
1. paguba produsă
pădurii sau vegetației forestiere din afara fondului forestier
național, componentă evaluabilă ca valoare materială;
2. valoarea funcțiilor
pădurii nerealizate, componentă care se evaluează
convențional, în funcție de valoarea pagubei produse pădurii, în
condițiile art. 105 alin. (2^2).În cazul vegetației forestiere din afara fondului
forestier național, a lucrărilor de exploatare forestieră, atât
în fond forestier, cât și în afara acestuia, nu se calculează
valoarea funcțiilor pădurii nerealizate.(la 21-07-2017, Punctul 33.
din Anexa nr. 1 a fost modificat de Punctul 37,
34. Prestație
silvică - lucrări cu caracter tehnic silvic efectuate de ocoale
silvice pe bază de contract
35. Principiul
teritorialității - efectuarea administrării și serviciilor
silvice, după caz, pe bază de contract, pentru fondul forestier
aparținând persoanelor fizice, juridice și unităților
administrativ-teritoriale care nu și-au constituit ocol silvic de regim,
de către unul din ocoalele silvice autorizate care administrează
fondul forestier aflat în limitele teritoriale ale județului sau în
județele limitrofe în raza cărora se află proprietatea
36. Produse accidentale I -
arborii dintr-un arboret afectați integral de factori biotici și/sau
abiotici, arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mare de 1/2 din vârsta
exploatabilității tehnice, afectați parțial de factori
biotici și/sau abiotici sau arbori/arborete pentru care sunt aprobări
legale de defrișare
37. Produse accidentale II -
arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mică sau egală cu 1/2 din
vârsta exploatabilității tehnice, afectați parțial de
factori biotici și/sau abiotici
38. Proveniența
materialelor lemnoase - sursa localizată de unde acestea au fost
obținute în mod legal, respectiv:
a) parchetele autorizate
și predate spre exploatare, constituite în fondul forestier național
sau în vegetația forestieră de pe terenuri din afara acestuia;
b) depozite, centre de
sortare și prelucrare a materialelor lemnoase;
c) piețele, târgurile,
oboarele și altele asemenea, autorizate pentru comercializarea
materialelor lemnoase;
d) statele membre ale
Uniunii Europene;
e) statele din afara Uniunii
Europene.
39. Prețul mediu al unui
metru cub de masă lemnoasă - prețul mediu de vânzare a unui
metru cub de masă lemnoasă, la nivel național, determinat ca
medie a datelor statistice din ultimii 3 ani, potrivit Institutului
Național de Statistică. În situația în care, în perioada de 3
ani aprobată, valoarea prețului mediu de vânzare a unui metru cub de
masă lemnoasă, determinată anual de Institutul Național de
Statistică, diferă cu mai mult de 30% decât valoarea aprobată,
se aprobă un nou preț mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă, determinat ca medie a datelor statistice din ultimii 3 ani.
40. Regimul codrului - modul
general de gospodărire a unei păduri, bazat pe regenerarea din
sămânță
41. Regimul crângului - modul
general de gospodărire a unei păduri, bazat pe regenerarea
vegetativă
42. Regimul silvic - sistemul
unitar de norme tehnice silvice, economice și juridice privind amenajarea,
cultura, exploatarea, protecția și paza fondului forestier, în scopul
asigurării gestionării durabile
43. Schimbarea categoriei de
folosință - schimbarea folosinței terenului cu menținerea
destinației forestiere, în scopul executării de lucrări și
realizării de obiective necesare administrării și gestionării
durabile a fondului forestie
r44. Scoaterea definitivă
din fondul forestier național - schimbarea destinației forestiere a
unui teren din fondul forestier național în altă destinație, în
condițiile legii
45. Sezon de vegetație -
perioada din an cuprinsă între intrarea în vegetație și repausul
vegetativ al unui arboret
46. Servicii silvice -
activitățile cu caracter tehnic desfășurate de ocoalele
silvice de regim sau de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva
în scopul asigurării pazei și supravegherii stării de
sănătate a pădurilor și stabilirii anuale a lucrărilor
silvice prevăzute de amenajamentul silvic, cu respectarea regimului
silvic; executarea lucrărilor silvice stabilite se face în regie proprie,
de către ocoalele silvice care asigură administrarea sau serviciile
silvice ori prin prestări de servicii, în condițiile legii.
47. Silvicultura - ansamblul
de preocupări și acțiuni privind cunoașterea pădurii,
crearea și îngrijirea acesteia, recoltarea și valorificarea
rațională a produselor sale, precum și organizarea și
conducerea întregului proces de gestionare durabilă a pădurii
48. Spații de depozitare
a materialelor - spațiile delimitate, în care deținătorul
materialelor lemnoase are dreptul să realizeze depozitarea acestora în
vederea expedierii pentru transport, a prelucrării primare și
industriale, a comercializării, precum și platformele primare de la
locul de recoltare a masei lemnoase pe picior
49. Stare de masiv - stadiul
din care o regenerare se poate dezvolta independent, ca urmare a faptului
că exemplarele componente ale acesteia realizează o desime care
asigură condiționarea lor reciprocă în creștere și
dezvoltare, fără a mai fi necesare lucrări de completări
și întrețineri
50. Subunitate de
gospodărire - diviziunea unei unități de
producție/protecție, constituită ca urmare a grupării
arboretelor din unitatea de producție și/sau protecție în
funcție de țelul de gospodărire
51. Teren aferent activelor
vândute - suprafața de teren din documentația tehnică aprobată
pentru vânzarea unui activ al Regiei Naționale a Pădurilor -
Romsilva, în condițiile legii. Suprafața din documentația
tehnică nu poate depăși suprafața unității
amenajistice pe care este amplasat activul.
52. Teren neproductiv -
terenul în suprafață de cel puțin 0,1 ha, care nu prezintă
condiții staționale care să
permită instalarea și dezvoltarea unei vegetații forestiere
53. Terenuri degradate din
afara fondului forestier național - terenurile care prin eroziune, poluare
sau acțiunea distructivă a unor factori antropici și-au pierdut
definitiv capacitatea de producție agricolă, dar pot fi ameliorate
prin împădurire, și anume:
a) terenurile cu eroziune de
suprafață foarte puternică și excesivă;
b) terenurile cu eroziune de
adâncime - ogașe, ravene, torenți;
c) terenurile afectate de
alunecări active, prăbușiri, surpări și scurgeri
noroioase;
d) terenurile nisipoase
expuse erodării de către vânt sau apă;
e) terenurile cu
aglomerări de pietriș, bolovăniș, grohotiș,
stâncării și depozite de aluviuni torențiale;
f) terenurile cu exces
permanent de umiditate;
g) terenurile
sărăturate sau puternic acide;
h) terenurile poluate cu
substanțe chimice, petroliere sau noxe;
i) terenurile ocupate cu
halde miniere, deșeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut;
j) terenurile neproductive, dacă
acestea nu se constituie ca habitate naturale;
k) terenurile cu nisipuri
mișcătoare, care necesită lucrări de împădurire pentru
fixarea acestora;
l) terenurile din oricare
dintre categoriile menționate la lit. a)-k), care au fost ameliorate
prin plantații silvice și de pe care vegetația a fost
înlăturată.
54. Tip funcțional -
totalitatea categoriilor funcționale care necesită același regim
de gestionare
55. Unitate de
producție/protecție - suprafața de fond forestier pentru care se
elaborează un amenajament silvic. La constituirea unei unități
de producție/protecție se au în vedere următoarele principii:
a) se pot constitui pe
bazine sau pe bazinete hidrografice sau proprietăți;
b) delimitarea se
realizează prin limite naturale, artificiale permanente, pe limitele
unităților administrativ-teritoriale sau pe limita
proprietății forestiere, după caz;
c) suprafața
minimă a unității de producție/protecție pentru care
se elaborează un amenajament silvic este de 100 ha;
d) se includ într-o unitate
de producție și/sau protecție proprietăți întregi,
nefragmentate; proprietățile se pot fragmenta numai dacă
suprafața acestora este mai mare decât suprafața maximă stabilită
de normele tehnice pentru o unitate de producție/protecție.
56. Vegetație
forestieră din afara fondului forestier național - vegetația
forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier
național, care nu îndeplinește unul sau mai multe criterii de definire
a pădurii, fiind alcătuită din următoarele categorii:
a) plantațiile cu
specii forestiere de pe terenuri agricole;
b) vegetația
forestieră de pe pășuni cu consistență mai mică
de 0,4;
c) fânețele
împădurite: arbori situați în fânețe;
d) arborii din zonele de
protecție a lucrărilor hidrotehnice și de
îmbunătățiri funciare;
e) arborii situați de-a
lungul cursurilor de apă și a canalelor;
f) zonele verzi din
intravilan, altele decât cele definite ca păduri;
g) arboretumurile, altele decât cele cuprinse în păduri;
h) aliniamentele de arbori
situate de-a lungul căilor de transport și comunicație.
57. Zonă deficitară
în păduri - județul în care suprafața fondului forestier
reprezintă mai puțin de 30% din suprafața totală a acestuia
Notă Conform pct. 37 al art. I
din LEGEA nr. 175
din 14 iulie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 569 din
18 iulie 2017, Anexa prezentului act normativ a devenit Anexa nr. 1.
Anexa
nr. 2
METODOLOGIE
de calcul al cheltuielilor destinate asigurării serviciilor silvice pentru
suprafețele de fond forestier de maximum 30 ha inclusiv
Articolul 1
Valoarea sumelor destinate
serviciilor silvice (Vtss) se calculează cu
formula: Vtss = Vss x SpSp - suprafața pentru care se asigură
serviciile silvice - ha;Vss = [(Smbe
x 12/Sm
c) + Ca x 12/Smc]
x 145%;Vss - contravaloarea serviciilor silvice/an/ha
- lei;Smbe - salariul mediu brut pe economie
comunicat de Institutul Național de Statistică pentru luna decembrie
a anului precedent efectuării serviciilor silvice - lei;Smc*)
- suprafața medie a unui canton silvic, respectiv:400 ha în zona de
câmpie; se încadrează terenurile forestiere cu altitudine de maximum 300
m;700 ha în zona de deal; se încadrează terenurile forestiere cu
altitudine cuprinsă între 301 și 800 m; 1100 ha în zona de munte;
se încadrează terenurile forestiere cu altitudine > de 800 m;Ca - valoare cote angajator aferente Smbe
- lei;45% - cheltuieli indirecte*) La calculul suprafeței medii a unui
canton silvic se are în vedere echivalența pe forme de relief, iar la
încadrarea pe forme de relief se ia în calcul altitudinea maximă, atunci
când aceasta este variabilă.
Articolul 2
(1) Ocolul silvic nominalizat
întocmește cererea de decontare și fișa de calcul al sumelor
pentru asigurarea serviciilor silvice, al cărei model este prevăzut
în tabelul nr. 1 la prezenta metodologie, semnate de șeful ocolului silvic.
(2) Șeful ocolului silvic transmite
structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale
care răspunde de silvicultură cererea de decontare și fișa
de calcul al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice, în vederea
decontării, trimestrial, în primele 15 zile ale trimestrului următor.
Articolul 3
(1) Structura teritorială
de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură verifică documentele prevăzute la art.
2 alin. (2) în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii acestora
și, în situația în care sunt conforme, procedează astfel:
a) inspectorul-șef
avizează fișa de calcul;
b) întocmește decontul
justificativ privind acordarea alocațiilor bugetare proprietarilor de
păduri în vederea gestionării durabile a fondului forestier, potrivit
modelului prevăzut în tabelul nr. 2 la prezenta metodologie;
c) transmite documentele
prevăzute la lit. a) și b), centralizat pe ocoale
silvice și pe unități administrativ-teritoriale, cu adresă
de înaintare, către structura coordonatoare din cadrul
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) În situația în care structura
teritorială de specialitate a autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură constată neconformități în
documentele prevăzute de art. 2 alin. (2), solicită ocolului
silvic care asigură serviciile silvice clarificări, informații
sau documente suplimentare, după caz, returnează pentru refacere sau
respinge motivat documentația depusă, în termen de maximum 15 zile
lucrătoare de la data primirii acesteia.
Articolul 4
Structura teritorială de
specialitate a autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură transmite către structura coordonatoare din cadrul
acesteia următoarele:
a) cererea de decontare;
b) fișa de calcul al
sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice, întocmită de ocolul silvic
nominalizat care efectuează serviciile silvice, avizată de structura
teritorială de specialitate a autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură;
c) formularul de decont
justificativ privind acordarea alocațiilor bugetare proprietarilor de
păduri în vederea gestionării durabile a fondului forestier.
Articolul 5
(1) Structura coordonatoare din
cadrul autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură verifică documentele prevăzute la art.
4 și le transmite, pentru realizarea deconturilor aferente,
direcției care gestionează bugetul din cadrul autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 30 de
zile de la data primirii acestora.
(2) Un exemplar, în copie, al documentelor
prevăzute la art. 4 se
păstrează și de către structura coordonatoare din cadrul
autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Articolul 6
(1) Direcția care
gestionează bugetul din cadrul autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură primește și analizează
documentația și transmite plățile către structura
teritorială de specialitate a autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură, competentă teritorial, care
efectuează plățile către ocoalele silvice care asigură
serviciile silvice, în condițiile legii.
(2) Documentele prevăzute la art.
5, actele de decontare și de evidență a cheltuielilor
efectuate din alocațiile bugetare pentru administrare sau servicii silvice
se îndosariază distinct și se
înregistrează în conturi separat de orice alte cheltuieli.
(3) Plățile efectuate din
alocațiile bugetare sunt supuse controlului financiar preventiv, potrivit
reglementărilor legale în vigoare.
Tabelul
nr. 1Se avizeazăInspector-șef,......................................
FIȘA DE CALCUL
al sumelor pentru asigurarea serviciilor silvice
- model -
Nr. crt. |
Forma de
relief*) - ha - |
Suprafața - ha - |
Valoarea
unitară calculată conform
metodologiei - lei/an/ha/forme de
relief - |
Număr zile
asigurare servicii silvice |
Valoarea
totală**) - lei - |
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 = 2 x 3 x 4/nr.
zile an |
câmpie |
|||||
deal |
|||||
munte |
|||||
Total |
x |
x |
*) Încadrarea pe forme de relief se
face în funcție de amenajamentul silvic în vigoare sau, în situația
în care amenajamentul silvic nu mai este în vigoare, încadrarea se face în
funcție de ultimul amenajament silvic elaborat pentru suprafața
respectivă.**) Valoarea se exprimă în lei cu două zecimale.
Șeful ocolului silvic,
………………………………………
Autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură
(......................................)Garda Forestieră
DECONT JUSTIFICATIV*)
privind acordarea alocațiilor bugetare pentru fondul forestier în
suprafață de maximum 30 ha inclusiv,
potrivit prevederilor art. 16 alin.
(5) din Legea
nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, trimestrul ........
anul .........
1. Amplasamentul
suprafeței pentru care se asigură serviciile silvice: județul
..........................., localitatea ........................., Ocolul
Silvic ...........................2. Beneficiarii
lucrării:
Nr. crt. |
Documente privind
identificarea terenului forestier**) |
Titularul documentelor
privind identificarea terenului forestier |
Nr. și data
actului de constatare potrivit art. 16 alin. (7) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările
și completările ulterioare |
UP |
ua |
Forma de relief |
Suprafața - ha
- |
Valoarea
unitară calculată conform metodologiei - lei/an/ha/forme de
relief***) - |
Număr zile
asigurare servicii silvice |
Valoare totală -
lei - |
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8**) |
9 |
10 = 7 x 8 X 9/ nr.
zile an |
TOTAL OCOL |
X |
X |
X |
X |
X |
X |
||||
Din care: |
Câmpie |
|||||||||
Deal |
||||||||||
Munte |
3. Ocolul silvic care
realizează serviciile silvice/denumirea
...................................................................................................Sediul:
comuna/orașul
...................................................................., str. ...........................................................
nr. ..............Numărul de înmatriculare în registrul
comerțului/Numărul de înregistrare în Registrul asociațiilor
și fundațiilor ............................Codul unic de înregistrare
................................................................................Contul
ocolului silvic în care se transmit sumele
..............................................
Inspector-șef,
...........................................
(numele și prenumele, semnătura)
L.S./S.
Șeful serviciului financiar-contabil,
......................................................
(numele și prenumele, semnătura)*) Se întocmește un decont
pentru toate suprafețele de fond forestier în suprafață de
maximum 30 ha inclusiv, potrivit prevederilor art. 16 alin.
(5) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, pentru care sunt asigurate serviciile
silvice de același ocol silvic.**) Identificarea terenului se face prin:
proces-verbal de punere în posesie/titlu de proprietate/act administrativ, în
original, emis de unitatea administrativ-teritorială, prin care se face
dovada înregistrării terenului forestier, în care este înscrisă
și suprafața.***) La prima decontare, coloana 8 se calculează de
la data din coloana 3 până la sfârșitul perioadei pentru care se
întocmește decontul.
Tabelul nr. 3
- model –
Autoritatea publică
centrală care răspunde de silviculturăGarda
Forestieră ...............................
DECONT JUSTIFICATIV*)
privind acordarea alocațiilor bugetare proprietarilor de păduri în
vederea
gestionării durabile a fondului forestier Trimestrul ........... anul
..................
1. Amplasamentul
suprafeței pentru care se asigură serviciile silvice: județul
......................., localitatea .........................., Ocolul Silvic
.......................................................
2. Beneficiarii
lucrării:
Nr. crt. |
Numele și
prenumele/Denumirea persoanei juridice |
CNP/CUI |
Tipul, nr. și data
actului de proprietate |
Nr. și data
contractului de servicii silvice |
UP |
ua |
Suprafața - ha
- |
Valoarea - lei - |
Total |
3. Ocolul silvic care realizează
serviciile silvice:Denumirea
....................................Sediul: comuna/orașul
........................., str. .......................... nr.
.........Numărul de înmatriculare în registrul
comerțului/Numărul de înregistrare în Registrul asociațiilor
și fundațiilor ..........................................................................Numărul
unic de înregistrare ..............................Contul ocolului silvic în
care se transmit sumele .........................................
Inspector-șef,
..........................................
(numele și prenumele)
L.S./S.S.
Șeful serviciului financiar-contabil,
..........................................
(numele și prenumele, semnătura)*) Se întocmește un decont
justificativ la nivel de ocol silvic pentru toate suprafețele de fond
forestier pentru care sunt încheiate contracte de servicii silvice cu
proprietari.
Notă
Reproducem mai jos prevederile art. II și
III din Legea nr. 133/2015 pentru modificarea și
completarea Legii nr.
46/2008 - Codul silvic care nu sunt încorporate în forma
republicată a Legii nr.
46/2008 - Codul silvic și care se aplică, în
continuare, ca dispoziții proprii ale actului modificator:
Articolul II(1) Autorizațiile de
funcționare a ocoalelor silvice prevăzute la art. 10 din
Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările și
completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și
completată prin prezenta lege, emise anterior intrării în vigoare a prezentei
legi, rămân valabile.
(2) Prevederile art. 14 alin.
(5)*) din Legea nr. 46/2008, cu modificările și
completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și completată
prin prezenta lege, se aplică ocoalelor silvice autorizate.
Notă *) Alin. (5) a devenit prin
renumerotare alin. (6).
(3) Obligația coordonării
acțiunii de identificare a pădurilor prevăzute la art. 23 alin.
(1) din Legea nr. 46/2008, cu modificările și
completările ulterioare, astfel cum a fost modificată și
completată prin prezenta lege, până la momentul amenajării lor
în conformitate cu prevederile prezentei legi, revine structurilor teritoriale
de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde
de silvicultură, în baza unei fundamentări realizate de către
persoane juridice autorizate pentru amenajarea pădurilor și a
instituțiilor de învățământ cu specific silvic, în termen
de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(4) Prevederile art. 42 din
Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările
ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta lege, se aplică
ocupărilor temporare aprobate după intrarea în vigoare a prezentei legi.
(5) În termen de 12 luni de la data
intrării în vigoare a prezentei legi, sumele prevăzute la art. 136**)
alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu modificările și
completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege,
se plătesc pentru suprafețele de pădure neregenerate sau care nu
au realizat starea de masiv.
Notă **) Art. 136 a devenit prin renumerotare art. 129.
(6) Contravaloarea surplusului de
unități de reținere prin sechestrare - RMU aferente Sectorului
«Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și
silvicultură» din cadrul Inventarului Național al Emisiilor de Gaze
cu Efect de Seră se virează în fondul de ameliorare a fondului
funciar cu destinație forestieră, beneficiari fiind proprietarii de
terenuri forestiere. Stabilirea cadrului instituțional privind
administrarea, valorificarea, utilizarea și gestionarea surplusului de
unități de reținere prin sechestrare se face prin hotărâre
a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură și autorității publice
centrale pentru mediu și schimbări climatice.
(7) Strategia Forestieră
Națională se elaborează de către autoritatea publică
centrală care răspunde de silvicultură și se aprobă
prin hotărâre a Guvernului.
(8) Se înființează Consiliul
Național pentru Silvicultură ca organizație profesională,
fără personalitate juridică. Înființarea și
regulamentul de organizare și funcționare se aprobă prin ordin
al conducătorului autorității publice centrale care
răspunde de silvicultură.
(9) Începând cu data intrării în vigoare
a prezentei legi, ocoalele silvice private, prevăzute la art. 12 și
13 din Legea nr. 46/2008, cu modificările și
completările ulterioare, devin ocoale silvice de regim.
(10) Sursa de finanțare
prevăzută la art. 11 alin. (7)
lit. f^1)***) din Legea nr. 46/2008, cu modificările și
completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege,
se achită începând cu luna următoare intrării în vigoare a
prezentei legi.
Notă ***) Lit. f^1) a devenit prin renumerotare lit. g).
(11) Structurile silvice de rang superior,
prevăzute la art. 13 din
Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările
ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, care au dobândit
personalitate juridică din momentul înscrierii acestora în Registrul
național al administratorilor de păduri și al ocoalelor silvice,
își păstrează personalitatea juridică astfel
dobândită.
(12) Sancțiunea prevăzută
la art. 14 alin.
(2^1)****) din Legea nr. 46/2008, cu modificările și
completările ulterioare, introdus prin prezenta lege, se aplică
începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi.
Notă ****) Alin. (2^1) a devenit prin renumerotare alin. (3).
(13) Șefii ocoalelor silvice care la data
intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiți în funcție
fără respectarea prevederilor art. 14 alin.
(3) și (4)*****) din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au
fost modificate prin prezenta lege, sunt obligați să obțină
avizul de numire în funcție, în termen de 90 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
Notă *****) Alin. (3) și (4) au devenit prin renumerotare alin. (4) și (5).
(14) În cazul ocoalelor silvice care
se regăsesc în situația prevăzută la alin. (13), termenul
prevăzut la art. 14 alin.
(5)******) din Legea nr. 46/2008, cu modificările și
completările ulterioare, se prelungește cu 90 de zile.
Notă ******) Alin. (5) a devenit prin renumerotare alin. (6).
(15) Ocoalele silvice care au
dobândit calitatea de persoană juridică în condițiile
prevăzute la art. 15 din
Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările
ulterioare, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, își
păstrează această calitate și după intrarea în vigoare
a acesteia.(16) Contractele de administrare sau servicii silvice prevăzute
la art. 16 din
Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările
ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, încheiate anterior
intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile în
condițiile legale în vigoare la momentul încheierii acestora.(17)
Amenajamentele silvice prevăzute la art. 20 din
Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările
ulterioare, aprobate până la data intrării în vigoare a prezentei
legi, își păstrează valabilitatea până la data
intrării în vigoare a actului ce reglementează aplicarea prevederilor
unui nou amenajament silvic întocmit în condițiile prezentei legi.(18)
Prevederile art. 33 alin.
(2) lit. a), c), f) și g) din Legea nr.
46/2008, cu modificările
și completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta
lege, se aplică începând cu luna următoare intrării în vigoare a
prezentei legi.(19) Restituirea sumelor prevăzute la art. 33 alin. (7)
din Legea nr. 46/2008, cu modificările și
completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege,
se face la finele anului fiscal în care a avut loc ultima recepție de
executare a lucrărilor prevăzute la art. 33 alin. (3)
lit. a)-d) din Legea nr. 46/2008, cu modificările și
completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta
lege.(20) Documentațiile de scoatere definitivă sau ocupare
temporară din fondul forestier național, depuse anterior
intrării în vigoare a prezentei legi, dar care nu au fost aprobate, se vor
reface cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (4) și art. 37 din
Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările
ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege.(21) Aprobările
privind scoaterea definitivă sau ocuparea temporară din fondul
forestier național emise în condițiile legale existente la data
emiterii acestora, anterior intrării în vigoare a prezentei legi,
rămân valabile.(22) Metodologia privind scoaterea definitivă,
ocuparea temporară și schimbul de terenuri și de calcul al
obligațiilor bănești, prevăzută la art. 43 și
45 alin. (3) și (4^1)*******) din Legea nr. 46/2008, cu modificările
și completările ulterioare, astfel cum a fost modificată prin
prezenta lege, se aprobă prin ordin al autorității publice
centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 6 luni de la
data intrării în vigoare a prezentei legi. Până la aprobarea acestei
metodologii se va utiliza Metodologia de stabilire a echivalenței valorice
a terenurilor și de calcul al obligațiilor bănești
aflată în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Notă *******) Alin. (4^1) a devenit prin renumerotare alin. (5).
Art. III. - La data intrării în
vigoare a prezentei legi, se abrogă:
(23) Normele specifice de
apărare împotriva incendiilor, prevăzute la art. 48 din
Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările
ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se aprobă prin
ordin al autorității publice centrale care răspunde de
silvicultură, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a
prezentei legi. Până la aprobarea normelor rămân în vigoare normele
legale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(24) Multiplicarea de două ori a
valorii prejudiciilor, prevăzute la art. 105 alin.
(1) din Legea nr. 46/2008, cu modificările și
completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege,
în pădurile încadrate prin amenajamente silvice în grupa I
funcțională, se va aplica, după intrarea în vigoare a prezentei
legi, numai dacă prejudiciul a rezultat ca urmare a unor fapte care
constituie infracțiuni sau contravenții.
(24) Abrogat.
(25) Orice referire din actele
normative în vigoare la ocoalele silvice private va fi considerată a fi
făcută la ocoalele silvice de regim.
a) Hotărârea
Guvernului nr. 85/2004 pentru aprobarea Regulamentului de
vânzare a masei lemnoase de către deținătorii de fond forestier
proprietate publică, către agenții economici, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 10 februarie 2004, cu
modificările și completările ulterioare;
b) pct. 8 al art. 202 din
Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.
286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu
modificările ulterioare.